Pagina preluata din SUPERLEX
ORD nr. 534 publicată în M.Of. nr. 744din data: 11/21/2001
Prescurtarea legii: O534/2001
Titlul actului normativ: Ordin nr. 534 din 1 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general
Emitent: MAdPub
Republicată:
Ministerul Administrației Publice
Ordin nr. 534
din 1 octombrie 2001
privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 744 din 21 noiembrie 2001
Având în vedere Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996,
în temeiul art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Administrației Publice,
ministrul administrației publice emite prezentul ordin.
Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin își încetează aplicabilitatea dispozițiile Ordinului președintelui Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie nr. 452/1999, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 25 februarie 1999.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării.
Ministrul administrației publice,
Octav Cozmâncă
București, 1 octombrie 2001.
Nr. 534.
ANEXĂ
Normă tehnică
din 1 octombrie 2001
pentru introducerea cadastrului general
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 744 din 21 noiembrie 2001
1. Introducere
Normele tehnice privind lucrările de introducere a cadastrului general sunt elaborate de O.N.C.G.C. în baza atribuțiilor care îi revin pentru organizarea și realizarea cadastrului general în România potrivit Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, cu modificările ulterioare.
În conformitate cu prevederile legale măsurătorile cadastrale se fac la nivel de parcelă/corp de proprietate și au ca scop evidențierea imobilelor prin formă, dimensiune și atribute. Rolul normelor tehnice este acela de a prezenta succesiunea operațiunilor tehnice la introducerea cadastrului general, modul de organizare a lucrărilor, modul de întocmire și conținutul documentațiilor tehnice rezultate, condițiile tehnice de calitate și modul de avizare, verificare și recepție a lucrărilor. Normele tehnice nu se referă la metodele de execuție a lucrărilor, la instrumentele utilizate, la modul de prelucrare a datelor rezultate din măsurători, alegerea acestora fiind în responsabilitatea executantului, astfel încât să îndeplinească condițiile de conținut și de calitate cerute.
Condițiile pentru realizarea rețelelor geodezice de sprijin, de îndesire și de ridicare, precum și structura și conținutul bazei de date a cadastrului general sunt stabilite în normele tehnice specifice.
2. Dispoziții generale
Prezentele norme tehnice sunt obligatorii pentru persoanele fizice și juridice care finanțează, contractează, avizează, execută, verifică și recepționează lucrări de cadastru general.
Titularii cadastrelor de specialitate trebuie să își elaboreze propriile metodologii, instrucțiuni, regulamente sau norme tehnice și sunt obligați ca la întocmirea acestora să țină seama de prevederile prezentelor norme tehnice. Normele tehnice, instrucțiunile, regulamentele și metodologiile anterior aprobate de titularii cadastrelor de specialitate, vor fi revizuite conform prevederilor prezentelor norme tehnice și prezentate pentru avizare O.N.C.G.C.
3. Rețele geodezice
3.1. Prevederi generale
3.1.1. Materializarea punctelor din rețelele geodezice de sprijin și din rețelele de îndesire și ridicare se face conform prevederilor standardului român SR 3446-1/1996 (anexa nr. 9), având mărci conform standardului de stat STAS 4294-73 (anexa nr. 10). Aceste standarde sunt emise de Institutul Român de Standardizare și sunt obligatorii pe teritoriul României.
3.1.2. Coordonatele punctelor din rețelele geodezice se calculează în Sistem de proiecție Stereografic 1970 și în Sistem de referință Marea Neagră 1975.
3.2. Rețeaua geodezică de sprijin
3.2.1. Rețeaua geodezică de sprijin pentru executarea lucrărilor de cadastru general este formată din totalitatea punctelor determinate în sisteme unitare de referință.
3.3. Rețea geodezică de îndesire
3.3.1. Rețeaua geodezică de îndesire se realizează astfel încât să asigure densitatea de puncte necesare în zona de lucru și în zona limitrofă pentru executarea lucrărilor de introducere a cadastrului general.
3.3.2. În configurația rețelei geodezice de îndesire vor fi incluse cel puțin 4 puncte din rețeaua geodezică de sprijin, astfel încât poligonul format să încadreze toate punctele rețelei de îndesire.
3.3.3. Rețeaua geodezică de îndesire și ridicare se execută prin metode cunoscute: triangulație, trilaterație, triangulație-trilaterație, rețele de drumuiri poligonometrice sau tehnologii geodezice bazate pe înregistrări satelitare (Global Positioning System-GPS - sisteme globale de poziționare). În cazul în care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologie GPS, la proiectarea rețelei se va ține seama de următoarele:
- rețeaua de îndesire și ridicare trebuie să se sprijine pe minimum 4 puncte din rețeaua geodezică de sprijin;
- punctele de sprijin vor trebui să fie uniform repartizate atât în interiorul rețelei, cât și la marginea acesteia;
- toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum 3 vectori;
- se va prevedea determinarea punctelor de legătură dublu-staționate în sesiuni diferite. Numărul minim de sesiuni s într-o rețea cu p puncte și cu utilizarea a r receptoare se calculează cu relația:
(p-n)
s = ----- pentru n >= 1
(r-n)
în care n este numărul punctelor de legătură între sesiuni.
Dacă un punct este staționat de m ori, atunci numărul de sesiuni se calculează cu relația:
3.3.4. Rețelele geodezice de îndesire se compensează ca rețele libere prin încadrarea în configurația lor a cel puțin 4 puncte din rețeaua geodezică de sprijin. Abaterea standard medie de determinare a punctelor rețelei geodezice de îndesire nu trebuie să depășească § 5 cm în poziție planimetrică și se calculează cu relația:
------------------
| n
| ____ | |
| \ |Q + Q |
s = s \ | / | xx yy |
r 0 \ | ---- | i i|
\ | i=1
\ |------------------,
\| 2n
în care:
n = numărul de puncte din rețea;
Q(xx), Q(yy) = elementele de pe diagonala principală a matricii cofactorilor (coeficienților de pondere) a necunoscutelor, corespunzătoare coordonatelor X și, respectiv, Y ale punctului i;
s(0) = abaterea standard a unității de pondere.
3.3.5. După compensarea ca rețea liberă se vor determina coordonatele plane ale punctelor rețelei de îndesire și ridicare în Sistemul de proiecție Stereografic 1970 printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte din rețeaua geodezică de sprijin.
3.3.6. Punctele din rețeaua de îndesire trebuie să asigure o densitate de 1 punct/5 km2 în extravilan și 1 punct/km2 în intravilan.
3.4. Rețea geodezică de ridicare
3.4.1. Rețelele geodezice de ridicare sunt create în scopul asigurării numărului de puncte necesare măsurătorilor topografice și cadastrale de detaliu. Punctele rețelelor geodezice de ridicare sunt determinate prin intersecții înainte, retrointersecții, intersecții combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizându-se puncte din rețeaua geodezică de sprijin și de îndesire.
3.4.2. Densitatea unei rețele geodezice de ridicare se stabilește în raport cu suprafața pe care se execută lucrările și cu scopul acestora. Rețelele geodezice de ridicare se proiectează astfel încât să se asigure determinarea punctelor care delimitează unitățile administrativ-teritoriale și intravilanele, precum și a celor care definesc parcelele/corpurile de proprietate. Se va asigura o densitate de cel puțin 1 punct/km2 în zonă de șes, 1 punct/2 km2 în zone colinare și 1 punct/5 km2 în zone de munte.
3.4.3. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusă de configurația terenului și densitatea detaliilor (în principal limite de proprietate). Materializarea se va face, după natura solului, cu borne, repere și mărci standardizate. În intravilan, în zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face și cu picheți metalici cu diametrul de 25 mm și cu lungimea de 15 cm, bătuți la nivelul solului, asigurând o densitate a punctelor de minimum 4 puncte/km2. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilități către cel puțin alte două puncte din rețeaua geodezică de îndesire și ridicare sau din rețeaua geodezică de sprijin.
3.4.4. Indiferent de instrumentele și procedeele tehnice utilizate la executarea măsurătorilor, rețeaua geodezică de ridicare se compensează ca rețea constrânsă pe punctele rețelelor de sprijin și de îndesire. Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie să depășească: § 10 cm în intravilan, iar în extravilan § 20 cm în zone de șes, § 30 cm în zone colinare, § 50 cm în zone de munte. Aceasta se calculează cu relațiile:
----
S = S \ |Q
X 0 \ | xx
\| i
----
S = S \ |Q
Y 0 \ | yy
\| i
3.4.5. Documentația tehnică întocmită după executarea rețelelor geodezice de sprijin, îndesire și ridicare, supusă operațiunilor de recepție, va cuprinde:
- memoriul tehnic cuprinzând descrierea generală a lucrării, metode de lucru, instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a rețelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou-determinat), preciziile obținute etc.;
- schema dispunerii punctelor vechi și noi, cu marcarea vizibilităților (schița vizelor);
- schema măsurătorilor efectuate (schița vizelor);
- fișiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din măsurătorile de teren (denumirea/numărul punctului de stație, denumirile/numerele punctelor vizate, direcții măsurate, distanțe măsurate);
- descrierile topografice (anexa nr. 8) și schițele de reperaj pentru punctele vechi și noi;
- inventar de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fișier ASCII conform modelului prezentat în anexa nr. 15);
- tabel din care să reiasă diferențele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III, IV) și coordonatele noi ale acelorași puncte, rezultate în urma compensării rețelei.
4. Delimitarea cadastrală a unităților administrativ-teritoriale
4.1. Prevederi generale
4.1.1. Delimitarea cadastrală a unităților administrativ-teritoriale reprezintă operațiunea de bază prin care se identifică, se măsoară la teren și se oficializează limitele unităților administrativ-teritoriale, conținând punctele de frângere și traseele hotarului unei unități administrativ-teritoriale, precum și limitele intravilanelor din respectiva unitate administrativ-teritorială. Această lucrare se execută obligatoriu înaintea începerii lucrărilor de introducere a cadastrului general pe o unitate administrativ-teritorială.
4.1.2. Stabilirea liniei de hotar și a denumirilor unităților administrativ-teritoriale se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, republicată, cu modificările ulterioare. Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilor urbanistice generale întocmite și aprobate potrivit prevederilor legale. În cazurile în care nu s-au aprobat planuri urbanistice generale, limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuarie 1990, conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare.
4.2. Operațiuni de delimitare
4.2.1. Pentru realizarea delimitărilor cadastrale se vor executa următoarele:
a) constituirea comisiei de delimitare cadastrală, denumită în continuare comisie, și aprobarea componenței acesteia, prin ordin al prefectului;
b) parcurgerea la teren a traseului hotarului teritoriului unității administrative și stabilirea punctelor de hotar care vor fi materializate;
c) materializarea punctelor de hotar cu borne de suprafață utilizate pentru punctele de triangulație de ordinul V și cu borne subterane tip 2, conform standardului SR 3446-1/96. Mărcile pentru bornele de suprafață se inscripționează conform anexei nr. 10;
d) executarea măsurătorilor pentru determinarea coordonatelor punctelor de hotar;
e) calculul coordonatelor punctelor de hotar;
f) întocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de delimitare cadastrală și al delegaților unităților administrativ-teritoriale vecine (anexa nr. 13);
g) întocmirea dosarului de delimitare cadastrală și marcarea hotarelor administrative.
