Parlamentul României
Lege nr.
215
din 23 aprilie
2001
administrației publice
locale
Publicat în Monitorul Oficial al
României nr. 204 din 23 aprilie 2001
CAPITOLUL
I
Dispoziții generale
SECȚIUNEA
1
Regimul general al autonomiei
locale
Art. 1. - Prezenta lege reglementează regimul general al autonomiei
locale, precum și organizarea și funcționarea autorităților administrației
publice locale.
Art. 2. - (1) Administrația publică
în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în
temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor
publice, eligibilității autorităților administrației publice locale,
legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor
locale de interes deosebit.
(2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate
aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al
României.
Art. 3. - (1)
Prin autonomie locală se înțelege dreptul
și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a
soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților
locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile
legii.
(2)
Acest drept se exercită de consiliile
locale și primari, precum și de consiliile județene, autorități ale
administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct,
secret și liber exprimat.
(3) Dispozițiile alin.
(2) nu aduc atingere posibilității de a recurge la consultarea
locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare
directă a cetățenilor la treburile publice, în condițiile
legii.
(4)
Prin colectivitate locală se înțelege
totalitatea locuitorilor din unitatea
administrativ-teritorială.
Art. 4. - (1) Autonomia locală este
numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în
limitele prevăzute de lege.
(2) Autonomia locală privește organizarea, funcționarea,
competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care,
potrivit legii, aparțin comunei, orașului sau județului, după
caz.
Art. 5. - (1)
Competențele și atribuțiile autorităților
administrației publice locale se stabilesc numai prin lege. Aceste
competențe sunt depline și exclusive, cu excepția cazurilor prevăzute de
lege.
(2)
Autonomia locală conferă autorităților
administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă
inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod
expres în competența altor autorități publice.
Art. 6. -
(1) Raporturile dintre autoritățile administrației publice
locale din comune și orașe și autoritățile administrației publice de la
nivel județean se bazează pe principiile autonomiei, legalității,
responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor
întregului județ.
(2) În relațiile dintre
autoritățile administrației publice locale și consiliul județean, pe de o
parte, precum și între consiliul local și primar, pe de altă parte, nu
există raporturi de subordonare.
Art. 7. -
(1) Exercitarea competențelor și atribuțiilor stabilite prin
lege revine autorităților administrației publice locale care se găsesc cel
mai aproape de cetățean.
(2) Stabilirea de
competențe și atribuții pentru alte autorități decât cele prevăzute la
alin. (1) trebuie să țină seama de amploarea și de natura răspunderii ce
le revine, precum și de cerințele de eficiență și
eficacitate.
(3) Autoritățile
administrației publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de
responsabilități autorităților administrației publice locale în procesul
de descentralizare a unor servicii publice ori al creării de noi servicii
publice, fără asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare pentru
realizarea respectivelor responsabilități.
Art. 8. -
Autoritățile administrației publice
centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile
asociative ale autorităților administrației publice locale, în toate
problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.
Art. 9. -
În cadrul politicii economice naționale,
comunele, orașele și județele au dreptul la resurse proprii, pe care
autoritățile administrației publice locale le gestionează potrivit
atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii. Resursele financiare ale
autorităților publice locale trebuie să fie proporționale cu competențele
și cu responsabilitățile prevăzute de lege.
Art. 10. -
Autoritățile administrației publice
locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum
și de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, orașelor și
județelor, în conformitate cu principiul autonomiei
locale.
Art. 11. - (1)
Autoritățile administrației publice
locale au dreptul ca, în limitele competențelor lor, să coopereze și să se
asocieze cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau
din străinătate, în condițiile legii.
(2) Pentru protecția și promovarea intereselor lor comune
autoritățile administrației publice locale au dreptul de a adera la
asociații naționale și internaționale, în condițiile
legii.
Art. 12. - Autoritățile
administrației publice locale pot încheia între ele acorduri și pot
participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la inițierea și la realizarea
unor programe de dezvoltare regională, în condițiile
legii.
Art. 13. - (1)
Consiliile locale și consiliile județene
din unitățile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontieră pot
încheia acorduri de cooperare transfrontalieră cu autoritățile similare
din țările vecine, în condițiile legii.
(2) Aceste acorduri se vor încheia numai în domeniile ce sunt
de competența consiliilor locale sau județene, potrivit prezentei legi, cu
respectarea legislației interne și a angajamentelor internaționale asumate
de statul român.
(3) Prin acordurile de
cooperare transfrontalieră pot fi create și pe teritoriul României
organisme care să aibă, potrivit dreptului intern, personalitate juridică.
Aceste organisme nu au, în sensul prezentei legi, competențe
administrativ-teritoriale.
(4) Consiliile locale și
consiliile județene, care au încheiat acorduri de cooperare
transfrontalieră, au dreptul să participe, în alte state, la organismele
create prin respectivele acorduri, în limita competențelor ce le revin
potrivit legii.
Art. 14. - (1) Inițiativa
autorităților administrației publice locale de a coopera și de a se asocia
cu autorități ale administrației publice locale din străinătate, precum și
de a adera la o asociație internațională a autorităților administrației
publice locale va fi comunicată Ministerului Afacerilor Externe și
Ministerului Administrației Publice.
(2) Autoritățile administrației publice locale vor transmite
Ministerului Afacerilor Externe spre avizare proiectele de acorduri sau
convenții de cooperare pe care acestea intenționează să le încheie cu
autorități ale administrației publice locale din alte țări, înainte de
supunerea lor spre adoptare de către consiliile locale sau județene, după
caz.
(3)
Avizele prevăzute la alin. (2) trebuie
emise în termen de 30 de zile de la primirea solicitării. În caz contrar
se va considera că nu sunt obiecții și proiectul respectiv poate fi supus
spre aprobare consiliului local sau județean interesat.
(4) Acordurile sau convențiile încheiate de autoritățile
administrației publice locale nu angajează decât responsabilitatea
consiliului local sau județean care este parte la acestea, fiind supuse
controlului de legalitate, iar actele emise în virtutea respectivelor
acorduri sau convenții au în dreptul intern aceeași valoare juridică și
aceleași efecte ca și actele administrative adoptate în conformitate cu
prevederile prezentei legi.
Art. 15. -
Consiliile locale și consiliile județene
pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele și în
interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la constituirea
de societăți comerciale sau la înființarea unor servicii de interes public
local ori județean, după caz, în condițiile legii.
Art. 16. -
Controlul administrativ și controlul
financiar al activității autorităților administrației publice locale se
exercită în limitele și în condițiile prevăzute de lege.
Art. 17. -
În unitățile administrativ-teritoriale în
care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste
20% din numărul locuitorilor autoritățile administrației publice locale
vor asigura folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii materne, în
conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentei legi și ale
convențiilor internaționale la care România este parte.
Art. 18. -
(1) Comunele, orașele și județele sunt unități
administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care
se organizează și funcționează autorități ale administrației publice
locale.
(2) Comunele pot fi
formate din unul sau mai multe sate.
(3) Unele orașe pot fi declarate municipii, în condițiile
legii.
(4)
În municipii se pot crea subdiviziuni
administrativ-teritoriale, a căror delimitare și organizare se fac
potrivit legii.
(5) Autoritățile
administrației publice locale se pot constitui și în subdiviziunile
administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autorități exercită
atribuțiile prevăzute la art. 95 și, respectiv, la art. 97, care se aplică
în mod corespunzător.
Art. 19. - Comunele, orașele și județele sunt persoane juridice de
drept public. Acestea au patrimoniu propriu și capacitate juridică
deplină.
Art. 20. - Delimitarea
teritorială a comunelor, orașelor și județelor se stabilește prin lege.
Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua
numai prin lege și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din
unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se
organizează potrivit legii.
SECȚIUNEA a
2-a
Autoritățile administrației
publice locale
Art. 21. - (1) Autoritățile
administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune
și orașe sunt consiliile locale, comunale și orășenești, ca autorități
deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și
primarii se aleg în condițiile prevăzute de Legea privind alegerile
locale.
(2) Consiliile locale și
primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și
rezolvă treburile publice din comune și orașe, în condițiile
legii.
Art. 22. - În fiecare județ
se constituie un consiliu județean, ca autoritate a administrației publice
locale, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești,
în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul
județean este ales în condițiile Legii privind alegerile
locale.
Art. 23. - Aleșii locali
sunt primarul, consilierii locali și consilierii județeni. În asigurarea
liberului exercițiu al mandatului lor aceștia îndeplinesc o funcție de
autoritate publică, beneficiind de dispozițiile legii penale cu privire la
persoanele care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de
stat.
Art. 24. - (1)
Mandatul primarului, consilierului local,
respectiv al consilierului județean, este de 4 ani. Mandatul se exercită
în condițiile legii.
(2) Consiliul local sau
consiliul județean, precum și primarul ales în cursul unui mandat, ca
urmare a dizolvării consiliului local sau județean, respectiv a vacanței
postului de primar, încheie mandatul precedentei autorități a
administrației publice locale.
(3) Consiliul local sau consiliul județean, precum și
primarul, aleși în urma organizării unor noi unități
administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv
vacantării unor posturi de primari, își exercită mandatul numai până la
organizarea următoarelor alegeri locale generale.
Art. 25. - În scopul asigurării autonomiei locale autoritățile
administrației publice locale au dreptul să instituie și să perceapă impozite și
taxe locale, să elaboreze și să aprobe bugetele de venituri și cheltuieli ale
comunelor, orașelor și județelor, în condițiile legii.
Art. 26. - (1) În fiecare județ și în municipiul București Guvernul
numește câte un prefect.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și
conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte
organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale.
Art. 27. - (1) Prefectul poate ataca, în total sau în parte, în fața
instanței de contencios administrativ, hotărârile adoptate de consiliul local
sau de consiliul județean, precum și dispozițiile emise de primar sau de
președintele consiliului județean, în cazul în care consideră aceste acte sau
prevederi din ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost
atacate sunt suspendate de drept.
(2) Prefectul răspunde, în condițiile legii, administrativ,
civil sau penal, după caz, la cererea autorităților administrației publice
locale sau județene ale căror acte au fost atacate, în cazul în care instanța de
contencios administrativ hotărăște că actul administrativ a fost atacat în mod
abuziv.
CAPITOLUL
II
Consiliile locale
SECȚIUNEA 1
Constituirea
consiliului local
Art. 28. - Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleși prin
vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite
de Legea privind alegerile locale.
Art. 29. - (1)
Numărul membrilor fiecărui
consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de populația
comunei sau a orașului, raportată de Institutul Național de Statistică și Studii
Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1
iulie a anului care precedă alegerile, după cum urmează:
Numărul locuitorilor - comunei sau ai orasului
|
Numărul consilierilor |
- pană la 1.500 -
intre 1.501 si 3.000 - intre 3.001 si
5.000 - intre 5.001 si 10.000 - intre 10.001 si 20.000 - intre 20.001 si 50.000 - intre 50.001 si 100.000 - intre 100.001 si 200.000 - intre 200.001 si 400.000 - peste 400.000 |
9 11 13 15 17 19 21 23 27 31 |
(2) Consiliul General al Municipiului București este compus din
55 de consilieri.
Art. 30. - (1)
Calitatea de consilier
este incompatibilă cu:
a) funcția de prefect și de subprefect;
b)
calitatea de funcționar
public în aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației
publice centrale și locale; calitatea de funcționar public în aparatul propriu
de specialitate al consiliului județean, al prefectului, al serviciilor publice
de interes local sau județean, al serviciilor publice descentralizate ale
ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației publice centrale;
calitatea de angajat în cadrul autorităților administrației publice locale
respective sau în cadrul aparatului propriu al prefectului din județul
respectiv;
c) funcția de manager sau membru în consiliul de administrație
al regiilor autonome ori de conducător al societăților comerciale înființate de
consiliile locale sau de consiliile județene;
d)
calitatea de
primar;
e) calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat,
subsecretar de stat și cele asimilate acestora.