4.2.2. Comisia de delimitare cadastrală are următoarea componență: primarii și secretarii consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale implicate în operațiunea de delimitare cadastrală, delegatul O.J.C.G.C. și, după caz, delegatul organului abilitat în problemele de urbanism și amenajarea teritoriului. Componența comisiei se aprobă prin ordin al prefectului. În comisie de recomandă convocarea unor localnici care cunosc traseul hotarului, fără ca aceștia să fie nominalizați în ordinul prefectului pentru stabilirea componenței comisiei. La stabilirea hotarului administrativ pot fi invitați, dacă este cazul, delegați desemnați de titularii cadastrelor de specialitate și proprietari de mari suprafețe de teren.
4.2.3. Înaintea începerii lucrărilor de delimitare cadastrală delegatul O.J.C.G.C. împreună cu primarul procedează la convocarea comisiei, care are obligația să studieze (înainte de parcurgerea terenului) întreaga documentație existentă referitoare la ultima delimitare cadastrală.
4.2.4. Consiliul local care dorește să își delimiteze teritoriul va comunica în scris (anexa nr. 11), cu aviz de confirmare, consiliului local al unității administrativ-teritoriale vecine, cu minimum 15 zile înainte, data, ora și locul de întâlnire pentru a proceda la operațiunea de delimitare cadastrală. Consiliul local al unității administrativ-teritoriale vecine este obligat să își delege membrii comisiei care vor participa la stabilirea hotarului.
4.2.5. Când o parte din hotarul unității administrativ-teritoriale care se delimitează se află la limită de județ, comisia de delimitare cadastrală va fi constituită prin ordin comun al prefecților județelor implicate. Consiliul local care își delimitează teritoriul și O.J.C.G.C. vor informa în scris (anexa nr. 12) prefectura județului vecin, respectiv O.J.C.G.C. din județul vecin, despre operațiunea de delimitare cadastrală cu minimum 15 zile înainte de data stabilită pentru delimitarea cadastrală. Aceștia sunt obligați să își trimită delegații, membri ai comisiei, la data, ora și locul comunicate.
4.2.6. În cazul în care delegații consiliului local al unității administrativ-teritoriale vecine, ai județului vecin sau ai O.J.C.G.C. vecin, după caz, nu se prezintă la termenul stabilit, delimitarea cadastrală a hotarului se va face în lipsa acestora, iar în procesul-verbal și în schița de delimitare se vor face mențiuni în legătură cu aceasta.
4.2.7. Operațiunea de delimitare cadastrală pe teren a liniei de hotar începe, de regulă, dintr-un punct de trei sau mai multe hotare, identificându-se traseul până la următorul punct format din intersecția mai multor hotare. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schița din dosarul ultimei delimitări cadastrale. În lipsa schiței menționate stabilirea liniei de hotar se face de către membrii comisiei și se evidențiază, la fața locului, pe hărțile și planurile topografice existente. Reprezentanții executantului lucrărilor, convocați prin grija O.J.C.G.C., participă în mod obligatoriu la operațiunile de stabilire a punctelor liniilor de hotar și a punctelor care vor fi materializate.
4.2.8. În cazul în care unele segmente și puncte de hotar stabilite anterior (existente pe schița veche de delimitare) au suferit modificări, pe noua schiță vor fi făcute mențiunile corespunzătoare. Numerotarea punctelor de hotar începe cu numărul 101 din punctul de intersecție a trei sau mai multe hotare situate în partea de nord sau nord-vest și continuă în sens orar.
4.2.9. În cazul existenței unor delimitări cadastrale făcute anterior se vor înlocui numerele vechi ale punctelor de hotar cu numere noi, fără a se dubla numerele. Pe segmentele de hotar comune pentru două unități administrativ-teritoriale delimitate numerele vechi ale punctelor de hotar din teritoriul unității administrativ-teritoriale vecine vor fi scrise în paranteză.
4.2.10. Pentru toate punctele de hotar materializate (vechi sau noi) se vor întocmi schițe de reperaj și descrieri topografice (anexa nr. 8). Se vor culege date asupra terenurilor traversate de tronsoanele liniilor de hotar (categoriile de folosință, destinația terenurilor și proprietarii) și se vor consemna în procesul-verbal de delimitare cadastrală.
4.2.11. Dacă linia de hotar este și linie de frontieră a țării, coordonatele punctelor de hotar se preiau, în mod obligatoriu, de la Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie și Cartografie. Linia de frontieră a țării se avizează la Comandamentul Național al Grănicerilor.
4.2.12. Cu ocazia parcurgerii terenului se va face descrierea stării marcajelor atât pentru vechile puncte de hotar (care se mențin), cât și pentru noile puncte care trebuie materializate cu borne.
4.2.13. Punctele care se bornează sunt:
- punctele de intersecție ale liniilor de hotar (puncte de 3 sau mai multe hotare);
- unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului alese astfel încât să permită, la nevoie, reconstituirea exactă a traseului hotarului. Pe tronsoanele de hotar, în aliniament, mai lungi de 3 km, bornele se plantează la distanțe de aproximativ 2 km;
- punctele de intersecție a hotarului cu ape curgătoare, căi ferate, șosele se vor borna numai pe o parte a acestor detalii liniare, iar pe partea opusă se vor marca prin stâlpi de lemn cu diametrul de 10 cm și lungimea de 70 cm, protejați cu movile de pământ.
4.2.14. În cazurile în care punctele de schimbare a aliniamentelor (de frângere) sau de intersecție a hotarelor care trebuie bornate se află în locuri improprii bornării (baltă, mlaștină, carieră etc.), se vor planta în apropierea lor borne martor din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar.
4.2.15. Dacă hotarul traversează în linie dreaptă o pădure compactă, o pășune, o fâneață sau un lac, se vor borna punctele de intersecție a liniei de hotar cu limita suprafețelor acestor categorii de folosință (în aceste cazuri linia de hotar este o linie dreaptă imaginară). Dacă linia de hotar care traversează pădurea este o linie frântă sau sinuoasă, se vor materializa și se vor determina coordonate la punctele care definesc respectiva linie de hotar. La recunoașterea traseului hotarului care traversează păduri și lacuri de acumulare, în comisia de delimitare vor fi invitați, după caz, și reprezentanții direcției silvice județene și ai Companiei Naționale "Apele Române" - S.A.
4.2.16. Dacă hotarul este format de talvegul unei ape curgătoare se vor borna numai punctele de intersecție a liniei de hotar cu traseul apei pe partea dinspre teritoriul care se delimitează, indiferent de lungimea tronsonului. Dacă firul apei are un traseu sinuos, la lucrările de delimitare se vor determina coordonate la punctele intermediare care definesc acest traseu. Punctele intermediare se materializează la intervale de 200-1.000 m cu stâlpi de lemn cu lungimea de 70 cm și diametrul de 20 cm, protejați cu movile de pământ. În cazul apelor curgătoare interioare hotarul se stabilește pe talvegul firului de curgere a apei, iar în cazul albiilor secate, hotarul se stabilește la jumătatea albiei minore. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafeței unității administrativ-teritoriale.
4.2.17. Dacă unitatea administrativ-teritorială este mărginită de drumuri, căi ferate, diguri, canale, linia de hotar se stabilește pe una dintre laturile acestora, astfel încât acestea să fie cuprinse în întregime în suprafața unei unități administrativ-teritoriale. În cazul traseelor frânte ori sinuoase se vor determina coordonate la puncte intermediare care definesc aceste trasee. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafeței unității administrativ-teritoriale.
4.2.18. Pe râurile de frontieră ale țării și pe fluviul Dunărea coordonatele punctelor de hotar vor fi cele preluate de la Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie și Cartografie. Pe fluviul Dunărea, pe porțiunea în care ambele maluri se află pe teritoriul României, punctele de hotar între două teritorii se stabilesc de comun acord de către consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale. Coordonatele punctelor de hotar se determină prin digitizare pe planuri topografice la scara 1:10.000 sau 1:5.000, actualizate.
4.2.19. La Marea Neagră hotarele se stabilesc pe linia care separă uscatul de apă, la data măsurătorilor.
4.2.20. În cazurile în care există neînțelegeri între vecini la stabilirea liniei de hotar și membrii comisiei nu pot rezolva neînțelegerile, litigiul se consemnează în documentele de delimitare cadastrală, astfel:
a) pe schița generală a hotarului administrativ și pe schița cu porțiunea de hotar în litigiu se consemnează ambele variante;
b) suprafața în litigiu se va calcula din coordonatele punctelor de pe contur, care se vor stabili în prezența membrilor comisiei de delimitare cadastrală;
c) unele puncte caracteristice de pe conturul suprafeței în litigiu se vor materializa cu stâlpi de lemn cu lungimea de 50 cm și diametrul de 10 cm și vor avea o altă numerotare decât restul punctelor de hotar;
d) până la rezolvarea litigiului suprafața disputată va fi inclusă în suprafața calculată a teritoriului nominalizat de O.J.C.G.C.;
e) în procesul-verbal de delimitare cadastrală se vor menționa argumentele celor două părți și se vor anexa copii de pe actele deținute, dacă acestea există;
f) după soluționarea litigiului se reface documentația cadastrală și se vor materializa cu borne punctele de hotar de pe varianta acceptată.
4.2.21. Materializarea punctelor hotarului administrativ se realizează prin grija executantului lucrărilor de delimitare cadastrală.
4.2.22. Coordonatele X, Y, Z ale punctelor de hotar se calculează în Sistemul de proiecție Stereografic 1970 și în Sistemul de referință Marea Neagră 1975. Precizia de determinare a coordonatelor este similară cu cea a punctelor din rețelele geodezice de ridicare.
4.2.23. Operațiunile de delimitare a intravilanelor constau în:
a) constituirea comisiei de delimitare a intravilanului;
b) parcurgerea pe teren a limitei intravilanului, conform planului urbanistic general aprobat, și stabilirea punctelor care se vor materializa;
c) materializarea punctelor;
d) executarea operațiunilor de teren și de birou pentru determinarea coordonatelor punctelor;
e) întocmirea procesului-verbal de delimitare cadastrală a intravilanului, cu acordul și cu semnăturile membrilor comisiei (anexa nr. 3);
f) întocmirea dosarului de delimitare cadastrală.
4.2.24. Comisia de delimitare a limitelor intravilanelor, numită prin ordin al prefectului, este formată din primarul și secretarul consiliului local, delegatul O.J.C.G.C. și delegatul organului abilitat în probleme de urbanism și amenajarea teritoriului.
4.2.25. Convocarea membrilor comisiei se face prin grija secretarului primăriei la data și ora stabilite de primar.
4.2.26. Limita intravilanului se materializează cu borne standardizate conform SR 3446-1/96 (anexa nr. 9). Mărcile pentru borne se inscripționează conform anexei nr. 10. Punctele materializate vor asigura o densitate de minimum 2 puncte/km.
4.2.27. Punctele materializate pe limita intravilanului, precum și cele reprezentate prin detalii stabile se numerotează începând de la 1001, în sens orar, începând cu un punct din partea de nord-vest. Dacă limita intravilanului a fost materializată cu ocazia întocmirii Planului urbanistic general (aprobat potrivit legii), vor fi determinate coordonatele punctelor materializate.
4.2.28. Pentru toate punctele materializate se vor întocmi schițe de reperaj și descrieri topografice (anexa nr. 8).
4.2.29. Pentru toate punctele geodezice utilizate și pentru punctele de hotar și limită de intravilan, materializate, se vor întocmi procese-verbale de predare, conform modelului prezentat în anexa nr. 14.