(2)
Incompatibilitatea
intervine numai după validarea mandatului, cel în cauză trebuind să opteze în
termen de 10 zile, după care, dacă acesta nu a optat pentru calitatea de
consilier, în ședința de consiliu următoare președintele de ședință va supune
validării mandatul supleantului acestuia de pe lista partidului, alianței
politice sau a alianței electorale respective.
(3)
Alte incompatibilități se
pot stabili numai prin lege.
Art. 31. - (1)
Constituirea consiliilor
locale se face în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor.
Convocarea consilierilor declarați aleși, pentru ședința de constituire, se face
de către prefect. La ședința de constituire pot participa prefectul sau
reprezentantul său, precum și primarul, chiar dacă procedura de validare a
mandatului acestuia nu a fost finalizată.
(2) Ședința este legal constituită dacă participă cel puțin
două treimi din numărul consilierilor aleși. În cazul în care nu se poate
asigura această majoritate ședința se va organiza, în aceleași condiții, peste 3
zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este
legal constituită, se va proceda la o nouă convocare, de către prefect, peste
alte 3 zile, în aceleași condiții.
(3) În situația în care consiliul local nu se poate reuni nici
la ultima convocare datorită absenței, fără motive temeinice, a consilierilor,
prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor aleși care au
lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, dacă aceștia nu pot fi
înlocuiți de supleanții înscriși pe listele de candidați respective,
organizându-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condițiile
Legii privind alegerile locale.
(4) Ordinul prefectului prin care se declară vacante locurile
consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauză la
instanța de contencios administrativ în termen de 5 zile de la comunicare.
Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.
(5)
Absența consilierilor de
la ședința de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că
aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizare sau a
făcut imposibilă prezența acestora, a unei deplasări în străinătate în interes
de serviciu sau a unor evenimente de forță majoră.
Art. 32. - (1) Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai
în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
(2)
Pentru validarea
mandatelor consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe
întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5
consilieri.
(3) Comisia de validare examinează legalitatea alegerii
fiecărui consilier și propune consiliului local validarea sau invalidarea
mandatelor.
(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui
consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de
eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală,
constatată în condițiile Legii privind alegerile locale.
(5)
Validarea sau invalidarea
mandatelor se face, în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorității
consilierilor prezenți la ședință. Persoana al cărei mandat este supus validării
sau invalidării nu participă la vot.
Art. 33. - (1)
Hotărârea de validare sau
invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesați la instanța de
contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor
absenți de la ședință, de la comunicare.
(2) Instanța de contencios administrativ este obligată să se
pronunțe în termen de 30 de zile.
Art. 34. - (1)
Consilierii ale căror
mandate au fost validate depun în fața consiliului local următorul jurământ în
limba română:
"Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu
bunăcredință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele
locuitorilor comunei ... (orașului, județului). Așa să-mi ajute
Dumnezeu!"
(2) Consilierii care refuză să depună jurământul sunt
considerați demisionați de drept.
(3) Jurământul poate fi depus și fără formulă
religioasă.
Art. 35. - În cazul în care consilierul declarat ales renunță la
mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se supune validării
mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, alianței
politice sau alianței electorale respective, dacă până la validarea mandatului
partidele și alianțele politice confirmă în scris apartenența la partid. În
cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanți, iar
numărul de consilieri se reduce sub două treimi, se vor organiza alegeri pentru
completare, în termen de 30 de zile, în condițiile Legii privind alegerile
locale.
Art. 36. - După validarea mandatelor și depunerea jurământului de
către cel puțin două treimi din numărul membrilor consiliului local consilierul
care a condus ședința declară consiliul legal constituit.
Art. 37. - (1) După declararea ca legal constituit consiliul local alege
dintre membrii săi, prin votul deschis al majorității consilierilor în funcție,
un președinte de ședință, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce
ședințele consiliului și va semna hotărârile adoptate de acesta.
(2)
Consilierul ales în
condițiile alin. (1) poate fi schimbat din funcție la inițiativa a cel puțin
unei treimi din numărul consilierilor, cu votul majorității consilierilor în
funcție.
SECȚIUNEA a 2-a
Atribuțiile
consiliului local
Art. 38. - (1)
Consiliul local are
inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes
local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități
publice, locale sau centrale.
(2) Consiliul local are următoarele atribuții
principale:
a) alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv
viceprimarii, după caz; stabilește, în limitele normelor legale, numărul de
personal din aparatul propriu;
b) aprobă statutul comunei sau al orașului, precum și
regulamentul de organizare și funcționare a consiliului;
c)
avizează sau aprobă, după
caz, studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială, de organizare
și amenajare a teritoriului, documentații de amenajare a teritoriului și
urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare județeană, regională,
zonală și de cooperare transfrontalieră, în condițiile legii;
d)
aprobă bugetul local,
împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare;
aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe
locale, precum și taxe speciale, în condițiile legii;
e)
aprobă, la propunerea
primarului, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de
personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de
specialitate, ale instituțiilor și serviciilor publice, precum și ale regiilor
autonome de interes local;
f) administrează domeniul public și domeniul privat al comunei
sau orașului;
g) hotărăște darea în administrare, concesionarea sau
închirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau orașului, după caz,
precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii;
h)
hotărăște vânzarea,
concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei sau
orașului, după caz, în condițiile legii;
i) înființează instituții publice, societăți comerciale și
servicii publice de interes local; urmărește, controlează și analizează
activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite
prin lege, norme de organizare și funcționare pentru instituțiile și serviciile
publice de interes local; numește și eliberează din funcție, în condițiile
legii, conducătorii serviciilor publice de interes local, precum și pe cei ai
instituțiilor publice din subordinea sa; aplică sancțiuni disciplinare, în
condițiile legii, persoanelor pe care le-a numit;
j)
hotărăște asupra
înființării și reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, în
numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile acționarului la
societățile comerciale pe care le-a înființat; hotărăște asupra privatizării
acestor societăți comerciale; numește și eliberează din funcție, în condițiile
legii, membrii consiliilor de administrație ale regiilor autonome de sub
autoritatea sa;
k) analizează și aprobă, în condițiile legii, documentațiile
de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților, stabilind mijloacele
materiale și financiare necesare în vederea realizării acestora; aprobă alocarea
de fonduri din bugetul local pentru acțiuni de apărare împotriva inundațiilor,
incendiilor, dezastrelor și fenomenelor meteorologice periculoase;
l)
stabilește măsurile
necesare pentru construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor, podurilor,
precum și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes
local;
m) aprobă, în limitele competențelor sale, documentațiile
tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local și asigură
condițiile necesare în vederea realizării acestora;
n)
asigură, potrivit
competențelor sale, condițiile materiale și financiare necesare pentru buna
funcționare a instituțiilor și serviciilor publice de educație, sănătate,
cultură, tineret și sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva
incendiilor și protecția civilă, de sub autoritatea sa; urmărește și controlează
activitatea acestora;
o) hotărăște, în localitățile cu medici sau cu personal
sanitar în număr insuficient, acordarea de stimulente în natură și în bani,
precum și de alte facilități, potrivit legii, în scopul asigurării serviciilor
medicale pentru populație; asemenea facilități pot fi acordate și personalului
didactic;
p) contribuie la organizarea de activități științifice,
culturale, artistice, sportive și de agrement;
q)
hotărăște cu privire la
asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor publici,
poliției, jandarmeriei, pompierilor și a formațiunilor de protecție civilă, în
condițiile legii, și propune măsuri de îmbunătățire a activității
acestora;
r) acționează pentru protecția și refacerea mediului
înconjurător, în scopul creșterii calității vieții; contribuie la protecția,
conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de
arhitectură, a parcurilor și rezervațiilor naturale, în condițiile
legii;
s) contribuie la realizarea măsurilor de protecție și
asistență socială; asigură protecția drepturilor copilului, potrivit legislației
în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale;
înființează și asigură funcționarea unor instituții de binefacere de interes
local;
t) înființează și organizează târguri, piețe, oboare, locuri
și parcuri de distracție, baze sportive și asigură buna funcționare a
acestora;
u) atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de
străzi, de piețe și de obiective de interes public local;
v)
conferă persoanelor fizice
române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetățean de onoare al comunei
sau al orașului;
x) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu
persoane juridice române sau străine, cu organizații neguvernamentale și cu alți
parteneri sociali, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni,
lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; hotărăște înfrățirea
comunei sau orașului cu unități administrativ-teritoriale similare din alte
țări;
y) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu
alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din străinătate,
precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților
administrației publice locale, în vederea promovării unor interese
comune;
z) sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor
religioase;
w) asigură libertatea comerțului și încurajează libera
inițiativă, în condițiile legii.
(3) Consiliul local exercită și alte atribuții stabilite prin
lege.
SECȚIUNEA a 3-a
Funcționarea
consiliului local
Art. 39. - (1)
Consiliul local se alege
pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz
de război sau catastrofă.
(2) Consiliul local își exercită mandatul de la data
constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului
nou-ales.
Art. 40. - (1)
Consiliul local se
întrunește în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului.
(2)
Consiliul local se poate
întruni și în ședințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puțin o
treime din numărul membrilor consiliului.
(3) Convocarea consiliului local se face în scris, prin
intermediul secretarului unității administrativ-teritoriale, cu cel puțin 5 zile
înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înainte de ședințele
extraordinare.
(4) În caz de forță majoră și de maximă urgență pentru
rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai orașului convocarea
consiliului local se poate face de îndată.
(5) În invitația la ședință se vor preciza data, ora, locul
desfășurării și ordinea de zi a acesteia.
(6) Ordinea de zi a ședinței consiliului local se aduce la
cunoștință locuitorilor comunei sau ai orașului prin mass-media sau prin orice
alt mijloc de publicitate.
(7) În comunele sau orașele în care cetățenii aparținând unei
minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea
de zi se aduce la cunoștință publică și în limba maternă a cetățenilor
aparținând minorității respective.
(8) În toate cazurile convocarea se consemnează în
procesul-verbal al ședinței.
Art. 41. - (1)
Ședințele consiliului
local sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în
funcție.
(2) Prezența consilierilor la ședință este obligatorie.
Cazurile în care se consideră că absența este motivată se vor stabili prin
regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local. În situația în
care un consilier absentează de două ori consecutiv, fără motive temeinice, el
poate fi sancționat în condițiile regulamentului de organizare și funcționare a
consiliului local.
Art. 42. - Ședințele consiliului local sunt conduse de un consilier,
ales în condițiile prevăzute la art. 37.
Art. 43. - (1)
Ședințele consiliului
local sunt publice, cu excepția cazurilor în care consilierii decid, cu
majoritate de voturi, ca acestea să se desfășoare cu ușile închise.
(2)
Problemele privind bugetul
local, administrarea domeniului public și privat al comunei sau al orașului,
participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de
cooperare transfrontalieră, organizarea și dezvoltarea urbanistică a
localităților și amenajarea teritoriului, precum și cele privind asocierea sau
cooperarea cu alte autorități publice, organizații neguvernamentale, persoane
juridice române sau străine se vor discuta întotdeauna în ședință publică. În
legătură cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetățenilor prin
referendum, în condițiile legii.
(3) Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română, limba
oficială a statului. În consiliile locale în care consilierii aparținând unei
minorități naționale reprezintă cel puțin o treime din numărul total, la
ședințele de consiliu se poate folosi și limba maternă. În aceste cazuri se va
asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română. În toate cazurile
documentele ședințelor de consiliu se întocmesc în limba română.
(4)
Dezbaterile din ședințele
consiliului local, precum și modul în care și-a exercitat votul fiecare
consilier se consemnează într-un proces-verbal, semnat de consilierul care
conduce ședințele de consiliu și de secretarul unității
administrativ-teritoriale.
(5) Consilierul care conduce ședințele de consiliu, împreună cu
secretarul unității administrativ-teritoriale își asumă, prin semnătură,
responsabilitatea veridicității celor consemnate.
(6)
Înaintea fiecărei ședințe
secretarul pune la dispoziție consilierilor, în timp util, procesul-verbal al
ședinței anterioare, pe care ulterior îl va supune spre aprobare consiliului
local. Consilierii au dreptul ca în cadrul ședinței să conteste conținutul
procesului-verbal și să ceară menționarea exactă a opiniilor exprimate în
ședința anterioară.
(7) Procesul-verbal și documentele care au fost dezbătute în
ședință se depun într-un dosar special al ședinței respective, care va fi
numerotat, semnat și sigilat de consilierul care conduce ședințele de consiliu
și de secretar, după aprobarea procesului-verbal.
Art. 44. - Ordinea de zi a ședințelor se aprobă de consiliul local, la
propunerea celui care, în condițiile art. 40, a cerut întrunirea consiliului.
Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente și numai
cu votul majorității consilierilor prezenți.
Art. 45. - Problemele înscrise pe ordinea de zi a ședinței consiliului
local nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoțite de raportul compartimentului de
resort din cadrul aparatului propriu de specialitate al autorității
administrației publice locale, care va fi elaborat în termen de 30 de zile de la
solicitarea inițiatorului, precum și de avizul comisiei de specialitate a
consiliului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 40 alin. (2) și
(4).
Art. 46. - (1)
În exercitarea
atribuțiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorității
membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de
organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate.
(2)
Hotărârile privind
contractarea de împrumuturi, în condițiile legii, administrarea domeniului
public și privat al comunei sau al orașului, participarea la programe de
dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră,
organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea
teritoriului, precum și cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități
publice, cu organizații neguvernamentale, cu persoane juridice române sau
străine se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în
funcție.
(3) Hotărârile privind bugetul local, precum și cele prin care
se stabilesc impozite și taxe locale se adoptă cu votul majorității
consilierilor în funcție. Dacă bugetul local nu poate fi adoptat după două
ședințe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile,
activitatea se va desfășura pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea
noului buget local, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data intrării în
vigoare a legii bugetului de stat.
(4) Consiliul local poate stabili ca unele hotărâri să fie
luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane
vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepțiile prevăzute de
lege.
(5) Proiectele de hotărâre pot fi propuse de consilieri sau de
primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul
secretarului și al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al
autorității administrației publice locale.
Art. 47. - (1)
Nu poate lua parte la
deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin
soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes
patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.
(2)
Hotărârile adoptate de
consiliul local cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) sunt nule de drept.
Nulitatea se constată de către instanța de contencios administrativ. Acțiunea
poate fi introdusă de orice persoană interesată.
Art. 48. - Hotărârile consiliului local se semnează de consilierul
care conduce ședințele de consiliu, ales în condițiile prevăzute la art. 37, și
se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar. În cazul în care
consilierul ales în condițiile prevăzute la art. 37 lipsește sau refuză să
semneze, hotărârea consiliului local se semnează de 3-5 consilieri.
Art. 49. - (1) Secretarul nu va contrasemna hotărârea în cazul în care
consideră că aceasta este ilegală sau că depășește competențele ce revin,
potrivit legii, consiliului local. În acest caz secretarul va expune consiliului
local opinia sa motivată, care va fi consemnată în procesul-verbal al
ședinței.
(2) Secretarul va comunica hotărârile consiliului local
primarului și prefectului, de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de la data
adoptării.
(3) Comunicarea, însoțită de eventualele obiecții cu privire la
legalitate, se face în scris de către secretar și va fi înregistrată într-un
registru special destinat acestui scop.
Art. 50. - (1)
Hotărârile cu caracter
normativ devin obligatorii și produc efecte de la data aducerii lor la
cunoștință publică, iar cele individuale, de la data comunicării.
(2)
Aducerea la cunoștință
publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la
data comunicării oficiale către prefect.
Art. 51. - În unitățile administrativ-teritoriale în
care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20%
din numărul locuitorilor hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoștință
publică și în limba maternă a cetățenilor aparținînd minorității respective, iar
cele cu caracter individual se comunică, la cerere, și în limba
maternă.
Art. 52. - (1)
În exercitarea mandatului
consilierii sunt în serviciul colectivității locale.
(2)
Primarul este obligat ca,
prin intermediul secretarului și al aparatului propriu de specialitate, să pună
la dispoziție consilierilor, la cererea acestora, în termen de cel mult 20 de
zile, informațiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.
(3)
Consilierii sunt obligați
ca în îndeplinirea mandatului să organizeze periodic întâlniri cu cetățenii și
să acorde audiențe.
(4) Fiecare consilier, precum și viceprimarul sunt obligați să
prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija
secretarului.
(5) Pentru participarea la ședințele consiliului local și ale
comisiilor de specialitate consilierul primește o indemnizație stabilită în
condițiile legii.
(6) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care
le efectuează în îndeplinirea mandatului lor, în condițiile legii.
(7)
Consiliul local poate
hotărî diminuarea cuantumului indemnizației prevăzute la alin. (5) și a cotei în
care se face decontarea conform prevederilor alin. (6), în concordanță cu
posibilitățile de finanțare.
Art. 53. - (1)
Consilierii răspund
solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte sau, după caz,
în nume propriu, pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului,
precum și pentru hotărârile pe care le-au votat.
(2)
În procesul-verbal al
ședinței consiliului local va fi consemnat, în mod obligatoriu, rezultatul
votului.
(3) La cererea consilierilor votul lor va fi consemnat nominal
în procesul-verbal al ședinței.
Art. 54. - La lucrările consiliului local pot asista
și lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul, președintele consiliului județean
sau reprezentanții acestora, deputații și senatorii, miniștrii și ceilalți
membri ai Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat, șefii serviciilor
publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din
unitățile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile de
responsabilitate ale acestor servicii, precum și persoanele interesate invitate
de primar.
Art. 55. - (1)
Locuitorii satelor care nu
au consilieri aleși în consiliile locale vor fi reprezentați la ședințele de
consiliu de un delegat sătesc.
(2) Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului
consiliului local de către o adunare sătească, constituită din câte un
reprezentant al fiecărei familii, convocată și organizată de primar și
desfășurată în prezența primarului sau viceprimarului.
(3)
La discutarea problemelor
privind satele respective delegații sătești vor fi invitați în mod obligatoriu.
Votul acestora are caracter consultativ.
(4) Delegatului sătesc îi sunt aplicabile, în mod
corespunzător, prevederile art. 52 alin. (5) și (6).
Art. 56. - (1) După constituire consiliul local își organizează comisii de
specialitate, pe principalele domenii de activitate.
(2)
Pot fi membri ai
comisiilor de specialitate numai consilierii, cu excepția
viceprimarului.
(3) Comisiile de specialitate își aleg câte un președinte și un
secretar.
(4) Comisiile de specialitate analizează și avizează proiectele
de hotărâre din domeniul lor de activitate.
(5) Comisiile de specialitate lucrează în plen și iau hotărâri
cu votul majorității membrilor lor.
(6) Organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de
specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a
consiliului local.
(7) Consiliile locale pot organiza, din proprie inițiativă sau
la inițiativa primarului, după caz, comisii speciale de analiză și verificare,
pe perioadă determinată. Componența comisiei speciale de analiză și verificare,
obiectivele și perioada de desfășurare a activităților acesteia se stabilesc
prin hotărâre a consiliului local. Membrii comisiei acționează în limitele
stabilite prin hotărâre.
SECȚIUNEA a 4-a
Dizolvarea
consiliului local
Art. 57. - (1)
Consiliul local poate fi
dizolvat dacă a adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, cel puțin 3
hotărâri care au fost anulate de instanța de contencios administrativ prin
hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă.
(2)
Dizolvarea consiliului
local se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului,
bazată pe hotărârile judecătorești rămase definitive și irevocabile.
(3)
Hotărârea de dizolvare
poate fi atacată de oricare dintre consilieri la instanța de contencios
administrativ, în termen de 10 zile de la data publicării acesteia în Monitorul
Oficial al României, Partea I. În acest caz procedura prealabilă prevăzută de
lege nu se mai efectuează, iar introducerea acțiunii suspendă executarea măsurii
de dizolvare.
(4) Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se
stabilește de Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile de la
expirarea termenului prevăzut la alin. (3) sau, după caz, de la pronunțarea unei
hotărâri judecătorești, rămasă definitivă și irevocabilă, prin care a fost
respinsă acțiunea consilierilor.
(5) Până la constituirea noului consiliu local primarul,
viceprimarul sau, în absența acestora, secretarul va rezolva problemele curente
ale comunei sau ale orașului, potrivit competențelor și atribuțiilor ce îi
revin, potrivit legii.
Art. 58. - (1)
În cazul în care consiliul
local nu se întrunește timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat în 3 ședințe
ordinare consecutive nici o hotărâre, precum și în situația în care numărul
consilierilor se reduce sub jumătate plus unul și nu se poate completa prin
supleanți, acesta se consideră dizolvat de drept.
(2)
Situațiile prevăzute la
alin. (1) se comunică de primar, viceprimar sau, în absența acestora, de
secretar, prefectului care, prin ordin, ia act de situația de dizolvare a
consiliului local și propune Guvernului organizarea de noi alegeri.
(3)
Ordinul prefectului poate
fi atacat de consilierii interesați la instanța de contencios administrativ, în
termen de 10 zile de la comunicare sau de la luarea la cunoștință.
(4)
Instanța de contencios
administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile. În acest caz
procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar introducerea acțiunii suspendă
executarea măsurii de dizolvare. Hotărârea instanței este definitivă și
irevocabilă.
(5) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului
consiliu local se face de către Guvern, la propunerea prefectului, în termen de
30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3) sau, după caz, de la
rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care s-a
respins acțiunea împotriva ordinului prefectului.
SECȚIUNEA a 5-a
Suspendarea și
încetarea mandatului de consilier
Art. 59. - (1)
Mandatul de consilier se
suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura
arestării preventive se comunică de îndată de către parchet sau de instanța de
judecată, după caz, prefectului care, prin ordin, constată suspendarea
mandatului.
(2) Suspendarea durează până la soluționarea definitivă a
cauzei. Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului.
(3)
În cazul în care
consilierul suspendat a fost găsit nevinovat acesta are dreptul la despăgubiri
în condițiile legii.
Art. 60. - (1)
Mandatul de consilier
încetează de drept în următoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate
administrativ-teritorială;
d) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai
mare de 6 luni consecutive, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 59 alin.
(1);
e) constatarea, după validarea mandatului, că alegerea s-a
făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind
alegerile locale;
f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă
definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;
g)
punerea sub interdicție
judecătorească;
h) pierderea drepturilor electorale;
i)
lipsa nemotivată de la 3
ședințe ordinare consecutive ale consiliului local;
j)
deces.
(2)
Încetarea de drept a
mandatului de consilier se constată de consiliul local, prin hotărâre, la
inițiativa primarului sau a oricărui consilier.
(3)
În cazul prevăzut la alin.
(1) lit. c), d) și i) hotărârea consiliului local poate fi atacată de consilier
la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare.
Instanța este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile. În acest caz
procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este
definitivă și irevocabilă.
CAPITOLUL III
Primarul și
viceprimarul
Art. 61. - (1)
Comunele și orașele au
câte un primar și un viceprimar, iar orașele reședință de județ, câte 2
viceprimari, aleși în condițiile legii. Viceprimarii nu pot fi în același timp
și consilieri.
(2) Primarul participă la ședințele consiliului local și are
dreptul să își exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse
dezbaterii.
(3) Pe toată durata exercitării mandatului de primar, respectiv
de viceprimar, contractul de muncă al acestora la instituții publice, regii
autonome, companii naționale, societăți naționale, societăți comerciale cu
capital majoritar de stat sau la societățile comerciale de sub autoritatea
consiliilor locale sau județene se suspendă de drept.
(4)
Primarul și viceprimarul
primesc, pe toată durata exercitării mandatului, o indemnizație stabilită în
condițiile legii.