4.3. Documentații tehnice
4.3.1. La terminarea lucrărilor de delimitare cadastrală a unității administrativ-teritoriale se întocmește, în vederea realizării recepției, "dosarul de delimitare", care trebuie să cuprindă următoarele piese:
- memoriul tehnic;
- schița generală a hotarului unității administrativ-teritoriale;
- schițele segmentelor de hotar cuprinse între două puncte de trei sau mai multe hotare, cu acordul și semnăturile membrilor comisiei de delimitare;
- dosarul de verificare a lucrărilor de delimitare, întocmit potrivit regulamentelor aprobate de O.N.C.G.C.;
- schițele de reperaj ale tuturor punctelor materializate;
- descrierile topografice ale tuturor punctelor materializate (anexa nr. 8);
- inventarul de coordonate pentru toate punctele de hotar (materializate și nematerializate);
- inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fișier ASCII conform modelului prezentat în anexa nr. 15);
- date rezultate din măsurătorile de teren și prelucrările acestora, pe suport magnetic - fișier ASCII (denumire/numărul punctului de stație, denumire/numerele punctelor vizate, direcții măsurate, distanțe măsurate, calcule, toleranțe, erori);
- schema măsurătorilor efectuate (schița vizelor);
- suprafața teritoriului calculată din coordonatele tuturor punctelor de hotar;
- procesul-verbal de delimitare cadastrală, cu descrierea tronsoanelor de hotar corespunzătoare fiecărei unități administrativ-teritoriale vecine, cu semnăturile membrilor comisiei de delimitare (anexa nr. 13);
- copii de pe scrisorile de convocare trimise consiliilor
locale ale unităților administrativ-teritoriale vecine și, după caz,
prefecturilor și O.J.C.G.C. vecine.
4.3.2. Schița generală a hotarului administrativ, însoțită de o
descriere a traseului hotarului, se întocmește pe copii extrase de pe hărțile
topografice, la scările 1:25.000 sau 1:50.000, astfel ca, în funcție de mărimea
teritoriului, schița să fie pe o singură planșă. Schița generală conține
reprezentarea următoarelor detalii:
- rețeaua hidrografică formată din apele
curgătoare și stătătoare, canalele și digurile principale;
- perimetrele
intravilanelor și denumirile acestora;
- poziția și numerotarea punctelor
materializate și a punctelor de 3 sau mai multe hotare;
- traseul liniei
de hotar, marcat prin semne convenționale;
- denumirea teritoriilor vecine.
4.3.3.
Pentru segmentele care
constituie și hotar de județ este necesar acordul prefecturilor și al O.J.C.G.C.
din cele două județe limitrofe și, respectiv, parafa prefecturii, semnătura
prefectului, semnătura și parafa președintelui consiliului județean, aplicate pe
schiță în dreptul porțiunii de hotar.
4.3.4. Dosarul de delimitare cadastrală se întocmește în trei
exemplare: un exemplar se depune la O.J.C.G.C., un exemplar la consiliul local
și un exemplar la consiliul județean. Pentru porțiunile de hotar cu unități
administrativ-teritoriale vecine se întocmesc dosare cu schița tronsonului de
hotar, cu poziția și numerotarea punctelor de hotar. La fiecare consiliu local
al unităților administrativ-teritoriale vecine se transmite, prin grija
O.J.C.G.C., un dosar cuprinzând schița porțiunii comune de hotar și inventarul
de coordonate al punctelor de hotar pe tronsonul respectiv.
4.3.5.
Pentru fiecare intravilan
se întocmește un dosar de delimitare cadastrală care conține:
- schița generală
a limitei intravilanului, la o scară convenabilă (1:5.000, 1:10.000, 1:15.000),
cu numerotarea punctelor, denumirea intravilanului, rețeaua generală de
drumuri/străzi, hidrografia. Pentru cazurile deosebite se pot prezenta și
detalii la scări mai mari;
- schițe cu segmentele de pe limita intravilanului, la scara
1:2.000, cu numerotarea tuturor punctelor;
- memoriu tehnic;
- dosarul de
verificare a lucrărilor de delimitare a intravilanului, întocmit potrivit
regulamentelor aprobate de O.N.C.G.C.;
- schițe de reperaj și descrierile
topografice ale punctelor materializate;
- procesul-verbal de delimitare, cu acordul
și semnăturile membrilor comisiei județene și ai O.J.C.G.C. din cele două
județe;
- inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita
intravilanului (materializate și nematerializate);
- inventar de
coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fișier ASCII
conform modelului prezentat în anexa nr. 15);
- schema
măsurătorilor efectuate;
- copii de pe scrisorile de încunoștințare trimise
delegatului organului abilitat în probleme de urbanism și amenajarea
teritoriului din cadrul consiliilor locale și, după caz, al comisiilor județene
sau prefecturilor;
- suprafața intravilanului calculată din coordonatele
punctelor de pe limita intravilanului.
4.3.6. Dosarul de delimitare cadastrală al intravilanului se
întocmește în trei exemplare: un exemplar se predă la consiliul local al
unității administrativ-teritoriale, un exemplar la O.J.C.G.C. și un exemplar la
organul abilitat în probleme de urbanism și amenajarea teritoriului.
5.
Lucrări de introducere a
cadastrului general
5.1. Proiectul tehnic de ansamblu
5.1.1.
Scopul proiectului tehnic
de ansamblu, întocmit de executantul lucrării, este de a furniza datele
principale necesare pentru elaborarea proiectelor tehnice de execuție,
stabilirea soluțiilor tehnice și pentru estimarea cantităților și valorilor pe
categorii de lucrări.
5.1.2. În cazul unor lucrări de actualizare de mică complexitate la
care nu sunt necesare analize ale lucrărilor vechi, iar execuția noilor lucrări
nu implică studierea mai multor soluții, se poate trece direct la proiectul
tehnic de execuție, cu aprobarea O.J.C.G.C. sau, după caz, a
O.N.C.G.C.
5.1.3. Întocmirea proiectului tehnic de ansamblu este obligatorie
pentru lucrările care se execută pe unități administrativ-teritoriale întregi
sau pe porțiuni de cel puțin jumătate din suprafața acestora.
5.1.4.
Proiectul tehnic de
ansamblu cuprinde următoarele părți principale:
a)
constatările și concluziile
în urma analizării documentațiilor existente, din punct de vedere cantitativ,
calitativ și al gradului de actualitate;
b) prezentarea soluțiilor tehnice de bază pentru executarea
lucrărilor de introducere sau întreținere a cadastrului general;
c)
calcule estimative pentru
volumul de lucrări, forța de muncă necesară pentru executarea lucrărilor la
termenele programate pe etape, necesarul de fonduri, mijloace tehnice și
materiale;
d) memoriul justificativ.
5.1.5. Pentru urmărirea realizării lucrărilor se întocmește
graficul programării calendaristice a desfășurării pe etape de execuție a
acestora.
5.1.6. Proiectul tehnic de ansamblu se avizează de Comisia de
avizare a O.J.C.G.C., numită prin decizie a directorului general. Prevederile
proiectului tehnic de ansamblu sunt obligatorii la întocmirea proiectului tehnic
de execuție.
5.2. Proiectul tehnic de execuție
5.2.1.
Proiectul tehnic de
execuție constituie documentația care stă la baza justificării soluțiilor
tehnice alese și a cuantificării volumelor de lucrări pe etape și tipuri, precum
și estimarea fondurilor necesare. La elaborarea proiectului executantul va
respecta prevederile prezentelor norme tehnice, precum și precizările de ordin
tehnic și financiar din proiectul tehnic de ansamblu și din caietul de
sarcini.
5.2.2. Proiectul tehnic de execuție cuprinde următoarele părți
principale:
a) prevederile din proiectul tehnic de ansamblu referitoare la
lucrările care trebuie să facă obiectul proiectului tehnic de
execuție;
b) concluziile în urma recunoașterii făcute la teren;
c)
studiul asupra
posibilităților de utilizare a documentațiilor și produselor cartografice și
cadastrale existente în zonă;
d) posibilitățile de recuperare, integrare și utilizare a
datelor și documentelor provenite în urma aplicării legilor proprietății și a
recepției lucrărilor;
e) soluțiile proiectate prezentate pe scheme grafice pentru
ansamblul teritoriului sau pentru unitățile administrativ-teritoriale și pentru
fiecare intravilan, cuprinzând:
- punctele rețelei de sprijin;
- determinarea
coordonatelor punctelor pe hotarul unității administrativ-teritoriale și pe
limita intravilanelor;
- punctele sau traseele rețelelor de întreținere și ridicare
pentru extravilan și intravilan;
- delimitarea zonelor pe categorii de
planuri cadastrale sau topografice existente (după anii de întocmire sau ultima
actualizare, după scară, după felul materialului-suport pe care este făcută
imprimarea și după metoda de întocmire);
f) devizul estimativ pentru fiecare categorie de lucrări
(rețele geodezice, conversia planurilor în format digital, măsurători de detaliu
pentru actualizarea sau realizarea hărților și planurilor, întocmirea
registrelor cadastrale etc.);
g) memoriul tehnic.
5.3. Lucrări de cadastru general prin utilizarea de planuri și
hărți vechi
5.3.1. Înainte de începerea lucrărilor de introducere a cadastrului
general O.J.C.G.C. are obligația să analizeze și să pregătească întreaga
documentație topografică și cadastrală existentă pe unitatea
administrativ-teritorială.
5.3.2. Criteriile de bază pentru analizarea conținutului planurilor
și hărților existente, menționate mai sus, în vederea utilizării lor la
introducerea și întreținerea cadastrului general într-o unitate
administrativ-teritorială, sunt:
- procentul de modificări ale conținutului
cadastral, raportat la conținutul general pe unitatea de suprafață
(km2);
-
calitatea suportului planurilor și hărților;
- lizibilitatea planurilor și hărților și
gradul de uzură și degradare a acestora;
5.3.3. Procentul de modificări ale conținutului planurilor și
hărților constituie criteriul de bază față de celelalte criterii menționate mai
sus. Procentul de modificări se stabilește prin confruntarea planurilor și
hărților cu situația din teren.
5.3.4. Concluziile rezultate în urma analizei vor fi menționate în
caietul de sarcini referitor la lucrările de introducere a cadastrului general.
Rezultatele analizei făcute asupra conținutului planurilor și hărților, precum
și documentația topografică și cadastrală existentă vor fi puse la dispoziție
executantului lucrărilor.
5.3.5. Confruntarea din teren a planurilor cadastrale sau
topografice existente se face pe diferite zone din unitatea
administrativ-teritorială pentru cel puțin 75% din suprafața acesteia.
5.3.6.
În cadrul operațiunii de
confruntare cu situația din teren se verifică existența și starea punctelor
geodezice din rețeaua de referință, din extravilan și din intravilanele
componente ale unității administrativ-teritoriale. Pe copiile planurilor și
hărților existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificări
constatate "din vedere" asupra imobilelor, categoriilor de folosință și
detaliilor liniare și se vor estima în procente, în funcție de suprafața
afectată.
5.3.7. După determinarea procentului mediu de modificări în
conținutul planurilor și hărților se va stabili soluția care trebuie adoptată
pentru asigurarea bazei cartografice necesare la lucrările de introducere și
întreținere a cadastrului general: actualizarea planurilor și hărților existente
sau a planurilor și hărților noi.