Art. 62. - Calitatea de primar, respectiv de viceprimar, este
incompatibilă cu:
a) funcțiile și calitățile prevăzute la art. 30 alin. (1),
care se aplică în mod corespunzător;
b) orice funcție de conducere din cadrul societăților
comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar
majoritar ori din cadrul societăților naționale, companiilor naționale sau
regiilor autonome;
c) orice alte activități sau funcții publice, cu excepția
funcțiilor didactice și a funcțiilor din cadrul unor fundații ori organizații
neguvernamentale.
Art. 63. - (1)
Validarea alegerii
primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor,
în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna
sau orașul, de către un judecător desemnat de președintele
judecătoriei.
(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunța în
cazurile prevăzute la art. 32 alin. (4).
Art. 64. - (1)
Hotărârea de invalidare a
alegerii primarului poate fi atacată de cel interesat în termen de 5 zile de la
pronunțare, la instanța de contencios administrativ.
(2)
Instanța de judecată este
obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile.
(3)
Rezultatul validării sau
invalidării alegerii primarului se aduce la cunoștință prefectului și se
prezintă în ședința de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o
ședință extraordinară, de către un judecător desemnat de președintele
judecătoriei.
(4) În caz de invalidare a alegerii primarului Guvernul, la
propunerea prefectului, va stabili data alegerilor în termen de cel mult 30 de
zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive și
irevocabile a hotărârii judecătorești, în condițiile legii.
Art. 65. - (1) Primarul depune în fața consiliului local jurământul
prevăzut la art. 34 alin. (1).
(2) Primarul care refuză să depună jurământul este considerat
demisionat de drept.
Art. 66. - (1)
Primarul îndeplinește o
funcție de autoritate publică. El este șeful administrației publice locale și al
aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice
locale, pe care îl conduce și îl controlează.
(2)
Primarul răspunde de buna
funcționare a administrației publice locale, în condițiile legii.
Art. 67. - (1) Primarul reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte
autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum
și în justiție.
(2) Semnul distinctiv al primarului este o eșarfă în culorile
drapelului național al României.
(3) Eșarfa va fi purtată, în mod obligatoriu, la solemnități,
recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor.
(4)
Modelul eșarfei se
stabilește prin hotărâre a Guvernului.
Art. 68. - (1)
Primarul îndeplinește
următoarele atribuții principale:
a) asigură respectarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în
aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru
aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor și
ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale,
precum și a hotărârilor consiliului județean;
b)
asigură aducerea la
îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situația în care apreciază că o
hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe
prefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populației prin
referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza
hotărârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în
condițiile legii;
d) prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este
necesar, informări, privind starea economică și socială a comunei sau a
orașului, în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației
publice locale, precum și informări asupra modului de aducere la îndeplinire a
hotărârilor consiliului local;
e) întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere
a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local;
f)
exercită funcția de
ordonator principal de credite;
g) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea
sumelor din bugetul local și comunică de îndată consiliului local cele
constatate;
h) ia
măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor calamităților, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale
statului. În acest scop poate mobiliza populația, agenții economici și
instituțiile publice din comună sau din oraș, acestea fiind obligate să execute
măsurile stabilite în planurile de protecție și intervenție elaborate pe tipuri
de dezastre;
i) asigură ordinea publică și liniștea locuitorilor, prin
intermediul poliției, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor și
unităților de protecție civilă, care au obligația să răspundă solicitărilor
sale, în condițiile legii;
j) îndrumă și supraveghează activitatea gardienilor publici,
conform angajamentelor contractuale;
k) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfășurarea
adunărilor publice;
l) ia
măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentațiilor sau a
altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la
bunele moravuri, la ordinea și liniștea publică;
m)
controlează igiena și
salubritatea localurilor publice și produselor alimentare puse în vânzare pentru
populație, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
n)
ia măsuri pentru
prevenirea și combaterea pericolelor provocate de animale, în condițiile
legii;
o) ia
măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localității și îl supune
spre aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului
urbanistic general, precum și ale planurilor urbanistice zonale și de
detaliu;
p) asigură repartizarea locuințelor sociale pe baza hotărârii
consiliului local;
q) asigură întreținerea și reabilitarea drumurilor publice,
proprietate a comunei sau a orașului, instalarea semnelor de circulație,
desfășurarea normală a traficului rutier și pietonal, în condițiile
legii;
r) exercită controlul asupra activităților din târguri, piețe,
oboare, locuri și parcuri de distracții și ia măsuri pentru buna funcționare a
acestora;
s) conduce serviciile publice locale; asigură funcționarea
serviciilor de stare civilă și de autoritate tutelară; supraveghează realizarea
măsurilor de asistență și ajutor social;
ș) îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă;
t)
emite avizele, acordurile
și autorizațiile date în competența sa prin lege;
ț)
propune consiliului local
spre aprobare, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de
personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de
specialitate;
u) numește și eliberează din funcție, în condițiile legii,
personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației
publice locale, cu excepția secretarului; propune consiliului local numirea și
eliberarea din funcție, în condițiile legii, a conducătorilor regiilor autonome,
ai instituțiilor și serviciilor publice de interes local;
v)
răspunde de inventarierea
și administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și domeniului privat
al comunei sau al orașului;
x) organizează evidența lucrărilor de construcții din
localitate și pune la dispoziție autorităților administrației publice centrale
rezultatele acestor evidențe;
y) ia măsuri pentru controlul depozitării deșeurilor menajere,
industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor
de apă din raza comunei sau a orașului, precum și pentru decolmatarea văilor
locale și a podețelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
(2)
Primarul îndeplinește și
alte atribuții prevăzute de lege sau de alte acte normative, precum și
însărcinările date de consiliul local.
Art. 69. - (1)
În exercitarea
atribuțiilor de autoritate tutelară și de ofițer de stare civilă, a sarcinilor
ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea și
desfășurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecție civilă, precum și a
altor atribuții stabilite prin lege primarul acționează și ca reprezentant al
statului în comuna sau în orașul în care a fost ales.
(2)
În această calitate
primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului, în condițiile
legii, concursul șefilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și
ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale, dacă
sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul propriu de
specialitate.
Art. 70. - (1)
Primarul deleagă
viceprimarului sau, după caz, viceprimarilor, prin dispoziție emisă în cel mult
30 de zile de la validare, exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit art. 68
alin. (1) lit. j), m), p), r), v), x) și y).
(2)
Atribuțiile de ofițer de
stare civilă pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor funcționari
cu competențe în acest domeniu, potrivit legii.
(3)
Atribuțiile ce revin
primarului, ca reprezentant al statului, potrivit art. 69, cu excepția celor de
ofițer de stare civilă, precum și cele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit.
a)-f), h), i), k), l) și t) nu pot fi delegate.
Art. 71. - (1) În exercitarea atribuțiilor sale primarul emite dispoziții
cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt
aduse la cunoștință publică sau după ce au fost comunicate persoanelor
interesate, după caz.
(2) Prevederile art. 49 și ale art. 50 alin. (2) se aplică în
mod corespunzător.
Art. 72. - (1)
Mandatul primarului este
de 4 ani și se exercită până la depunerea jurământului de primarul nou-ales.
Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau
de catastrofă.
(2) Mandatul încetează de drept în unul dintre următoarele
cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate
administrativ-teritorială;
d) imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioadă
mai mare de 6 luni consecutive, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 77 alin.
(2);
e) când se constată, după validarea mandatului, că alegerea
s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind
alegerile locale;
f) a
fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă
privată de libertate;
g) punerea sub interdicție judecătorească;
h)
pierderea drepturilor
electorale;
i) când, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin prin lege, a
emis 3 dispoziții cu caracter normativ într-un interval de 3 luni, care au fost
anulate de instanța de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă și irevocabilă;
j) deces;
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) prefectul, prin ordin,
ia act de încetarea mandatului primarului.
(4) În cazul prevăzut la alin. (2) lit. d) ordinul prefectului
poate fi atacat de primar la instanța de contencios administrativ în termen de
10 zile de la comunicare.
(5) Instanța de contencios administrativ este obligată se se
pronunțe în termen de 30 de zile. În acest caz procedura prealabilă nu se mai
efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și
irevocabilă.
(6) Data organizării alegerilor pentru funcția de primar se
stabilește de către Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile
sau după expirarea termenului prevăzut la alin. (4).
Art. 73. - (1) Mandatul primarului încetează, de asemenea, înainte de
termen ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat în condițiile
legii.
(2) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se
organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii
comunei sau orașului, ca urmare a nesocotirii de către acesta a intereselor
generale ale colectivității locale sau neexercitării atribuțiilor ce îi revin
potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al
statului.
(3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia,
numele și prenumele, data și locul nașterii, seria și numărul buletinului sau
ale cărții de identitate și semnătura olografă ale cetățenilor care au solicitat
organizarea referendumului.
(4) Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în
scris, de cel puțin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie
să fie realizat în fiecare dintre localitățile componente ale comunei sau
orașului.
Art. 74. - (1)
După primirea cererii
prefectul va proceda la analizarea temeiniciei motivelor invocate, a
îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 73, precum și la verificarea
veridicității și autenticității semnăturilor, în termen de 30 de zile.
(2)
După verificare prefectul
va transmite Guvernului, prin Ministerul Administrației Publice, o propunere
motivată de organizare a referendumului.
(3) Pe baza propunerii motivate a prefectului, avizată de
Ministerul Administrației Publice, Guvernul se va pronunța, prin hotărâre, în
termen de 60 de zile de la solicitarea prefectului. Hotărârea Guvernului va
stabili data organizării referendumului și va fi adusă la cunoștință
locuitorilor comunei sau ai orașului prin grija prefectului.
(4)
Cheltuielile necesare în
vederea desfășurării referendumului se suportă din bugetul local.
Art. 75. - (1) Referendumul local se organizează, în condițiile legii,
prin grija prefectului, cu sprijinul secretarului și al aparatului propriu de
specialitate al consiliului local respectiv.
(2)
În acest caz procedurile
prevăzute de lege privind campania pentru referendum nu se mai aplică.
Art. 76. - (1) Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel
puțin jumătate plus unul din numărul total al locuitorilor cu drept de
vot.
(2) Mandatul primarului încetează înainte de termen dacă s-a
pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unul din numărul total al
cetățenilor cu drept de vot.
(3) În situația prevăzută la alin. (2) se aplică în mod
corespunzător prevederile art. 72 alin. (6).
Art. 77. - (1) În exercitarea funcției primarul este ocrotit de
lege.
(2) Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în
care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de
îndată de către parchet sau de instanța de judecată, după caz, prefectului care,
prin ordin, constată suspendarea mandatului.
(3)
Ordinul de suspendare se
comunică de îndată primarului.
(4) Suspendarea durează până la încetarea situației prevăzute
la alin. (2).
(5) Dacă primarul suspendat din funcție a fost găsit nevinovat,
acesta are dreptul la despăgubiri, în condițiile legii.
(6)
Prevederile alin. (1)-(5)
se aplică și în cazul viceprimarului.
Art. 78. - (1)
Consiliul local alege din
rândul membrilor săi viceprimarul, respectiv viceprimarii, cu votul secret al
majorității consilierilor în funcție. Durata mandatului viceprimarului este
egală cu cea a mandatului consiliului local.
(2)
Schimbarea din funcție a
viceprimarului se poate face de consiliul local, la propunerea motivată a unei
treimi din numărul consilierilor sau a primarului, prin hotărâre adoptată cu
votul a două treimi din numărul consilierilor în funcție.
Art. 79. - Viceprimarul exercită atribuțiile ce îi sunt delegate de
către primar, în condițiile prevăzute la art. 70.
Art. 80. - Mandatul viceprimarului încetează de drept în condițiile
prevăzute la art. 72, care se aplică în mod corespunzător. În acest caz
consiliul local ia act de încetarea mandatului și alege un nou
viceprimar.
Art. 81. - Viceprimarul poate fi suspendat din funcție în condițiile
prevăzute la art. 77, care se aplică în mod corespunzător.