5.3.8. O.J.C.G.C. va pune la dispoziție executantului lucrărilor
documentele cadastrale existente în zona de lucru, fie sub formă analogică (pe
suport hârtie, material plastic transparent, bază tare), fie sub formă digitală,
dacă există plan digital.
5.3.9. La încheierea lucrării executantul este obligat să predea
O.J.C.G.C. documentele primite.
Înainte de operarea modificărilor pentru
actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transformă, de către
executantul lucrărilor, în formă digitală prin digitizare sau
scanare/vectorizare.
Parametrii de scanare și structura datelor predate vor fi
menționate în caietul de sarcini referitor la lucrările de introducere a
cadastrului general.
Modificările constatate în urma lucrărilor de actualizare
vor fi făcute direct pe planul digital obținut. Planurile cadastrale noi se
realizează în formă digitală și constituie baza de date grafice; datele și
informațiile referitoare la imobile și proprietari constituie baza de date
textuale. Structura bazei de date grafice și a bazei de date textuale și
legăturile dintre acestea se stabilesc prin instrucțiuni specifice.
5.3.10.
La introducerea lucrărilor
de cadastru general recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor și
documentelor rezultate în urma aplicării legilor proprietății se va realiza de
executantul lucrării numai dacă acestea corespund din punct de vedere al
calității și respectă prevederile din prezentele norme tehnice.
5.3.11.
Datele și informațiile
conținute în documentațiile tehnice întocmite pentru atribuirea numerelor
cadastrale provizorii vor fi preluate și vor face parte din lucrarea de
introducere a cadastrului general.
5.3.12. Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge
obligatoriu fiecare imobil din intravilan și din extravilan, realizându-se
operațiunile de teren și de birou pentru determinarea elementelor necesare
actualizării acestuia, astfel:
a) în extravilan:
- măsurători pentru determinarea
coordonatelor punctelor care definesc sectoarele cadastrale sau ale grupurilor
de parcele izolate;
- măsurători pentru determinarea coordonatelor punctelor de
pe contururile parcelelor/corpurilor de proprietate;
- întocmirea
schițelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupele de parcele
izolate;
b) în
intravilan:
- măsurători pentru determinarea coordonatelor punctelor de
pe contururile corpurilor de proprietate;
- măsurători expeditive pentru delimitarea
parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate;
- măsurători
pentru poziționarea construcțiilor cu caracter permanent, nou-apărute;
- întocmirea
schiței pentru fiecare corp de proprietate.
5.3.13. În interiorul corpurilor de proprietate se vor reprezenta
numai parcelele care au categoriile de folosință în suprafață mai mare de 50 m2
în intravilan și mai mare de 300 m2 în extravilan și numai construcțiile cu
caracter permanent. Parcelele cu suprafețe mai mici decât cele de mai sus vor fi
incluse în parcelele adiacente ale aceluiași proprietar.
5.3.14.
Lățimea străzilor,
drumurilor comunale și ulițelor se stabilește între limitele corpurilor de
proprietate. Pe planul cadastral nu se reprezintă partea carosabilă, trotuarele,
șanțurile, acostamentele, zonele de parcare și de refugiu, zonele verzi etc.
Detaliile liniare (drumuri, străzi, ulițe, căi ferate, diguri, ape etc.)
constituie corpuri de proprietate independente și se înregistrează ca
atare.
5.3.15. Concomitent cu efectuarea operațiunilor de actualizare sau
de realizare a planului cadastral, pentru fiecare parcelă/corp de proprietate se
culeg și datele de identificare a proprietarului sau deținătorului legal,
categoriile de folosință a parcelelor și modul de deținere (exclusiv sau în
indiviziune).
5.3.16. La nivelul fiecărui corp de proprietate din intravilan se
vor întocmi:
a) schița cadastrală a corpului de proprietate. Pe schiță se
figurează perimetrul, parcelele din interior, categoriile de folosință a
parcelelor și clădirile cu caracter parmanent. Pe schiță se scriu, de asemenea,
numele și prenumele proprietarului (cu inițiala tatălui), adresa corpului de
proprietate, adresa de domiciliu a proprietarului (în cazul în care proprietarul
are alt domiciliu), vecinii și cu o săgeată se indică direcția nord. Schițele
cadastrale vor fi grupate pe sectoare cadastrale;
b)
fișa corpului de
proprietate, care constituie documentul de bază în care se înscriu datele
cadastrale care se introduc în baza de date a cadastrului general.
După încheierea
lucrărilor la nivelul intravilanului fiecare fișă a corpului de proprietate
(anexa nr. 1) se completează cu numărul cadastral definitiv, cu suprafețele
calculate ale parcelelor și suprafața corpului de proprietate.
5.3.17.
Documentele care se
întocmesc în extravilan sunt:
a) schița cadastrală, pe grupe de parcele, în cazul terenurilor
agricole și silvice, pe trupuri de pădure sau pe corpuri de proprietate ale
marilor deținători (ferme, exploatații agricole, triaje și depouri, aeroporturi,
lacuri, exploatări miniere, cariere etc.);
b) fișa corpului de proprietate (anexa nr. 1).
5.3.18.
Condițiile de precizie
pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu sunt
următoarele:
- în intravilan: § 10 cm pentru punctele de pe conturul
sectoarelor cadastrale, al corpurilor de proprietate și al proiecțiilor la sol
ale construcțiilor cu caracter permanent și § 20 cm pentru punctele de contur
ale parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate;
- în extravilan: §
20 cm în zonele de șes, § 30 cm în zonele colinare și § 50 cm în zonele de
munte, pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale, parcelelor sau
corpurilor de proprietate.
5.3.19. Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate
se vor determina prin măsurători expeditive. Suprafețele rezultate se vor
constrânge pe suprafața corpului de proprietate calculată din
coordonate.
Detaliile liniare și elementele punctuale reprezentând
rețeaua de căi de comunicații, hidrografia și construcțiile speciale se vor
determina în aceleași condiții de precizie ca și pentru corpurile de
proprietate.
5.4. Lucrări de cadastru general pe baza
ortofotoplanurilor
5.4.1. Noile tehnologii permit executarea lucrărilor de cadastru
prin utilizarea ortofotoplanurilor. Datorită caracteristicilor și calităților
ortofotoplanului lucrările de cadastru general trebuie abordate conform unui nou
concept: planul cadastral index.
5.4.2. Scopul implementării planului cadastral index, realizat pe
baza ortofotoplanurilor, este de a furniza soluții de cost eficiente, bazate pe
utilizarea cât mai largă a datelor cadastrale existente.
5.4.3.
Planul cadastral index
(anexa nr. 16) conține reprezentarea grafică în format digital a următoarelor
elemente:
- limitele corpurilor de proprietate;
- construcțiile
permanente;
- elemente de infrastructură (căi ferate, drumuri, ape,
canale și elemente de toponimie aferente);
- identificatori cadastrali
georeferențiați.
5.4.4. Planul cadastral index se obține prin vectorizarea corectă a
limitelor de pe ortofotoplanurile digitale și necesită atât o identificare pe
teren a acestora, cât și evaluarea semnificației lor.
5.4.5.
Conturarea obiectelor se va
face pe copiile ortofotoplanurilor, obținându-se o schiță de identificare. Se
vor identifica în primul rând elementele vizibile pe ortofotoplanuri. Pentru
elementele ce sunt neclare pentru vectorizare se vor efectua schițe
ajutătoare.
5.4.6. Pozițiile punctelor topografice, pentru detalii care sunt în
zone umbrite sau acoperite de vegetație, se pot determina prin ridicări
topografice simple (metoda coordonatelor rectangulare, metoda aliniamentului sau
metoda intersecției liniare, radiere etc.). Pentru detaliile topografice
ridicate prin aceste metode se vor întocmi schițe de detaliu.
5.4.7.
Preciziile care trebuie
asigurate pentru poziția planimetrică relativă a punctelor topografice care pot
fi identificate pe ortofotoplan sunt de §10 cm în intravilan și §20 cm în
extravilan pentru terenurile plane, §30 cm pentru zonele de deal și §50 cm
pentru zonele de munte.
5.4.8. Pentru corpurile de proprietate pentru care nu se dispune de
una dintre următoarele surse de informații:
- documentații tehnice întocmite pentru
atribuirea numerelor cadastrale provizorii;
- plan parcelar și titluri de proprietate
eliberate conform legilor proprietății;
- documentații executate conform Hotărârii
Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de
societățile comerciale cu capital de stat, cu modificările ulterioare, și
avizate tehnic, datele de identificare a proprietarului se vor culege pe
teren.
5.4.9. Prin vectorizare, de pe ortofotoplanuri se vor extrage
următoarele elemente:
- limitele corpurilor de proprietate;
- elementele de
infrastructură: căi ferate, drumuri, ape, canale. Vectorizarea se va face
ținându-se sema de elementele culese pe teren în schițele de identificare și
schițele detaliilor determinate prin măsurători clasice.
5.4.10.
Pentru includerea în planul
cadastral index a documentațiilor tehnice întocmite pentru atribuirea numerelor
cadastrale provizorii executate în Sistemul de proiecție Stereografic 1970 se
vor utiliza coordonatele punctelor de contur. În cazul în care punctele de
contur au coordonate într-un sistem de referință local (ales arbitrar) se va
efectua o poziționare relativă pe baza unor elemente comune cu suportul pus la
dispoziție de beneficiar. Unde nu este posibilă această poziționare pe planul
cadastral index se va amplasa doar identificatorul cadastral corespunzător
corpului de proprietate respectiv (cu ajutorul planului de încadrare în zonă).
Forma și dimensiunile corpului de proprietate se vor regăsi în arhiva digitală
(realizată prin scanarea documentației) cu ajutorul identificatorului
cadastral.
5.4.11. Conturul construcțiilor permanente se va vectoriza de pe
imaginea raster a planului de amplasament și delimitare a corpului de
proprietate și se va integra în corpul de proprietate corespunzător din planul
cadastral index.
5.4.12. Pentru integrarea în planul cadastral index a datelor și
informațiilor rezultate în urma aplicării legilor proprietății se va proceda
astfel: pe imaginile raster furnizate de ortofotoplanuri se va identifica
amplasamentul planului parcelar și se va determina prin vectorizare suprafața
tarlalei. Executantul trebuie să efectueze un plan parcelar vectorizat bazat pe
planul parcelar existent, păstrând forma, configurația și suprafața parcelelor
înscrise în titlul de proprietate. Cu ajutorul elementelor fixe de pe imaginea
raster acest nou plan parcelar va fi inserat pe planul index (printr-o
transformare conformă), avându-se grijă să se realizeze o cât mai bună
poziționare a proprietăților. În memoriul tehnic va fi prezentat un tabel
(prezentat mai jos), cuprinzând fiecare plan parcelar și cele două suprafețe:
suprafața vectorizată și suprafața din titlul de proprietate. Vor fi înscrise și
diferențele dintre cele două suprafețe. Planul parcelar se va regăsi în arhiva
digitală cu ajutorul identificatorului cadastral, obținută prin scanarea
planurilor parcelare.
----------------------------------------------------------------------------
Codul
Suprafața Suprafața din
Nr. planului vectorizată Legea nr.
18/1991, Diferențe Diferențe
crt. parcelar - m2 - republicată -
m2 - - % -
- m2 -
----------------------------------------------------------------------------
1 T47
100.000 9.000 1.000 10
----------------------------------------------------------------------------
5.4.13. Pentru integrarea în planul cadastral index a
documentațiilor întocmite conform Hotărârii Guvernului nr.
834/1991, cu modificările
ulterioare, se va introduce conturul incintei din inventarul de coordonate și se
va verifica suprafața rezultată cu suprafața din titlu (rezultatul va fi
consemnat în memoriul tehnic sub formă de tabel). Conturul construcțiilor
permanente se va introduce din inventarul de coordonate (dacă există) sau se va
vectoriza de pe imaginea raster a planului de situație și se va integra în
corpul de proprietate corespunzător. Dacă planurile sunt în format digital se
vor prelua din ele elementele necesare planului cadastral index. Conversia în
format digital a materialului cartografic de pe suport analogic se va face cu o
precizie corespunzătoare preciziei grafice a scării documentației cartografice
puse la dispoziție, calculată pentru eroarea grafică de +/- 0,2 mm.
5.4.14.
Identificatorii cadastrali
sunt definiți ca puncte cu atribut într-un fișier specific. Atributul punctului
este un cod numeric de identificare unic, care face legătura cu baza de date
textuale.
Toate imobilele, inclusiv elementele de infrastructură
(drumuri, căi ferate etc.), vor primi un identificator cadastral al cărui
atribut va fi un număr natural (de la 1 la n) unic pe întreaga unitate
administrativ-teritorială. Amplasarea identificatorilor cadastrali se va face
obligatoriu în interiorul corpurilor de proprietate și pe cât posibil în centrul
de greutate al acestora.
5.4.15. Se vor atribui identificatori cadastrali și pentru
elementele de infrastructură, iar acestea se vor amplasa, pe cât posibil, în
centrul de greutate al limitelor ce definesc elementul de infrastructură
respectiv.
5.4.16. Identificatorii cadastrali nu reprezintă numerele cadastrale
provizorii atribuite de O.J.C.G.C., acestea regăsindu-se în baza de date
textuale.
5.5. Baza de date grafice
5.5.1. Baza de date grafice se va realiza în format digital, cu
obligativitatea înregistrării tuturor entităților definite în prezentele norme
tehnice.
5.6. Baza de date textuale
5.6.1. Pentru realizarea bazei de date textuale vor fi folosite
informațiile extrase din:
(i) documentațiile tehnice întocmite pentru atribuirea numerelor
cadastrale provizorii;
(ii) titlurile de proprietate eliberate conform legilor
proprietății;
(iii) documentațiile executate conform Hotărârii Guvernului nr.
834/1991, cu modificările ulterioare, și avizate tehnic;
(iv)
datele culese pe teren și
înscrise în fișa corpului de proprietate.
5.6.2. Atributele care se vor atașa entităților grafice se vor
încărca într-o bază de date care trebuie să asigure conținutul registrelor
cadastrale.
5.6.3. Datele se stochează la nivelul unității
administrativ-teritoriale.
6. Conținutul planului cadastral
6.1.
Prevederi
generale
6.1.1. Conceptul de bază la realizarea planului cadastral este
forma digitală. Planurile cadastrale de ansamblu și planurile cadastrale de bază
se obțin prin extragerea datelor din bazele de date grafice și textuale și prin
desenarea la plotter.
6.2. Planul cadastral de ansamblu
6.2.1.
Planul cadastral de
ansamblu al unității administrativ-teritoriale se obține prin generalizarea
planului cadastral de bază și conține reprezentarea grafică a întregii suprafețe
a unității administrativ-teritoriale.
6.2.2. Planul cadastral de ansamblu sau, după caz, harta cadastrală
de ansamblu, sub formă analogică, se întocmește, în funcție de mărimea unității
administrativ-teritoriale și de forma sa, la o scară standard convenabilă. De
regulă este una dintre scările 1:10.000, 1:25.000, 1:50.000.
6.2.3.
Elementele de conținut
obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:
- denumirea
unității administrativ-teritoriale;
- pădurile și terenurile cu vegetație
forestieră;
- rețeaua de șosele, drumuri, străzi, ulițe și căi
ferate;
- rețeaua hidrografică și construcțiile hidrotehnice
importante (ape curgătoare, stătătoare, canale deschise, baraje,
diguri);
- punctele care marchează hotarele unității
administrativ-teritoriale;
- limitele și denumirea intravilanelor;
- elemente de
toponimie;
- punctele din rețeaua geodezică;
- nordul
geografic;
- scara planului.
Pe fiecare foaie a planului cadastral de
ansamblu se întocmește (în extracadru, în partea din stânga jos) schema cu
dispunerea foilor componente.
6.3. Planul cadastral de bază
6.3.1. Planul cadastral de bază se întocmește în scopul
reprezentării în plan a datelor rezultate la introducerea sau întreținerea
cadastrului general pentru o anumită unitate administrativ-teritorială și
cuprinde elementele de cadastru general în detaliu.
6.3.2.
Scara uzuală la care se
reprezintă planul cadastral de bază, în formă analogică, este:
- 1:5.000, în
zonele de șes pentru extravilan și 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, în funcție de
densitatea detaliilor, pentru intravilane;
- 1:2.000, în zonele de deal pentru
extravilan și 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, în funcție de densitatea detaliilor,
pentru intravilane;
- 1:5.000 și 1:10.000 sau, după caz, scări mai mari în
zonele montane;
- 1:2.000, 1:1.000, 1:500, în funcție de densitatea
detaliilor, în zonele din Delta Dunării.
6.3.3. Planurile cadastrale de bază redactate sub formă analogică
la scările menționate anterior se întocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficială
în România. Reprezentarea analogică se face în Sistem de proiecție Stereografic
1970.
6.3.4. Planul cadastral de bază va conține următoarele
elemente:
- punctele rețelei geodezice de sprijin, de îndesire și de
ridicare;
- limitele și punctele de hotar, cu numărul de ordine,
pentru hotarul unității administrativ-teritoriale și pentru intravilanele
componente;
- limitele și numerele cadastrale ale corpurilor de
proprietate/imobilelor, limitele, numerele cadastrale și categoriile de
folosință ale parcelelor, limitele și numerele cadastrale ale construcțiilor cu
caracter permanent;
- rețeaua de drumuri;
- căile ferate;
- apele curgătoare
cu sensul lor de curgere;
- apele stătătoare;
- construcțiile hidrotehnice;
- denumirile
localităților, apelor, principalelor forme de relief, pădurilor, drumurilor și
străzilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale etc., care sunt
prevăzute în nomenclatoarele și atlasele oficiale în vigoare;
- numerele poștale
ale imobilelor din intravilane;
- codul SIRSUP al unității
administrativ-teritoriale;
- scara de reprezentare, sistemul de proiecție, anul de
întocmire, schema de dispunere și încadrare a foilor componente la nivelul
trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiecție Stereografic 1970.
6.3.5.
Semnele convenționale,
regulile de scriere și corpurile de literă stabilite pentru elementele de
toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de bază și de
ansamblu sunt cele prevăzute în "Atlasul de semne convenționale pentru planurile
topografice la scările 1:5.000, 1:2.000; 1:1.000 și 1:500", ediția 1978, până la
elaborarea și avizarea și/sau aprobarea unui nou atlas de semne
convenționale.
7. Criteriile de împărțire a terenurilor după
destinații
7.1. Prevederi generale
7.1.1. Terenurile de orice fel care aparțin persoanelor fizice și
juridice, indiferent de titlurile pe baza cărora sunt deținute, se împart pe
destinații conform prevederilor legale.
7.1.2. Prin deținători de terenuri se înțelege titularii dreptului
de proprietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra
terenurilor sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori de
deținător precar.
7.1.3. Domeniul public poate fi de interes național, caz în care
proprietatea asupra sa în regim de drept public aparține statului, sau de
interes local, caz în care proprietatea (de asemenea în regim public) aparține
comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor.
7.2.
Terenurile cu destinație
agricolă
7.2.1. Din categoria terenurilor cu destinație agricolă fac parte:
terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile
de hamei și duzi, pășunile, fânețele, serele, solariile, răsadnițele, terenurile
cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamente silvice, pășunile
împădurite, cele ocupate cu construcții agrozootehnice și de îmbunătățiri
funciare, amenajările piscicole, drumurile tehnologice și de
depozitare.
7.3. Terenurile cu destinație forestieră
7.3.1.
Din categoria terenurilor
cu destinație forestieră fac parte: terenurile împădurite sau cele care servesc
nevoilor de cultură, producție ori administrație silvică, terenurile destinate
împăduririlor și cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănișuri, râpe,
ravene, torenți.
7.4. Terenurile aflate permanent sub ape
7.4.1.
Din această categorie fac
parte albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor naturale și
artificiale la nivelul maxim de retenție, brațele și canalele din Delta Dunării,
fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale și contigue.
7.5.
Terenurile din
intravilan
7.5.1. În această categorie se includ toate terenurile, indiferent
de categoria de folosință, situate în perimetrul localităților urbane și rurale,
ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislației în
vigoare.
7.6. Terenurile cu destinație specială
7.6.1.
Din categoria terenurilor
cu destinație specială fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere,
feroviare, aeriene și navale, cele pe care se află obiective și instalații
hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice și gazelor naturale,
terenurile cu exploatări miniere, petroliere, cele pentru nevoile de apărare a
țării, precum și rezervațiile și monumentele naturii, monumentele, ansamblurile
și siturile arheologice și istorice și altele asemenea.
8.
Criteriile de clasificare
și identificare a categoriilor de folosință a terenurilor și a
construcțiilor
8.1. Prevederi generale
8.1.1. Categoria de folosință a terenului, individualizată
printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei. Evidențierea la partea
tehnică a cadastrului general a categoriei de folosință alături de celelalte
atribute este necesară atât pentru întocmirea cărții funciare, cât și pentru
stabilirea sarcinilor fiscale care grevează imobilele. În cadastrul general nu
se înregistrează subcategorii de folosință.
8.1.2. Fiecare dintre cele 5 destinații ale terenurilor poate avea
categorii de folosință predominante, care ocupă suprafața majoritară, și
categorii de folosință care ocupă un procent mai mic. De exemplu, în grupa
terenurilor cu destinație agricolă categoriile de folosință predominante sunt:
arabilul, viile, livezile, fânețele și pășunile, dar un procent mai mic îl ocupă
și construcțiile, apele etc. Tot astfel, în intravilane, în afară de categoria
de folosință curți-construcții, care este predominantă în cadrul destinației, se
includ și alte categorii de folosință care ocupă suprafețe mai mici, cum ar fi:
arabil, livezi, ape etc.
8.2. Criteriile de identificare a categoriilor de folosință a
terenurilor
8.2.1. Terenuri arabile (A). În această categorie se încadrează
acele terenuri care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani (2-6 ani) și sunt
cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase pentru
boabe, plante tehnice și industriale, plante medicinale și aromate, plante
furajere, legume etc. În categoria de folosință arabil se includ: arabil
propriu-zis, pajiști cultivate, grădini de legume, orezării, sere, solarii și
răsadnițe, căpșunării, alte culturi perene. Se înregistrează ca terenuri
arabile:
a) terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoiști,
sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri însămânțate cu diferite amestecuri de
plante leguminoase și graminee perene), care se ară o dată la cel mult 6
ani;
b) terenurile rămase temporar neînsămânțate datorită
inundațiilor, colmatărilor, degradărilor sau altor cauze;
c)
terenurile cu sere și
răsadnițe sistematizate, cu mențiunea "sere" sau "răsadnițe".