Art. 82. - (1) În caz de vacanță a funcției de primar, precum și în caz de
suspendare din funcție a acestuia atribuțiile ce îi sunt conferite prin prezenta
lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul dintre
viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majorității
consilierilor în funcție.
(2) În situația prevăzută la alin. (1) consiliul local poate
delega prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier care va îndeplini
temporar atribuțiile viceprimarului.
(3) În situația în care sunt suspendați din funcție, în același
timp, atât primarul, cât și viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier
care va îndeplini atât atribuțiile primarului, cât și pe cele ale
viceprimarului, până la încetarea suspendării.
(4)
Dacă devin vacante, în
același timp, atât funcția de primar, cât și cea de viceprimar, consiliul local
alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) și (2) aplicându-se până la
alegerea unui nou primar. Prevederile art. 72 alin. (6) se aplică în mod
corespunzător.
CAPITOLUL
IV
Secretarul, serviciile publice locale și aparatul
propriu
de specialitate
SECȚIUNEA 1
Secretarul
Art. 83. - (1)
Fiecare comună, oraș sau
subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar salarizat
din bugetul local. Secretarul comunei, orașului și al subdiviziunii
administrativ-teritoriale a municipiilor este funcționar public de conducere, cu
studii superioare juridice sau administrative. În mod excepțional în funcția de
secretar al comunei poate fi numită și o persoană cu alte studii superioare sau
cu studii liceale atestate prin bacalaureat.
(2)
Secretarul nu poate fi
membru al unui partid politic, sub sancțiunea eliberării din funcție.
(3)
Secretarul nu poate fi
soț, soție sau rudă de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul.
Art. 84. - (1) Funcția de secretar se ocupă pe bază de concurs sau de
examen, după caz, iar numirea se face de către prefect.
(2)
Concursul sau examenul se
organizează de primar, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data la
care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face
parte în mod obligatoriu primarul, secretarul general al prefecturii, secretarul
general al județului și 2 reprezentanți desemnați de consiliul local respectiv.
Ordinul de numire se emite de prefect, în termen de cel mult 10 zile de la
primirea rezultatului concursului sau examenului, care se comunică de către
primar în termen de cel mult 3 zile de la rămânerea definitivă a rezultatului
concursului sau al examenului.
(3) Secretarul se bucură de stabilitate în funcție, în
condițiile legii.
Art. 85. - (1)
Secretarul îndeplinește,
în condițiile legii, următoarele atribuții principale:
a)
participă în mod
obligatoriu la ședințele consiliului local;
b) coordonează compartimentele și activitățile cu caracter
juridic, de stare civilă, autoritate tutelară și asistență socială din cadrul
aparatului propriu de specialitate al consiliului local;
c)
avizează proiectele de
hotărâre ale consiliului local, asumându-și răspunderea pentru legalitatea
acestora, contrasemnând hotărârile pe care le consideră legale;
d)
avizează pentru legalitate
dispozițiile primarului;
e) urmărește rezolvarea corespondenței în termenul
legal;
f) asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a
consiliului local și efectuarea lucrărilor de secretariat;
g)
pregătește lucrările
supuse dezbaterii consiliului local;
h) asigură comunicarea către autoritățile, instituțiile și
persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, în
termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu prevede altfel;
i)
asigură aducerea la
cunoștință publică a hotărârilor și dispozițiilor cu caracter
normativ;
j) eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva
consiliului local, în afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit
legii;
k) legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de
părți și confirmă autenticitatea copiilor cu actele originale, în condițiile
legii.
(2) Secretarul poate coordona și alte servicii ale aparatului
propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale,
stabilite de primar.
(3) Secretarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege
sau însărcinări date de consiliul local ori de primar.
Art. 86. - Eliberarea din funcție, precum și sancționarea disciplinară
a secretarului se fac de către prefect, numai la propunerea consiliului local,
adoptată cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție,
ca urmare a inițiativei primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor,
pe baza concluziilor reieșite din desfășurarea unei cercetări
administrative.
SECȚIUNEA a 2-a
Serviciile
publice ale comunei, orașului și aparatul propriu
de specialitate
al autorităților administrației publice locale
Art. 87. - Serviciile publice ale comunei sau orașului se înființează
și se organizează de consiliul local în principalele domenii de activitate,
potrivit specificului și nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale și
în limita mijloacelor financiare de care dispune.
Art. 88. - (1) Numirea și eliberarea din funcție a personalului din
serviciile publice ale comunei sau orașului se fac de conducătorii acestora, în
condițiile legii.
(2) Numirea și eliberarea din funcție a personalului din
aparatul propriu de specialitate al consiliului local se fac de către primar, în
condițiile legii.
(3) Consiliul local poate recomanda motivat primarului
eliberarea din funcție a conducătorilor compartimentelor din aparatul propriu de
specialitate al consiliului local.
Art. 89. - Funcționarii din cadrul serviciilor publice
ale comunei sau orașului și din aparatul propriu de specialitate al
autorităților administrației publice locale se bucură de stabilitate în funcție,
în condițiile legii.
Art. 90. - (1)
În raporturile dintre
cetățeni și autoritățile administrației publice locale se folosește limba
română.
(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii
aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul
locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale
și cu aparatul propriu de specialitate aceștia se pot adresa, oral sau în scris,
și în limba lor maternă și vor primi răspunsul atât în limba română, cât și în
limba maternă.
(3) În condițiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au
atribuții privind relații cu publicul vor fi încadrate și persoane care cunosc
limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.
(4)
Autoritățile
administrației publice locale vor asigura inscripționarea denumirii
localităților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și
afișarea anunțurilor de interes public și în limba maternă a cetățenilor
aparținând minorității respective, în condițiile prevăzute la alin.
(2).
(5) Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba
română.
Art. 91. - Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul
comunei, al orașului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a
municipiului, împreună cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local,
constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria
comunei sau orașului, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și
dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității
locale.
CAPITOLUL
V
Administrația publică a municipiului
București
Art. 92. - Municipiul București este organizat în 6 subdiviziuni
administrativ-teritoriale, numite sectoare.
Art. 93. - (1)
Sectoarele municipiului
București au câte un primar și un viceprimar, iar municipiul București are un
primar general și 2 viceprimari.
(2) Validarea alegerii primarului general al municipiului
București se face de președintele Tribunalului București, în condițiile
prezentei legi.
Art. 94. - Autoritățile administrației publice locale din municipiul
București sunt Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale
ale sectoarelor, ca autorități deliberative, precum și primarul general al
municipiului București și primarii sectoarelor, ca autorități executive, alese
în condițiile Legii privind alegerile locale.
Art. 95. - (1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului București se
constituie, funcționează și pot fi dizolvate în condițiile prevăzute de
dispozițiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplică în mod
corespunzător.
(2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului București
exercită, în principal, următoarele atribuții:
a)
aleg, din rândul
consilierilor, consilierul care conduce ședințele consiliului, precum și un
viceprimar; aceștia își păstrează calitatea de consilier;
b)
aprobă regulamentul de
organizare și funcționare a consiliului;
c) avizează studii, prognoze și programe de dezvoltare
economico-socială, de organizare și amenajare a teritoriului și urbanism,
inclusiv participarea la programe de dezvoltare regională și zonală, în
condițiile legii, pe care le supune spre aprobare Consiliului General al
Municipiului București;
d) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și
modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a
exercițiului bugetar; stabilesc impozite și taxe locale, precum și taxe
speciale, în condițiile legii;
e) aprobă, la propunerea primarului, în condițiile legii,
organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de
organizare și funcționare ale aparatului propriu de specialitate și ale
serviciilor publice de interes local;
f) administrează, în condițiile legii, bunurile proprietate
publică sau privată a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotărârii
Consiliului General al Municipiului București;
g)
hotărăsc cu privire la
concesionarea sau închirierea serviciilor publice de sub autoritatea lor, în
condițiile legii;
h) înființează instituții, societăți comerciale și servicii
publice; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege,
norme de organizare și funcționare pentru instituțiile și serviciile publice,
precum și pentru societățile comerciale pe care le înființează sau care se află
sub autoritatea lor; numesc și eliberează din funcție, în condițiile legii,
conducătorii instituțiilor publice și ai serviciilor publice de interes
local;
i) aprobă, în condițiile legii, planurile urbanistice zonale
și de detaliu ale sectoarelor, pe care le comunică Consiliului General al
Municipiului București; aprobă, în limitele competențelor sale, documentațiile
tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local și asigură
condițiile necesare pentru realizarea lor, în concordanță cu prevederile
planului urbanistic general al municipiului București și ale regulamentului
aferent;
j) asigură, potrivit competențelor sale, condițiile necesare
bunei funcționări a instituțiilor și serviciilor publice de educație, sănătate,
cultură, tineret și sport, apărarea ordinii publice, de interes local; urmărește
și controlează activitatea acestora;
k) contribuie la organizarea activităților științifice,
culturale, artistice, sportive și de agrement;
l)
contribuie la asigurarea
ordinii publice, analizează activitatea gardienilor publici și propune măsuri de
îmbunătățire a acesteia;
m) acționează pentru protecția și refacerea mediului
înconjurător, în scopul creșterii calității vieții; contribuie la protecția,
conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de
arhitectură, a parcurilor și a rezervațiilor naturale;
n)
contribuie la realizarea
măsurilor de protecție și asistență socială, asigură protecția drepturilor
copilului, potrivit legislației în vigoare; aprobă criteriile pentru
repartizarea locuințelor sociale; înființează și asigură funcționarea unor
instituții de binefacere de interes local;
o) înființează și organizează târguri, piețe, oboare, locuri
și parcuri de distracție, baze sportive și asigură buna funcționare a
acestora;
p) hotărăsc, în condițiile legii, cu acordul Consiliului
General al Municipiului București, cooperarea sau asocierea cu autorități ale
administrației publice locale din țară sau din străinătate, precum și aderarea
la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației
publice locale, în vederea promovării unor interese comune;
q)
hotărăsc, în condițiile
legii, cu acordul prealabil al Consiliului General al Municipiului București,
cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizații
neguvernamentale și cu alți parteneri sociali, în vederea finanțării și
realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes
public local;
r) asigură libertatea comerțului și încurajează libera
inițiativă, în condițiile legii;
s) sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor
religioase.
(3) Atribuțiile prevăzute la alin. (2) lit. c)-h), p) și q) pot
fi exercitate numai pe baza împuternicirii exprese date prin hotărâre a
Consiliului General al Municipiului București.
(4)
Consiliile locale ale
sectoarelor exercită și alte atribuții stabilite prin lege sau delegate de
Consiliul General al Municipiului București.
Art. 96. - Consiliul General al Municipiului București se constituie,
funcționează și îndeplinește atribuțiile prevăzute de dispozițiile prezentei
legi pentru consiliile locale, care se aplică în mod corespunzător.
Art. 97. - (1) Primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București
funcționează în condițiile prevăzute de dispozițiile prezentei legi pentru
primarii și viceprimarii comunelor și orașelor și îndeplinesc atribuțiile
stabilite de lege pentru aceștia, cu excepția celor prevăzute la art. 68 alin.
(1) lit. c) și k), care se exercită numai de primarul general al municipiului
București.
(2) Primarilor și viceprimarilor sectoarelor municipiului
București li se aplică în mod corespunzător dispozițiile prezentei legi cu
privire la suspendare și demitere.
(3) Primarul general și viceprimarii municipiului București
funcționează și îndeplinesc atribuțiile prevăzute de dispozițiile prezentei legi
pentru primarii și viceprimarii comunelor și orașelor, care se aplică în mod
corespunzător.
(4) Primarului general și viceprimarilor municipiului București
li se aplică în mod corespunzător dispozițiile prezentei legi cu privire la
suspendare și demitere.
Art. 98. - Secretarilor sectoarelor municipiului București le sunt
aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 83-86, iar secretarului general
al municipiului București, prevederile art. 120.
Art. 99. - Hotărârile Consiliului General al Municipiului București și
dispozițiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii și
pentru autoritățile administrației publice locale organizate în sectoarele
municipiului București.
Art. 100. - (1)
Primarul general al
municipiului București împreună cu primarii sectoarelor municipiului București
se întrunesc cel puțin o dată pe lună, la convocarea primarului general sau la
propunerea a cel puțin 3 primari de sectoare. La ședințe se analizează modul în
care sunt aduse la îndeplinire hotărârile Consiliului General al Municipiului
București și dispozițiile cu caracter normativ ale primarului general și se
prezintă informări reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale de
sector, avându-se în vedere corelarea unor activități necesare în vederea bunei
funcționări a administrației municipiului București. La ședințe participă de
drept și prefectul municipiului București.
(2) Primarii sectoarelor participă de drept la ședințele
Consiliului General al Municipiului București și pot avea intervenții la
dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi.
(3)
La ședințele comisiilor
Consiliului General al Municipiului București pot participa președinții
comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector.
(4)
Președinții comisiilor de
specialitate ale consiliilor locale de sector au dreptul să intervină la
discuții fără a avea drept de vot.
CAPITOLUL
VI
Consiliul județean
SECȚIUNEA 1
Constituirea și
componența consiliului județean
Art. 101. - (1)
Consiliul județean este
autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru
coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea
realizării serviciilor publice de interes județean.
(2)
Consiliul județean este
compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber
exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale.
Art. 102. - Numărul membrilor fiecărui consiliu județean se stabilește
de prefect, în funcție de populația județului, raportată de Institutul Național
de Statistică și Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau,
după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, după cum
urmează:
----------------------------------------------------
Numărul locuitorilor județului - Numărul
consilierilor
----------------------------------------------------
-
până la 350.000 - 31
- între 350.001 - 500.000 -
33
- între 500.001 - 650.000 - 35
-
peste 650.000 - 37
----------------------------------------------------
Art. 103. - (1)
La constituirea
consiliului județean se aplică în mod corespunzător dispozițiile art.
31-37.
(2) În situațiile prevăzute la art. 60 președintele consiliului
județean are obligația să propună acestuia adoptarea unei hotărâri prin care să
se ia act de încetarea mandatului de consilier.
SECȚIUNEA a 2-a
Atribuțiile
consiliului județean
Art. 104. - (1)
Consiliul județean, ca
autoritate deliberativă a administrației publice locale constituită la nivel
județean, îndeplinește următoarele atribuții principale:
a)
alege din rândul
consilierilor un președinte și 2 vicepreședinți;
b)
aprobă, la propunerea
președintelui, regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean,
numărul de personal în limitele normelor legale, organigrama, statul de funcții,
regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate,
a instituțiilor și serviciilor publice, precum și a regiilor autonome de interes
județean;
c) adoptă strategii, prognoze și programe de dezvoltare
economico-socială a județului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza
propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aprobă și urmărește, în
cooperare cu autoritățile administrației publice locale comunale și orășenești
interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru
realizarea acestora;
d) coordonează activitatea consiliilor locale ale comunelor și
orașelor în vederea realizării serviciilor publice de interes
județean;
e) aprobă bugetul propriu al județului, împrumuturile,
virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de
încheiere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe, precum și taxe
speciale, în condițiile legii; hotărăște repartizarea pe comune, orașe și
municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
sau din alte surse, în condițiile legii;
f) administrează domeniul public și domeniul privat al
județului;
g) hotărăște darea în administrare, concesionarea sau
închirierea bunurilor proprietate publică a județului sau, după caz, a
serviciilor publice de interes județean, în condițiile legii; hotărăște cu
privire la vânzarea, concesionarea și închirierea bunurilor proprietate privată
a județului, în condițiile legii;
h) hotărăște înființarea de instituții publice și de servicii
publice de interes județean, în condițiile legii; numește și eliberează din
funcție, în condițiile legii, conducătorii instituțiilor și serviciilor publice
pe care le-a înființat și le aplică, dacă este cazul, sancțiuni disciplinare, în
condițiile legii;
i) hotărăște asupra reorganizării regiilor autonome de interes
județean; exercită în numele unității administrativ-teritoriale toate drepturile
acționarului la societățile comerciale pe care le-a înființat; hotărăște asupra
privatizării acestor societăți comerciale;
j) stabilește, pe baza consultării autorităților
administrației publice locale comunale și orășenești, proiectele de organizare
și amenajare a teritoriului județului, precum și de dezvoltare urbanistică
generală a județului și a unităților administrativ-teritoriale componente;
urmărește modul de realizare a acestora în cooperare cu autoritățile
administrației publice locale comunale și orășenești implicate;
k)
aprobă construirea,
întreținerea și modernizarea drumurilor, podurilor, precum și a întregii
infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes județean; acordă
sprijin și asistență tehnică de specialitate autorităților administrației
publice locale comunale și orășenești pentru construirea, întreținerea și
modernizarea drumurilor comunale și orășenești; în acest sens consiliul județean
poate înființa servicii publice specializate;
l)
aprobă documentațiile
tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes județean, în
limitele și în condițiile legii;
m) asigură, potrivit competențelor sale, condițiile materiale
și financiare necesare în vederea bunei funcționări a instituțiilor de cultură,
a instituțiilor și serviciilor publice de educație, ocrotire socială și
asistență socială, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa,
precum și a altor activități, în condițiile legii;
n)
asigură sprijin financiar
pentru acțiuni culturale sau desfășurate de cultele religioase, precum și pentru
activități educativ-științifice și sportive;
o)
înființează instituții
sociale și culturale, precum și pentru protecția drepturilor copilului și
asigură buna lor funcționare, prin alocarea fondurilor necesare;
p)
analizează propunerile
făcute de autoritățile administrației publice locale comunale și orășenești, în
vederea elaborării de prognoze și programe de dezvoltare economico-socială sau
pentru refacerea și protecția mediului înconjurător;
q)
atribuie, în condițiile
legii, denumiri de obiective de interes județean;
r)
hotărăște, în condițiile
legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorități ale administrației publice
locale din țară sau din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale
și internaționale a autorităților administrației publice locale, în vederea
promovării unor interese comune;
s) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu
persoane juridice române sau străine, cu organizații neguvernamentale și cu alți
parteneri sociali, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni,
lucrări, servicii sau proiecte de interes public județean;
t)
hotărăște, în condițiile
legii, asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor obiective de
interes comun, scop în care poate înființa împreună cu acestea instituții
publice, societăți comerciale și servicii publice;
u)
coordonează activitățile
Corpului gardienilor publici, în condițiile legii.
(2)
Consiliul județean
îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege.
SECȚIUNEA a
3-a
Funcționarea consiliului județean
Art. 105. - (1) Consiliul județean se alege pentru un mandat de 4 ani, care
poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de
catastrofă.
(2) Consiliul județean își exercită mandatul de la data
constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului
nou-ales.
Art. 106. - (1)
Consiliul județean se
întrunește în ședințe ordinare o dată la două luni, la convocarea președintelui
consiliului județean.
(2) Consiliul județean se poate întruni și în ședințe
extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau a cel
puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea
prefectului, adresată președintelui consiliului județean, în cazuri excepționale
care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau
înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau
epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice.
(3)
Convocarea consiliului
județean se face în scris, prin intermediul secretarului general al județului,
cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea
celor extraordinare.
(4) În caz de forță majoră și de maximă urgență pentru
rezolvarea intereselor locuitorilor județului convocarea consiliului județean se
face de îndată.
(5) În invitația la ședință se vor preciza data, ora, locul
desfășurării și ordinea de zi a acesteia.
(6) În situația în care președintele consiliului județean se
află în imposibilitatea de a convoca consiliul în ședință ordinară, aceasta se
va face de către vicepreședintele desemnat în condițiile art. 118.
(7)
Ordinea de zi a ședinței
consiliului județean se aduce la cunoștință locuitorilor județului prin
mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(8)
În județele în care
cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din
numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoștință publică și în limba
maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.
(9)
În toate cazurile
convocarea se consemnează în procesul-verbal al ședinței.
Art. 107. - (1) Ședințele consiliului județean sunt legal constituite dacă
este prezentă majoritatea consilierilor în funcție.
(2)
Prezența consilierilor la
ședință este obligatorie. Cazurile în care se consideră că absența este motivată
se vor stabili prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului
județean. În situația în care un consilier absentează de două ori consecutiv
fără motive temeinice, el poate fi sancționat în condițiile regulamentului de
organizare și funcționare a consiliului județean.
Art. 108. - (1) Ședințele consiliului județean sunt conduse de președinte
sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele desemnat în condițiile art.
118.
(2) În cazul în care, din motive întemeiate, lipsește și
vicepreședintele desemnat în condițiile art. 118, ședința va fi condusă de
celălalt vicepreședinte sau de un consilier ales cu votul majorității
consilierilor prezenți.
Art. 109. - (1)
În exercitarea
atribuțiilor ce îi revin consiliul județean adoptă hotărâri cu votul majorității
membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de
organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate.
(2)
Hotărârile se semnează de
președinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele consiliului județean care
a condus ședința și se contrasemnează pentru legalitate de secretarul general al
județului.
Art. 110. - Dispozițiile art. 43, art. 45-54 și art. 56 se aplică în
mod corespunzător.
Art. 111. - (1)
În cazul în care consiliul
județean nu se întrunește timp de 6 luni consecutive sau nu a adoptat, în 3
ședințe ordinare consecutive, nici o hotărâre, precum și în situația în care
numărul consilierilor se reduce sub două treimi și nu se poate completa prin
supleanți, acesta se dizolvă de drept.
(2) Situațiile prevăzute la alin. (1) se comunică de secretar
prefectului care, prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului și
propune Guvernului organizarea de noi alegeri.
(3)
Prevederile art. 58 alin.
(3)-(5) se aplică în mod corespunzător.
(4) Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai după
expirarea termenului prevăzut la alin. (3) sau după rămânerea definitivă și
irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care s-a respins acțiunea introdusă
împotriva ordinului prefectului.
(5) Pe perioada în care consiliul județean este dizolvat sau în
care nu s-a putut constitui potrivit legii, problemele curente ale
administrației județului vor fi rezolvate de secretarul general al județului în
baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administrației
Publice.
Art. 112. - Mandatul de consilier încetează de drept în condițiile art.
60, care se aplică în mod corespunzător.
SECȚIUNEA a
4-a
Președintele, vicepreședinții și secretarul general al
județului
Art. 113. - (1)
Consiliul județean alege
dintre membrii săi, pe toată durata exercitării mandatului, un președinte și 2
vicepreședinți.
(2) Președintele și vicepreședinții se aleg cu votul secret al
majorității consilierilor în funcție. Eliberarea din funcție a președintelui
consiliului județean se face prin votul secret a cel puțin două treimi din
numărul consilierilor în funcție, la propunerea a cel puțin unei treimi din
numărul acestora, dacă a emis, în decurs de 3 luni, cel puțin 3 dispoziții care
au fost anulate irevocabil de instanța de judecată întrucât au contravenit
intereselor generale ale statului ori ale județului sau au încălcat Constituția
și legile țării. Vicepreședinții pot fi eliberați din funcție, în aceleași
condiții, numai dacă s-a constatat prin hotărâre judecătorească irevocabilă că
aceștia au contravenit, în exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, intereselor
generale ale statului sau ale județului ori au încălcat Constituția și legile
țării.
(3) Pe toată durata exercitării mandatului contractul de muncă
al președintelui și vicepreședinților consiliului județean la instituțiile
publice, regiile autonome, companiile naționale, societățile naționale,
societățile comerciale cu capital majoritar de stat se suspendă de
drept.
(4) Președintele și vicepreședinții consiliului județean
primesc pe toată durata exercitării mandatului o indemnizație stabilită în
condițiile legii.
Art. 114. - (1)
Președintele consiliului
județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu
persoanele fizice și juridice române și străine, precum și în
justiție.
(2) Președintele răspunde în fața consiliului județean de buna
funcționare a administrației publice județene.