Terenurile arabile
amenajate sau ameliorate prin lucrări de desecare, terasare, irigare etc. se vor
delimita și se vor înscrie la arabil cu întreaga lor suprafață, incluzând și
suprafețele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debușee, benzi înierbate etc.,
care au lățimi mai mici de 2 m, cu excepția celor din proprietatea Societății
Naționale "Îmbunătățiri Funciare" - S.A. și Companiei Naționale "Apele Române" -
S.A., care se vor înregistra la categoria de folosință
curți-construcții.
8.2.2. Pășuni (P). Pășunile sunt terenuri înierbate sau înțelenite
în mod natural sau artificial prin însămânțări la maximum 15-20 de ani și care
se folosesc pentru pășunatul animalelor. În cadrul acestei categorii de
folosință se înregistrează:
a) pășuni curate - pășunile acoperite numai cu vegetație
ierboasă;
b) pășuni cu pomi - pășunile plantate cu pomi fructiferi, în
scopul combaterii eroziunii sau a alunecărilor de teren, precum și pășunile care
provin din livezi părăginite. La încadrarea acestora se va ține seama de faptul
că producția principală este masa verde care se pășunează, iar fructele pomilor
reprezintă un produs secundar;
c) pășuni împădurite - pășunile care în afară de vegetație
ierboasă sunt acoperite și cu vegetație forestieră, cu diferite grade de
consistență;
d) pășuni cu tufărișuri și mărăcinișuri.
8.2.3.
Fânețe (F). La categoria
fânețe se încadrează terenurile înierbate sau înțelenite în mod natural sau
artificial prin însămânțări la maximum 15-20 de ani, iar iarba se cosește pentru
fân. Se înregistrează la fânețe: fânețe curate, fânețe cu pomi, fânețe
împădurite, fânețe cu tufărișuri și mărăcinișuri.
8.2.4.
Vii (V). În această
categorie se încadrează terenurile plantate cu viță de vie:
a)
vii altoite și
indigene:
- viile altoite au la baza lor un portaltoi;
- viile indigene
sunt nealtoite, dezvoltându-se pe rădăcini proprii.
Împreună mai sunt
denumite și vii nobile;
b) vii
hibride - sunt cele care poartă și denumirea de producători direcți;
c)
hamei - deoarece au o
agrotehnică asemănătoare cu a viței de vie, plantațiile de hamei se includ în
această categorie de folosință;
d) pepiniere viticole - terenuri pentru producerea materialului
săditor viticol: plantațiile portaltoi și pepinierele propriu-zise sau școlile
de vițe.
8.2.5. Livezi (L). Livezile sunt terenuri plantate cu pomi și
arbuști fructiferi. Se înregistrează ca livezi:
a)
livezi clasice - terenurile
plantate cu pomi fructiferi în diferite sisteme de cultură tradiționale, și
anume: livezi cu culturi intercalate, livezi înierbate, livezi în sistem
agropomicol, livezi pure etc.;
b) livezi intensive și superintensive - livezi amenajate având
o mare densitate de pomi pe hectar, cu conducerea dirijată a coroanelor și
mecanizarea lucrărilor de întreținere și recoltare;
c)
plantații de arbuști
fructiferi - terenuri plantate cu zmeură, agrișe, coacăze, trandafiri de
dulceață etc.;
d) pepiniere pomicole - terenurile destinate pentru producerea
materialului săditor pomicol;
e) plantații de duzi.
8.2.6. Păduri și alte terenuri forestiere. În această categorie de
folosință intră toate terenurile care sunt cuprinse în amenajamentele silvice și
în afara acestora, indiferent de proprietar. Se înregistrează la această
categorie de folosință:
a) păduri - terenuri acoperite cu vegetație forestieră, cu o
suprafață mai mare de 0,25 ha;
b) terenuri destinate împăduririi - terenuri în curs de
regenerare, terenuri degradate și poieni prevăzute a fi împădurite prin
amenajamente silvice;
c) terenuri care servesc nevoilor de cultură, producție și
administrație silvică - terenuri ocupate de pepiniere, solarii, plantații,
culturi de răchită, arbuști ornamentali și fructiferi, cele destinate hranei
vânatului și animalelor din unitățile silvice, cele date în folosință temporară
personalului silvic;
d) perdele de protecție - benzi ordonate din plantații silvice
și uneori silvopomicole, care au diferite roluri de protecție, ca: perdele
pentru protecția culturilor agricole, perdele pentru protecția căilor de
comunicație, pentru protecția așezărilor umane, perdele pentru protecția
digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii etc.;
e)
tufărișuri și mărăcinișuri
- terenuri acoperite masiv cu vegetație arborescentă de mică înălțime,
cătinișuri, ienupărișuri, salcâmi, mărăcinișuri etc.
8.2.7.
Terenuri cu ape și ape cu
stuf. În această categorie intră terenurile acoperite permanent cu apă, precum
și cele acoperite temporar, care după retragerea apelor nu pot avea altă
folosință. Se înregistrează la această categorie:
a)
ape curgătoare (HR):
fluviul Dunărea, brațele și canalele din Delta Dunării, cursurile de apă,
pârâurile, gârlele și alte surse de ape cu denumiri locale (izvoare, privaluri
etc.). La apele curgătoare se va înregistra suprafața ocupată de întreaga albie
minoră a cursului de apă, din mal în mal, chiar dacă aceasta nu este în
întregime și permanent sub apă. De obicei apele curgătoare formează de o parte
și de alta a luciului apei prundișuri care numai la viituri mari sunt acoperite
pentru scurt timp cu apă. Albia minoră a unui curs de apă include toate zonele
joase ale cursului, insulele și prundișurile. Toate aceste terenuri din albia
minoră nu se înscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape;
b)
ape stătătoare (HB). Limita
acestor ape variază în funcție de anotimp și de regimul de precipitații. La
delimitarea acestor ape se va lua în considerare limita lor la nivelul mediu al
apelor. În această categorie se încadrează și apele amenajate în mod special
pentru creșterea dirijată a peștelui, precum și suprafețele cu ape stătătoare de
mică adâncime unde cresc trestișuri și păpurișuri și alte tipuri de vegetație
specifică în regim amenajat sau neamenajat;
c) marea teritorială și marea interioară. Suprafața mării
teritoriale este cuprinsă între liniile de bază ale celui mai mare reflux de-a
lungul țărmului, inclusiv ale țărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor
de acostare, amenajamentelor hidrotehnice și ale altor instalații portuare
permanente și linia din larg, care are fiecare punct situat la o distanță de 12
mile marine (22.224 m), măsurată de la punctul cel mai apropiat de la liniile de
bază. Suprafața mării interioare este cuprinsă între țărmul mării și liniile de
bază așa cum au fost definite mai sus.
8.2.8. Limita terenurilor reprezentând albiile minore ale
cursurilor de apă, cuvetele lacurilor naturale și artificiale, ale bălților, ale
țărmului și plajei de nisip ale Mării Negre, este stabilită prin norme specifice
elaborate de ministerele interesate și avizate de O.N.C.G.C.
8.2.9.
Căile de comunicații
rutiere (DR) și căile ferate (CF). Din punct de vedere funcțional și al
administrării căile de comunicații rutiere se împart, potrivit Ordonanței
Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, după cum
urmează:
a) drumuri de interes național: autostrăzi, drumuri expres,
drumuri naționale europene, drumuri naționale principale, drumuri naționale
secundare;
b) drumuri de interes județean: drumurile care fac legătura
între reședințele de județ și reședințele de municipiu și orașe, stațiuni
balneoclimaterice, porturi, aeroporturi și alte obiective importante;
c)
drumuri de interes local:
drumurile comunale și drumurile vicinale;
d) străzile din localitățile urbane;
e)
străzile din localitățile
rurale: străzi principale și străzi secundare;
f)
căi ferate simple, duble și
înguste, triaje.
Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au un
caracter permanent, nu se înregistrează ca detalii și se atribuie în proporție
egală parcelelor din imediata vecinătate.
8.2.10. Terenurile ocupate cu construcții și curți (CC). Această
categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizări și destinații, de exemplu:
clădiri, curți, fabrici, uzine, silozuri, gări, hidrocentrale, cariere,
exploatări miniere și petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport,
aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debușee, grădini botanice și
zoologice, parcuri, cimitire, piețe, rampe de încărcare, fâșia de frontieră,
locuri de depozitare, precum și alte terenuri care nu se încadrează în nici una
dintre categoriile de folosință prevăzute la punctele anterioare.
8.2.11.
Terenuri degradate și
neproductive (N). Această categorie cuprinde terenurile degradate și cu procese
excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetație. Din această
categorie fac parte:
a) nisipuri zburătoare - nisipuri mobile nefixate de vegetație
și pe care vântul le poate deplasa dintr-un loc în altul;
b)
stâncării, bolovănișuri,
pietrișuri - terenuri acoperite cu blocuri de stânci masive, îngrămădiri de
bolovani și pietrișuri, care nu sunt acoperite de vegetație;
c)
râpe, ravene, torenți -
alunecări active de teren care sunt neproductive când nu sunt
împădurite;
d) sărături cu crustă - terenuri puternic sărăturate, care
formează la suprafața lor o crustă albicioasă friabilă;
e)
mocirle și smârcuri -
terenuri cu alternanțe frecvente de exces de apă și uscăciune, pe care nu se
instalează vegetație. Terenurile cu mlaștini cu stuf nu se înregistrează la
categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape și
stuf;
f) gropile de împrumut și cariere - terenuri devenite
neproductive prin scoaterea stratului de sol și rocă pentru diverse nevoi de
construcții;
g) halde - terenuri pe care s-a depozitat material steril
rezultat în urma unor activități industriale și exploatări miniere.
8.3.
Criteriile de identificare
și înregistrare a construcțiilor
8.3.1. La construcțiile cu caracter permanent se înregistrează
datele privind:
- situația juridică;
- domeniul public sau privat;
- destinația. După
destinație construcțiile se clasifică în: construcții de locuințe, construcții
administrative și social-culturale, construcții industriale și edilitare,
construcții anexe.
9. Culegerea în teren a datelor cadastrale
9.1.
Prevederi
generale
9.1.1. Lucrările de culegere în teren a datelor cadastrale constau
în:
-
identificarea amplasamentului și limitelor corpurilor de proprietate și
categoriilor de folosință ale acestora;
- identificarea construcțiilor cu caracter
permanent;
- identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi
reale asupra imobilelor;
- identificarea actului sau faptului juridic în temeiul
căruia este folosit imobilul.
9.1.2. Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare
separată, organizată în acest scop sau concomitent cu executarea lucrărilor de
teren în cadrul actualizării sau realizării planurilor cadastrale.
9.2.
Identificarea
proprietarilor și a situației juridice a imobilelor
9.2.1.
Operațiunea de identificare
a proprietarului constă în înregistrarea persoanei/persoanelor fizice sau
juridice care dețin un titlu de proprietate asupra imobilului.
9.2.2.