(3)
Aparatul propriu al
consiliului județean este subordonat președintelui acestuia. Funcționarii din
aparatul propriu de specialitate se bucură de stabilitate în funcție, conform
legii.
Art. 115. - Președintele consiliului județean răspunde de buna
funcționare a aparatului propriu de specialitate pe care îl conduce și îl
controlează. Coordonarea unor compartimente din aparatul propriu de specialitate
va fi delegată vicepreședinților sau secretarului general al județului, prin
dispoziție.
Art. 116. - (1)
Președintele consiliului
județean îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții
principale:
a) asigură respectarea prevederilor Constituției, punerea în
aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului județean, precum și a altor
acte normative;
b) întocmește proiectul ordinii de zi a ședinței consiliului
județean;
c) dispune măsurile necesare pentru pregătirea și desfășurarea
în bune condiții a lucrărilor consiliului județean;
d)
întocmește și supune spre
aprobare consiliului județean regulamentul de organizare și funcționare a
acestuia;
e) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului
județean și analizează periodic stadiul îndeplinirii acestora;
f)
conduce ședințele
consiliului județean;
g) coordonează și controlează activitatea instituțiilor și
serviciilor publice de sub autoritatea consiliului județean;
h)
exercită funcția de
ordonator principal de credite;
i) întocmește proiectul bugetului propriu al județului și
contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare
consiliului județean, în condițiile și la termenele prevăzute de lege;
j)
urmărește modul de
realizare a veniturilor bugetare și propune consiliului județean adoptarea
măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;
k)
propune consiliului
județean spre aprobare, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții,
numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului
propriu de specialitate, a instituțiilor și serviciilor publice de sub
autoritatea acestuia;
l) prezintă consiliului județean, anual sau la cererea
acestuia, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor proprii și
a hotărârilor consiliului;
m) propune consiliului județean numirea și eliberarea din
funcție, în condițiile legii, a conducătorilor instituțiilor publice și
serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;
n)
emite avizele, acordurile
și autorizațiile date în competența sa prin lege;
o)
îndrumă metodologic,
urmărește și controlează activitățile de stare civilă și autoritate tutelară,
desfășurate în comune și orașe;
p) acordă, prin aparatul propriu și serviciile de specialitate
ale consiliului județean, sprijin și consultanță tehnică și juridică pentru
autoritățile administrației publice locale, comunale și orășenești, la
solicitarea acestora;
q) coordonează, controlează și răspunde de activitatea privind
protecția drepturilor copilului.
(2) Președintele consiliului județean poate delega
vicepreședinților, prin dispoziție, atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. g)
și p).
(3) Președintele consiliului județean îndeplinește și alte
atribuții prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul județean.
Art. 117. - (1) În exercitarea atribuțiilor sale președintele consiliului
județean emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin
executorii numai după ce sunt aduse la cunoștință publică sau după ce au fost
comunicate persoanelor interesate, după caz.
(2)
Prevederile art. 49 și ale
art. 50 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
Art. 118. - (1) În cazul suspendării președintelui atribuțiile acestuia vor
fi exercitate de unul dintre vicepreședinți, desemnat de consiliul județean prin
votul secret al majorității consilierilor în funcție.
(2)
În celelalte cazuri de
absență a președintelui atribuțiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia,
de unul dintre vicepreședinți, desemnat de președinte prin dispoziție.
Art. 119. - (1) Președintele și vicepreședinții consiliului județean își
păstrează calitatea de consilier. Durata mandatului președintelui și al
vicepreședinților este egală cu cea a mandatului consiliului județean.
(2)
Prevederile art. 62, 72 și
77 se aplică în mod corespunzător și președintelui consiliului
județean.
(3) În cazul încetării înainte de termen a mandatului
președintelui consiliului județean prefectul ia act prin ordin și înștiințează
consiliul județean în vederea alegerii unui nou președinte.
Art. 120. - (1) Fiecare județ are un secretar general salarizat din bugetul
acestuia. Secretarul general este funcționar public de conducere și are studii
superioare juridice sau administrative. Secretarul general se bucură de
stabilitate în funcție, în condițiile legii. El nu poate fi membru al vreunui
partid politic sau al vreunei formațiuni politice, sub sancțiunea eliberării din
funcție.
(2) Numirea secretarului general al județului se face de
Ministerul Administrației Publice, la propunerea președintelui consiliului
județean, potrivit legii.
(3) Numirea se face pe bază de concurs sau de examen, după caz.
Concursul va fi organizat, în condițiile legii, de președintele consiliului
județean în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din
comisia de examinare vor face parte președintele sau, în lipsa acestuia, unul
dintre vicepreședinții consiliului județean, un reprezentant al Ministerului
Administrației Publice, secretarul general al prefecturii și 2 reprezentanți ai
consiliului județean.
(4) Emiterea dispoziției de numire se face în termen de cel
mult 10 zile de la primirea propunerii.
(5) Eliberarea din funcție, precum și sancționarea disciplinară
a secretarului general se fac de Ministerul Administrației Publice numai la
propunerea consiliului județean, aprobată cu votul a cel puțin două treimi din
numărul consilierilor în funcție, ca urmare a inițiativei președintelui
acestuia, sau a unei treimi din numărul consilierilor, pe baza concluziilor
reieșite din desfășurarea unei cercetări administrative.
(6)
Secretarului general al
județului îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art.
85.
(7) Secretarul general al județului coordonează compartimentele
de stare civilă și autoritate tutelară din aparatul propriu de specialitate al
consiliului județean. Secretarul general al județului îndeplinește în mod
corespunzător atribuțiile stabilite de lege pentru secretarul general al
ministerului.
CAPITOLUL
VII
Bunuri și lucrări publice
SECȚIUNEA 1
Administrarea
bunurilor
Art. 121. - Constituie patrimoniu al unității administrativ-teritoriale
bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului public al unității
administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum și drepturile
și obligațiile cu caracter patrimonial.
Art. 122. - (1)
Aparțin domeniului public
de interes local sau județean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor,
sunt de uz sau de interes public și nu sunt declarate prin lege de uz sau de
interes public național.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt
inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.
Art. 123. - (1) Domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale
este alcătuit din bunuri mobile și imobile, altele decât cele prevăzute la art.
122 alin. (1), intrate în proprietatea acestora prin modalitățile prevăzute de
lege.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse
dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.
(3)
Donațiile și legatele cu
sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, a
consiliului județean, cu votul a două treimi din numărul membrilor
acestuia.
Art. 124. - Toate bunurile aparținând unităților
administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale
și județene li se prezintă anual de către primar, respectiv de președintele
consiliului județean, un raport asupra situației gestionării
bunurilor.
Art. 125. - (1)
Consiliile locale și
consiliile județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau
privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea
regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie
închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la
vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau
județean, în condițiile legii.
(2) Vânzarea, concesionarea și închirierea se fac prin
licitație publică, organizată în condițiile legii.
Art. 126. - Consiliile locale și consiliile județene pot da în
folosință gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile și imobile proprietate
publică sau privată locală ori județeană, după caz, persoanelor juridice fără
scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică
ori serviciilor publice.
SECȚIUNEA a
2-a
Lucrările publice
Art. 127. - Consiliile locale sau consiliile județene pot contracta
prin licitație efectuarea de lucrări și servicii de utilitate publică, în limita
sumelor aprobate prin bugetul local, respectiv județean.
Art. 128. - Lucrările de construcții și reparații de interes public,
finanțate din bugetele comunelor, orașelor sau județelor, se execută numai pe
baza unor documentații tehnico-economice avizate sau aprobate, după caz, de
consiliul local sau de consiliul județean și numai în baza unei licitații
publice, în limitele și în condițiile prevăzute de lege.
Art. 129. - Documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului
privind comuna, orașul și județul se elaborează, se aprobă și se finanțează în
conformitate cu prevederile legii.
CAPITOLUL VIII
Prefectul
SECȚIUNEA 1
Prefectul
județului și al municipiului București
Art. 130. - (1) Guvernul numește câte un prefect, ca reprezentant al său,
în fiecare județ și în municipiul București.
(2)
Prefectul este ajutat de
un subprefect. La municipiul București prefectul este ajutat de 2
subprefecți.
(3) Numirea și eliberarea din funcție a prefecților se fac prin
hotărâre a Guvernului. Pentru a fi numit în funcție prefectul trebuie să aibă
studii superioare de lungă durată.
(4) Numirea și eliberarea din funcție a subprefecților se fac
prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului și a Ministerului
Administrației Publice. Pentru a fi numit în funcție subprefectul trebuie să
aibă studii superioare.
(5) Pe toată durata îndeplinirii funcției de prefect sau de
subprefect contractul de muncă al acestuia la instituțiile publice, regiile
autonome, companiile naționale, societățile naționale și societățile comerciale
cu capital de stat sau majoritar de stat se suspendă.
Art. 131. - Prefectul și subprefectul nu pot fi deputați sau senatori,
primari, consilieri locali sau consilieri județeni și nu pot îndeplini o funcție
de reprezentare profesională, o altă funcție publică sau o funcție ori o
activitate profesională remunerată în cadrul regiilor autonome, precum și al
societăților comerciale cu capital de stat sau privat.
Art. 132 - (1) În calitate de reprezentant al Guvernului prefectul
veghează ca activitatea consiliilor locale și a primarilor, a consiliilor
județene și a președinților consiliilor județene să se desfășoare în
conformitate cu prevederile legii.
(2) Între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și
primari, precum și consiliile județene și președinții consiliilor județene, pe
de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Art. 133. - (1) Prefectul conduce activitatea serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației
publice centrale de specialitate, organizate la nivelul unităților
administrativ-teritoriale.
(2) Numirea și eliberarea din funcție a conducătorilor
serviciilor publice descentralizate ale ministerelor se fac cu avizul
consultativ al prefectului, în condițiile legii. În situații bine motivate
prefectul își poate retrage avizul acordat, propunând, în condițiile legii,
eliberarea din funcție a conducătorilor acestora.
Art. 134. - (1) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, îndeplinește
următoarele atribuții principale:
a) asigură realizarea intereselor naționale, aplicarea și
respectarea Constituției, a legilor, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a
celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice;
b)
exercită controlul cu
privire la legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile
administrației publice locale și județene, precum și ale președintelui
consiliului județean, cu excepția actelor de gestiune curentă;
c)
dispune măsurile
corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea drepturilor
cetățenilor, prin organele legal abilitate;
d) asigură, împreună cu autoritățile și organele abilitate,
pregătirea și aducerea la îndeplinire, în condițiile stabilite prin lege, a
măsurilor de apărare care nu au caracter militar, precum și a celor de protecție
civilă; autoritățile militare și organele locale ale Ministerului de Interne au
obligația să informeze și să sprijine prefectul pentru rezolvarea oricărei
probleme de interes național sau județean, în condițiile legii;
e)
prezintă anual Guvernului
un raport asupra stadiului realizării sarcinilor ce îi revin potrivit
programului de guvernare, precum și în legătură cu controlul exercitat asupra
legalității actelor autorităților administrației publice locale.
(2)
Prefectul îndeplinește și
alte atribuții prevăzute de lege și de celelalte acte normative, precum și
însărcinările date de Guvern.
Art. 135. - (1)
Ca urmare a exercitării
controlului asupra legalității actelor adoptate sau emise de autoritățile
administrației publice locale ori județene, precum și de președintele
consiliului județean, prefectul poate ataca în fața instanței de contencios
administrativ aceste acte în termen de 30 de zile de la comunicare, dacă le
consideră ilegale, după îndeplinirea procedurii prevăzute la art. 50 alin. (2),
cu excepția celor de gestiune curentă. Acțiunea prin care prefectul sesizează
instanța de judecată este scutită de taxă de timbru. Actul atacat este suspendat
de drept.
(2) Prefectul va solicita autorităților administrației publice
locale și județene, în termenul prevăzut la art. 50 alin. (2), cu motivarea
necesară, să reanalizeze actul pe care îl apreciază ca ilegal, în vederea
modificării sau, după caz, a revocării acestuia.
Art. 136. - Prefectul poate solicita primarului sau președintelui
consiliului județean, după caz, convocarea unei ședințe extraordinare în
situațiile prevăzute la art. 40 alin. (2) și la art. 106 alin. (2).
Art. 137. - (1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin prefectul
emite ordine cu caracter normativ sau individual, în condițiile legii.
(2)
Ordinele care stabilesc
măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise după consultarea
serviciilor descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale
din unitățile administrativ-teritoriale și sunt contrasemnate de conducătorii
acestora.
(3) Prefectul poate propune ministerelor și celorlalte
autorități ale administrației publice centrale de specialitate măsuri pentru
îmbunătățirea activității serviciilor publice descentralizate, organizate la
nivelul județului.
Art. 138. - (1)
Ordinul prefectului care
conține dispoziții normative devine executoriu numai după ce a fost adus la
cunoștință publică sau de la data comunicării, în celelalte cazuri.
(2)
Ordinele cu caracter
normativ se comunică de îndată Ministerului Administrației Publice.
(3)
Ministerul Administrației
Publice poate propune Guvernului, în exercitarea controlului ierarhic al
acestuia, anularea ordinelor emise de prefect, dacă le consideră ilegale sau
inoportune.
Art. 139. - (1)
Prefecții sunt obligați să
comunice ordinele emise potrivit art. 137 alin. (2) ministerelor de resort.
Ministerele pot propune Guvernului măsuri de anulare a ordinelor emise de
prefect, dacă le consideră ilegale sau inoportune.
(2)
Ministerele și celelalte
autorități ale administrației publice centrale de specialitate au obligația să
comunice prefecților, imediat după emitere, ordinele și celelalte dispoziții cu
caracter normativ pe care le transmit serviciilor publice
descentralizate.
Art. 140. - (1)
Subprefectul îndeplinește
atribuțiile ce îi sunt date prin acte normative, precum și sarcinile ce îi sunt
delegate de către prefect prin ordin.
(2) În lipsa prefectului subprefectul îndeplinește, în numele
prefectului, atribuțiile ce revin acestuia.
Art. 141. - (1)
Pentru exercitarea
atribuțiilor ce îi revin prefectul are un aparat propriu de specialitate, ale
cărui structură și atribuții se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen
de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea
Ministerului Administrației Publice.
(2) Aparatul propriu de specialitate al prefectului are un
secretar general, funcționar public de conducere.
(3)
Secretarul general are
studii superioare, de regulă juridice sau administrative, și se bucură de
stabilitate în funcție, în condițiile legii.
(4)
Numirea și eliberarea din
funcție a secretarului general se fac de către Ministerul Administrației
Publice, la propunerea prefectului, în condițiile legii. Numirea se face pe bază
de concurs sau de examen, organizat de Ministerul Administrației Publice, cu
participarea prefectului sau a subprefectului. Eliberarea din funcție se poate
face, în condițiile legii, și la inițiativa Ministerului Administrației Publice,
în baza concluziilor unei anchete administrative.
Art. 142. - (1) În județele cu o suprafață întinsă, cu localități amplasate
la mari distanțe de reședința județului sau în mari aglomerări urbane, prefectul
poate organiza, cu aprobarea Ministerului Administrației Publice, oficii
prefecturale.
(2) Oficiile prefecturale sunt componente ale structurii
aparatului propriu al prefectului, în subordinea directă a acestuia, și sunt
conduse de un director, ale cărui numire și eliberare din funcție se fac de
prefect. Oficiile prefecturale se organizează în limita numărului de posturi
legal aprobate.
Art. 143. - Prefectul, subprefectul, secretarul general și aparatul
propriu de specialitate al prefectului își desfășoară activitatea în
prefectură.
Art. 144. - Funcționarii publici din aparatul propriu de specialitate
al prefectului beneficiază de stabilitate în funcție, în condițiile
legii.
SECȚIUNEA a
2-a
Comisia județeană consultativă
Art. 145. - (1) În fiecare județ și în municipiul București se organizează
o comisie consultativă.
(2) Comisia consultativă este formată din: prefect și
președintele consiliului județean; subprefect și vicepreședinții consiliului
județean; secretarul general al prefecturii și secretarul general al județului;
primarul municipiului reședință de județ, respectiv primarul general,
viceprimarii și secretarul general al municipiului București; primarii orașelor
și comunelor din județ, respectiv primarii sectoarelor municipiului București;
șefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte
organe centrale organizate la nivelul județului sau al municipiului București;
șefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului
județean, respectiv al Consiliului General al Municipiului București;
conducătorii regiilor autonome de interes județean, ai sucursalelor regiilor
autonome de interes național și ai societăților naționale din județul respectiv
sau din municipiul București, precum și conducătorii altor structuri organizate
în județ sau în municipiul București.
(3) La lucrările comisiei consultative pot fi invitate și alte
persoane a căror prezență este considerată necesară.
Art. 146. - (1) Comisia consultativă se convoacă de prefect și de
președintele consiliului județean, respectiv de primarul general al municipiului
București, o dată la două luni sau ori de câte ori este necesar.
(2)
Lucrările comisiei
consultative sunt conduse prin rotație de prefect și de președintele consiliului
județean.
(3) Secretariatul comisiei consultative este asigurat de 2
funcționari din aparatul propriu al prefectului și de 2 funcționari din aparatul
propriu al consiliului județean.
Art. 147. - (1)
Comisia consultativă
dezbate și își însușește prin consens programul anual orientativ de dezvoltare
economică și socială al județului, respectiv al municipiului București, pe baza
Programului de guvernare acceptat de Parlament.
(2)
Programul orientativ de
dezvoltare economică și socială al județului, respectiv al municipiului
București, se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și
ale celorlalte organe centrale, filialelor din județ ale regiilor autonome sau
ale societăților naționale, regiilor autonome de interes local și societăților
comerciale și serviciilor publice de interes local interesate, precum și
autorităților administrației publice locale și județene.
(3)
În cadrul reuniunilor
comisiei consultative pot fi convenite și alte acțiuni ce urmează să fie
întreprinse de prefect și de serviciile publice descentralizate ale ministerelor
și ale altor autorități ale administrației publice centrale de specialitate
organizate în județ, pe de o parte, și de consiliul județean și serviciile
publice de sub autoritatea acestuia, pe de altă parte, în scopul armonizării
măsurilor prevăzute în Programul de guvernare cu activitățile desfășurate de
autoritățile administrației publice locale și județene, în conformitate cu
atribuțiile și cu responsabilitățile ce le revin, potrivit legii.
Art. 148. - (1) Pentru dezbaterea și elaborarea unor soluții operative,
precum și pentru informarea reciprocă cu privire la principalele acțiuni ce
urmează să se desfășoare pe teritoriul județului se constituie în fiecare județ
un comitet operativ-consultativ, format din prefect și președintele consiliului
județean, subprefect și vicepreședinții consiliului județean, secretarul general
al prefecturii, secretarul general al județului și primarul municipiului
reședință de județ.
(2) În municipiul București comitetul operativ-consultativ este
format din prefect și primarul general al Capitalei, subprefecții și
viceprimarii municipiului București, secretarul general al prefecturii și
secretarul general al municipiului București, precum și din primarii sectoarelor
municipiului București,
(3) Comitetul operativ-consultativ se întrunește săptămânal, de
regulă în ziua de luni, iar ședințele acestuia sunt conduse prin rotație de
prefect, președintele consiliului județean și, respectiv, de primarul general al
municipiului București.
(4) În cadrul comitetului operativ-consultativ se poate stabili
inițierea, de comun acord, a unor proiecte de hotărâre a Guvernului sau,
potrivit competențelor decizionale specifice fiecărei instituții și autorități,
emiterea de ordine ale prefectului, dispoziții ale președintelui consiliului
județean ori inițierea de hotărâri ale consiliului județean, care să
concretizeze măsurile stabilite de comun acord.
SECȚIUNEA a
3-a
Alte dispoziții
Art. 149. - Divergențele dintre serviciile publice
descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale organizate în
județe sau în municipiul București și autoritățile administrației publice locale
și județene se mediază de către Guvern.
Art. 150. - Ministerele și celelalte organe centrale au
obligația să comunice și prefecților și președinților consiliilor județene,
respectiv primarului general al municipiului București, ordinele și celelalte
dispoziții și îndrumări pe care le transmit serviciilor publice
descentralizate.
Art. 151. - Aducerea la îndeplinire a atribuțiilor ce revin Guvernului
cu privire la administrația publică locală, inclusiv controlul asupra modului de
exercitare de către primari a atribuțiilor delegate prin lege, se realizează de
către Ministerul Administrației Publice, care propune Guvernului luarea
măsurilor corespunzătoare.
Art. 152. - Până la organizarea viitoarelor alegeri locale consiliile
locale și consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului
București, vor funcționa cu numărul de consilieri stabilit potrivit legii pentru
alegerile locale din anul 2000, iar consilierii în funcție la data intrării în
vigoare a prezentei legi își vor exercita mandatul până la următoarele alegeri
locale.
CAPITOLUL
IX
Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 153. - (1) Până la constituirea noilor autorități ale administrației
publice locale, ca urmare a noilor alegeri generale pentru autoritățile
administrației publice locale, în cadrul consiliilor județene este aleasă și
funcționează delegația permanentă.
(2) Delegația permanentă a consiliului județean îndeplinește
următoarele atribuții principale:
a) întocmește proiectul ordinii de zi a ședinței consiliului
județean;
b) analizează proiectele de hotărâre care vor fi supuse
consiliului județean spre dezbatere și adoptare și asigură fundamentarea
acestora;
c) pregătește desfășurarea în bune condiții a lucrărilor
ședințelor consiliului județean, asigurând întocmirea în mod corespunzător a
tuturor documentelor supuse dezbaterii;
d) propune președintelui convocarea ședințelor
extraordinare;
e) supune spre aprobare consiliului județean regulamentul de
funcționare a acestuia;
f) stabilește măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire
a hotărârilor consiliului județean și analizează periodic stadiul îndeplinirii
acestora.
(3) Delegația permanentă îndeplinește orice alte atribuții
stabilite prin lege sau prin regulamentul de funcționare a consiliului județean,
elaborat și aprobat cu respectarea normelor legale.
(4)
Modul de organizare și
funcționare a delegației permanente se stabilește prin regulamentul de
funcționare a consiliului județean.
(5) Secretarul general al județului este și secretarul
delegației permanente.
(6) Ședințele consiliului județean sunt conduse de președinte
ori, în absența acestuia, de unul dintre vicepreședinți, desemnat de
președinte.
(7) În cazul în care, din motive întemeiate, atât președintele,
cât și vicepreședinții lipsesc, ședința consiliului județean va fi condusă de un
consilier ales cu votul majorității consilierilor prezenți.
Art. 154. - (1) Consilierii, primarii, viceprimarii, primarul general al
municipiului București, președinții și vicepreședinții consiliilor județene,
secretarii și personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităților
administrației publice locale și, respectiv, al consiliilor județene răspund,
după caz, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârșite în exercitarea
atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii.
(2)
Prevederile alin. (1) se
aplică și prefecților, subprefecților, secretarilor generali, precum și
personalului din aparatul propriu de specialitate al prefectului.
Art. 155. - Județul Ilfov are reședința în municipiul
București.
Art. 156. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi viceprimarii vor opta fie pentru calitatea de consilier, fie
pentru funcția de viceprimar.
Art. 157. - (1)
Prezenta lege intră în
vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(2) Pe aceeași dată se abrogă Legea administrației publice
locale nr. 69/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
79 din 18 aprilie 1996, cu modificările ulterioare, precum și orice alte
dispoziții contrare.
Această lege a
fost adoptată de Senat în ședința din 8 martie 2001, cu respectarea prevederilor
art. 74 alin. (1) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN
TĂRĂCILĂ
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în
ședința din 13 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din
Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER
DORNEANU
București, 23 aprilie 2001.
Nr.
215.