Proprietarii vor fi
identificați din evidențele consiliului local. Datele vor fi extrase din
Registrul permanent al populației, listele cu numele și prenumele, codul numeric
personal și adresa tuturor proprietarilor din unitatea
administrativ-teritorială, conform evidențelor de la poliție.
9.2.3.
Datele referitoare la
proprietar se înscriu în fișa corpului de proprietate (anexa nr. 1). Datele cu
privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de
identitate al/a proprietarului. În situațiile în care proprietarul refuză
prezentarea acestor acte, în fișă se menționează refuzul și pentru rezolvare se
solicită sprijinul consiliului local și al poliției. În cazul în care nici cu
ajutorul evidențelor existente la consiliul local și poliție nu poate fi
identificat proprietarul imobilului, în fișă se face mențiunea "Proprietar
neidentificat". În fișa corpului de proprietate se înscriu:
a)
numele, prenumele
proprietarului și codul numeric personal. Aceste date se compară cu cele din
listele extrase din Registrul permanent al populației, în cazul când acestea au
fost obținute. Pentru femeile căsătorite sau văduve se vor înscrie numele de
familie dobândit după căsătorie urmat de numele de familie avut înainte de
căsătorie (de exemplu: Ionescu Ortansa, născută Răducanu) și codul numeric
personal. La înscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza
toate datele necesare expedierii corespondenței poștale, mai ales pentru
proprietarii domiciliați în alte localități decât cele cuprinse în raza unității
administrativ-teritoriale respective;
b) situația juridică a imobilelor: denumirea actului de
proprietate cu numărul și data eliberării, cota din coproprietate, unde este
cazul, suprafața înscrisă în acte pentru fiecare parcelă, corp de proprietate și
construcție, după caz. Înscrierea datelor privitoare la situația juridică a
imobilelor aflate în proprietatea persoanelor juridice se face potrivit
specificațiilor din actele normative sau din alte acte în temeiul cărora au
dobândit dreptul real supus înscrierii. În cazul în care nu există titlu de
proprietate înscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub nume de
proprietar la data identificării cadastrale, precum și a unei declarații pe
propria răspundere a persoanei deținătoare a imobilului. În situația în care un
imobil este într-un litigiu în curs de judecată, pe fișa datelor cadastrale se
face mențiunea "imobil în litigiu" și se nominalizează părțile și obiectul
litigiului.
9.2.4. În cazul imobilelor dobândite prin moștenire se vor
înregistra numele moștenitorului, felul moștenirii și actele care dovedesc
calitatea de moștenitor.
9.2.5. La identificarea proprietarilor persoane juridice se înscriu
următoarele date: denumirea persoanei juridice, codul SIRUES și adresa poștală a
sediului.
9.2.6. Dacă nu face obiectul proprietății pe etaje sau apartamente,
în fișa corpului de proprietate se vor înscrie proprietarii respectivi,
arătându-se pentru fiecare (sub formă fracționară sau în procente) numărul de
părți din întreg care îi revine, indiferent dacă acesta locuiește sau nu
locuiește la adresa imobilului.
9.2.7. În cazul clădirilor cu mai multe apartamente se întocmește
pentru fiecare clădire lista proprietarilor și a titularilor altor drepturi
reale asupra imobilelor, ca anexă la fișa corpului de proprietate. În această
listă se înscriu toți proprietarii grupați pe intrări, astfel: numărul cadastral
al corpului de proprietate, numărul blocului, numărul etajului, numărul
apartamentului, numele, prenumele proprietarului și codul numeric personal sau,
după caz, denumirea persoanei juridice și codul SIRUES, suprafața totală
ocupată, în proprietate exclusivă sau în proprietate comună, denumirea actului
de proprietate și data emiterii acestuia. În situația în care în clădirea
respectivă sunt și apartamente aflate în proprietatea privată a statului sau a
unității administrativ-teritoriale, se vor înscrie denumirea persoanei juridice
care administrează fondul locativ de stat, codul SIRUES și datele de
identificare a locatarilor. Lista proprietarilor se atașează la fișa corpului de
proprietate.
9.2.8. La stabilirea dreptului de proprietate asupra corpurilor de
proprietate care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes
public se vor respecta prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul
juridic al acesteia, cu modificările ulterioare.
9.2.9.
La stabilirea limitelor
imobilelor aparținând titularilor de cadastre de specialitate se va ține seama
de prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice fiecărui domeniu
de activitate.
9.3. Identificarea categoriilor de folosință
9.3.1.
Identificarea categoriilor
de folosință se realizează concomitent cu execuția lucrărilor de cadastru
general, respectiv cu executarea măsurătorilor de teren pentru actualizarea
planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a proprietarilor
și a celor referitoare la actele de proprietate, în cazul utilizării
ortofotogramelor.
9.3.2. Identificarea și consemnarea categoriei de folosință se fac
pentru fiecare parcelă de teren (în extravilan și intravilan), iar datele se
înscriu în fișa corpului de proprietate avându-se în vedere semnificațiile
simbolurilor (codurilor) categoriilor de folosință. Codurile categoriilor de
folosință se scriu și pe schițele întocmite pentru fiecare corp de
proprietate.
10. Numerotarea cadastrală a unei unități
administrativ-teritoriale
10.1. Prevederi generale
10.1.1. Fiecare unitate administrativ-teritorială se identifică prin
codul SIRSUP extras din "Registrul permanent al unităților
administrativ-teritoriale" publicat de Comisia Națională pentru
Statistică.
10.1.2. Fiecare corp de proprietate se individualizează prin numărul
cadastral, care asigură legătura între planul cadastral, registrele cadastrale
și înregistrările din cartea funciară. Numărul cadastral al corpului de
proprietate este unul dintre identificatorii de legătură logică dintre baza de
date grafice și baza de date alfanumerice în sistemul informatic al
cadastrului.
10.2. Numerotarea cadastrală
10.2.1. Numerotarea cadastrală într-o unitate
administrativ-teritorială se face la nivel de parcelă sau corp de proprietate.
În cadrul teritoriului unei unități administrativ-teritoriale numerotarea
cadastrală a corpurilor de proprietate se face separat pentru intravilan și
extravilan. Codul de identificare în baza de date este "1" pentru extravilan și
"2" pentru intravilan. În situația în care teritoriul cuprinde mai multe
intravilane (de exemplu, o comună cu mai multe sate), acestea vor primi coduri
de identificare "3", "4" etc. Pentru a ușura numerotarea corpurilor de
proprietate acestea vor fi, după caz, grupate pe sectoare cadastrale (tarlale
sau cvartale).
10.2.2. Corpurile de proprietate se numerotează cu cifre arabe de la
1 la n începând de la NV spre SE unității administrativ-teritoriale, separat
pentru intravilan și extravilan. În cadrul fiecărui corp de proprietate
parcelele componente se numerotează cu cifre arabe de la 1 la n, urmate de
simbolul categoriei de folosință, începând cu categoria de folosință
curți-construcții.
10.2.3. Imobilele care reprezintă detalii liniare ca: ape
curgătoare, canale, diguri, căi ferate, drumuri clasate se numerotează separat
în cadrul fiecărui intravilan, respectiv extravilan. Detaliile liniare primesc
un singur număr cadastral pe toată lungimea lor (cu excepția subtraversărilor)
în cadrul fiecărui intravilan și un singur număr cadastral în extravilan și pe
tronsoane create prin intersecția cu alte detalii liniare (separat în intravilan
și extravilan), respectându-se următoarea ierarhie:
- căile ferate
întretăiate de ape;
- drumurile naționale întretăiate de căi ferate și
ape;
-
drumurile județene întretăiate de ape, căi ferate și drumuri
naționale;
- drumurile comunale întretăiate de ape, căi ferate, drumuri
naționale și drumuri județene;
- drumurile de exploatare (comune)
întretăiate de ape, căi ferate, drumuri naționale, drumuri județene sau
comunale.
10.2.4. Dacă la încheierea numerotării se constată omiterea unor
imobile, acestea vor primi numere în continuarea numerotării în intravilanul
unității administrativ-teritoriale respective.
10.2.5.
În cazul proprietăților
izolate care nu au fost incluse la delimitare în suprafața intravilanelor
corpurile de proprietate se numerotează în cadrul extravilanului. În același fel
se procedează în cazurile speciale, în care nu s-a efectuat o delimitare clară
între intravilan și extravilan (în unele zone de munte).
10.2.6.
Parcelele componente ale
corpurilor de proprietate, care au suprafețe mai mici de 50 m2 în intravilan și
300 m2 în extravilan, nu se numerotează. Suprafața acestora se încadrează în
suprafețele și, respectiv, în categoriile de folosință a parcelelor alăturate,
ale aceluiași corp de proprietate.
10.2.7. În cazurile în care un corp de proprietate sau părți
dintr-un corp de proprietate își schimbă proprietarul, fiecare parte va fi
numerotată cu un număr cadastral nou, în continuarea ultimului număr atribuit la
ultima numerotare cadastrală. Un număr cadastral vechi nu se va atribui altui
corp de proprietate, ci va rămâne înregistrat în baza de date a cadastrului, la
istoricul corpului de proprietate respectiv. Numerele cadastrale din vechile
cărți funciare vor fi înregistrate în baza de date la istoricul corpului de
proprietate.
10.2.8. În cazul în care se modifică configurația unui corp de
proprietate prin comasare, dezmembrare, divizare, alipire, numerele cadastrale
ale noilor corpuri de proprietate se modifică astfel: numerele cadastrale vechi
dispar și se acordă numere cadastrale noi în continuarea ultimului număr
cadastral acordat pe suprafața unității administrativ-teritoriale.
10.2.9.
Numărul cadastral al
corpului de proprietate și cele ale parcelelor componente ale acestuia nu vor
conține codul de identificare și codul SIRUTA, acestea fiind atribute ale
fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Un exemplu de numerotare cadastrală în
intravilan:
2349 Corp de proprietate:
Ionescu N.C.
Ion - total: 3.450 m2, din care:
1. Curți-construcții 750 m2
2. Livadă
240 m2
3. Vie 1.300 m2
4. Arabil 1.160 m2
2350 Corp de proprietate:
Vasilescu I.
Petre - total: 5.400 m2, din care:
1. Curți-construcții 1.400
m2
2. Arabil 1.500 m2
3. Vii 2.500 m2
10.2.10.
Suprafețelor de teren
ocupate de proiecțiile la sol ale construcțiilor permanente din cadrul
parcelelor cu categoria de folosință curți-construcții aparținătoare unui corp
de proprietate li se va atribui litera "C" urmată de un indice de la 1 la n (de
exemplu: C1, C2, C3,...).
11. Calculul suprafețelor
11.1. Prevederi generale
11.1.1. În cadastrul general calculul suprafețelor se face analitic,
din coordonatele punctelor de contur ale unității administrativ-teritoriale
(perimetrul extravilan și intravilan subdivizat în sectoare cadastrale), ale
corpurilor de proprietate și ale parcelelor rezultate în urma prelucrării
operațiunilor de teren și de birou.
11.1.2. Valorile suprafețelor calculate înscrise în documentele
cadastrului general se exprimă în metri pătrați.
11.1.3.
Suprafețele calculate
înregistrate în cadastrul general pot fi diferite de suprafețele înscrise în
actele de proprietate (titlu de proprietate, acte de vânzare-cumpărare și
altele). Eventualele diferențe dintre aceste suprafețe sunt aduse la cunoștință
proprietarilor și pot fi contestate de aceștia, conform prevederilor legale, cu
respectarea regulamentelor elaborate și aprobate de O.N.C.G.C.
11.2.
Calculul suprafețelor în
extravilan și intravilan
11.2.1
Calculul analitic al suprafețelor se face pentru: unitatea
administrativ-teritorială, extravilan - intravilan, sectoarele cadastrale,
corpurile de proprietate, parcele.
11.2.2. Pentru controlul calculelor suprafețelor (în cazul în care
nu au fost determinate analitic toate elementele) se au în vedere
următoarele:
- suma suprafețelor parcelelor componente ale unui corp de
proprietate este egală cu suprafața calculată a corpului de proprietate, cu
constrângere pe aceasta;
- suma suprafețelor corpurilor de proprietate este egală cu
suprafața calculată a sectoarelor cadastrale, cu constrângere pe
acestea;
- suma suprafețelor sectoarelor cadastrale este egală cu
suprafața calculată a extravilanului și a intravilanului, cu constrângere pe
acestea.
12. Registrele cadastrale
12.1. Prevederi generale
12.1.1. Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care
se întocmesc după introducerea lucrărilor de cadastru general la nivelul unei
unități administrativ-teritoriale sunt:
- registrul cadastral al
parcelelor;
- indexul alfabetic al proprietarilor și domiciliul
acestora;
- registrul cadastral al proprietarilor;
- registrul
corpurilor de proprietate;
- fișa centralizatoare, partida cadastrală pe proprietari și
pe categorii de folosință;
- planul cadastral.
12.1.2. Fișele corpurilor de proprietate sunt documentele care
conțin datele de intrare în baza de date a cadastrului general. Documentele
tehnice ale cadastrului general se obțin prin prelucrarea datelor din baza de
date.
12.1.3. Orice informații grafice sau alfanumerice referitoare la un
corp de proprietate se pot obține prin interogarea bazei de date a cadastrului
general.
12.1.4. Documentele cadastrale se întocmesc o singură dată pe suport
de hârtie, la încheierea tuturor lucrărilor de cadastru general într-o unitate
administrativ-teritorială. De regulă, registrele cadastrale se întocmesc în trei
exemplare, dintre care unul se depune la consiliul local și două la O.J.C.G.C.
(un exemplar pentru arhiva proprie și un exemplar pentru biroul de carte
funciară).
12.2. Registrul cadastral al parcelelor
12.2.1.
Registrul cadastral al
parcelelor conține situația tuturor parcelelor componente ale corpului de
proprietate din cuprinsul unei unități administrativ-teritoriale și se
întocmește separat pentru intravilan și pentru extravilan. Conținutul
registrului cadastral al parcelelor este prezentat în anexa nr. 2.
12.3.
Indexul alfabetic al
proprietarilor și domiciliul acestora
12.3.1. Scopul principal al indexului alfabetic al proprietarilor
este acela de a permite identificarea partidei cadastrale a fiecărui proprietar
în registrul cadastral al proprietarilor. Acesta este documentul care face
legătura între registrul cadastral și al parcelelor și registrul cadastral al
proprietarilor. Conținutul acestui registru este prezentat în anexa nr.
3.
12.3.2. Numerele de ordine date proprietarilor în indexul alfabetic
coincid cu numerele partidelor cadastrale ale acestora din registrul cadastral
al proprietarilor.
12.4. Registrul cadastral al proprietarilor
12.4.1.
Registrul cadastral al
proprietarilor conține partidele cadastrale ale fiecărui proprietar, în care
sunt înscrise toate suprafețele de teren ale parcelelor componente ale
corpurilor de proprietate, atât în intravilan, cât și în extravilan. Conținutul
registrului este prezentat în anexa nr. 4.
12.5. Registrul corpurilor de proprietate
12.5.1.
Corpul de proprietate este
format din una sau mai multe parcele alipite care aparțin aceluiași proprietar.
Registrul se întocmește conform modelului prezentat în anexa nr. 5.
12.6.
Fișa centralizatoare a
partidelor cadastrale pe proprietari și pe categorii de folosință
12.6.1.
Fișele centralizatoare ale
partidelor cadastrale constituie documentele sursă pentru întocmirea situațiilor
statistice de sinteză privind terenurile și construcțiile care se pun la
dispoziție autorităților publice.
12.6.2. În fișa centralizatoare se înscriu suprafața totală pe
fiecare categorie de folosință și suprafața totală generală pe fiecare grupă de
destinație a terenului, deținută într-o unitate administrativ-teritorială. Fișa
se întocmește pe tipuri de proprietate și grupe de proprietari ai corpurilor de
proprietate. Modelul fișei centralizatoare a partidelor cadastrale pe
proprietari și pe categorii de folosință este prezentat în anexa nr.
6.
13. Execuția planurilor de amplasament și delimitare a
corpurilor de proprietate
13.1. Scopul întocmirii planurilor
13.1.1.
Planurile de amplasament și
delimitare a corpurilor de proprietate se execută în următoarele
scopuri:
- înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciară a
actelor și faptelor juridice privind terenurile și construcțiile situate pe o
unitate administrativ-teritorială pentru care nu s-au definitivat documentele
cadastrului general; pentru acestea sunt elaborate instrucțiuni de întocmire a
documentației;
- soluționarea contestațiilor cu privire la corectitudinea
și exactitatea datelor referitoare la un corp de proprietate;
- după finalizarea
lucrărilor de introducere a cadastrului general într-o unitate
administrativ-teritorială, pentru elaborarea documentațiilor topocadastrale
necesare realizării solicitate de administrația publică locală pentru emiterea
avizelor, certificatelor și autorizațiilor legale, precum și pentru soluționarea
aspectelor legate de constituirea sau reconstituirea proprietăților.
13.2.
Conținutul
documentației
13.2.1. Documentația privind întocmirea planurilor cadastrale de
amplasament și delimitare a corpurilor de proprietate cuprinde:
- memoriul tehnic
justificativ;
- planul de încadrare în zonă, întocmit la o scară
convenabilă, de regulă 1: 2.000 - 1: 10.000;
- planul de amplasament
propriu-zis;
- inventarul cu punctele folosite la ridicarea topografică a
imobilului în Sistem de coordonate Stereografic 1970 sau local;
- inventarul de
coordonate al punctelor de pe conturul imobilului/corpului de proprietate și a
patru puncte de detaliu stabilite (borne, picheți de fier, colțuri de clădiri,
cămine de vizitare, puncte de frângere ale împrejmuirilor în intravilan și
stâlpi, țăruși de lemn și borne în extravilan), care pot servi la reconstituirea
sistemului de coordonate utilizat la determinarea limitelor de
proprietate;
- descrierile topografice ale punctelor stabile.
13.2.2.
Condițiile de execuție a
planurilor cadastrale de amplasament și delimitare a corpurilor de proprietate
sunt:
-
măsurătorile topografice se vor executa, de regulă, în Sistem de proiecție
Stereografic 1970. În cazurile în care punctele din rețeaua geodezică sunt
amplasate la o distanță mai mare de 3 km de zona de lucru, suprafața este mai
mică de 10 ha și nu există condiții de vizibilitate pentru măsurători, prin
metodele retrointersecției, intersecției înainte, intersecției combinate, se
poate lucra în sistem local;
- în situația în care coordonatele punctelor se calculează
în sistem local, se vor lua măsurile necesare pentru materializarea și
conservarea a minimum patru puncte stabile cu coordonate în sistem local, care
vor folosi la integrarea ulterioară în Sistemul de proiecție Stereografic
1970.
13.2.3. Preciziile de determinare, modalitățile de materializare,
conținutul și modul de realizare a planurilor de amplasament și delimitare a
corpurilor de proprietate vor fi cele specificate în prezentele norme tehnice,
cu excepția numerotării cadastrale.
La recepția planurilor de amplasament și
delimitare, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială se vor atribui, în
ordinea cronologică a solicitărilor, numere cadastrale provizorii (în cazul
teritoriilor în care nu s-a introdus cadastrul general) sau în continuarea
ultimului număr cadastral pentru teritoriile în care s-a introdus cadastrul
general.
13.2.4. Planurile se întocmesc pe suport analogic format A4, A3 la o
scară convenabilă (1:500, 1: 1.000, 1: 2.000) și în formă digitală.
13.2.5.
Pe plan, în completarea
părții grafice, se înscriu: numele, prenumele și adresa celui care a solicitat
planul, adresa imobilului, inventarul cu numerele și coordonatele punctelor de
contur, suprafața corpului de proprietate și a parcelelor componente - pe
categorii de folosință, numere cadastrale provizorii, sistemul de proiecție,
scara, direcția nord, numele, semnătura și ștampila executantului, conform
anexei nr. 7. Planurile de amplasament și delimitare vor fi însoțite de "Fișa
corpului de proprietate" (anexa nr. 1) completată corespunzător.
13.2.6.
Punctele de pe conturul
imobilului se marchează cu țăruși de lemn sau picheți metalici, dacă imobilul nu
este împrejmuit.
14. Controlul, avizarea, recepția lucrărilor și aprobarea pentru
introducerea cadastrului general la nivelul unității
administrativ-teritoriale
14.1. Controlul lucrărilor
14.1.1. Controlul pe parcursul executării lucrărilor de teren și de
birou se face de către personalul de specialitate al O.J.C.G.C., potrivit
programelor întocmite în acest scop, sau la solicitarea executanților. Rolul
controlului pe parcursul executării lucrărilor îl constituie analiza și
confirmarea stadiilor de realizare a etapelor prevăzute în graficele convenite
prin contracte.
14.1.2. În cazurile în care la controalele făcute din inițiativa
O.J.C.G.C. se constată deficiențe de ordin tehnic sau de organizare a
lucrărilor, care anticipează o calitate scăzută sau neîncadrarea în termenul din
contract, se întocmește procesul-verbal de constatare în care se specifică
măsuri și termene pentru remedieri.
Dacă la al doilea control situațiile
deficitare constatate la controlul anterior nu au fost rezolvate și nu se
anticipează remedierea lor, organul de control va înainta conducerii O.J.C.G.C.
sau, după caz, O.N.C.G.C., în termen de 3 zile, raportul de constatare și
propuneri, mergându-se până la rezilierea contractului și luarea măsurilor de
recuperare a cheltuielilor care nu pot fi justificate, conform prevederilor
legale.
14.2. Avizarea soluțiilor din proiectele tehnice de ansamblu și de
execuție
14.2.1. În conformitate cu normele legale cu privire la metodologia
de avizare a documentațiilor tehnico-economice, în cadrul O.J.C.G.C. se va
constitui, prin decizie a directorului general, comisia de avizare.
Procesele-verbale cuprinzând hotărârile comisiilor de avizare se aduc la
cunoștință executanților lucrărilor, în scris, cu confirmare de primire, în
termen de 3 zile de la adoptare.
14.2.2. Obiectul principal al activității de avizare îl constituie
analizarea eficienței soluțiilor tehnice și economice propuse în proiectul
tehnic de ansamblu și în proiectul tehnic de execuție a lucrărilor destinate
introducerii și întreținerii cadastrului general.
14.2.3.
Avizarea soluțiilor tehnice
și economice propuse pentru lucrări se face după adjudecarea prin licitație a
acestora și înainte de contractarea execuției lucrărilor.
14.2.4.
Analizarea soluțiilor
tehnice în ședințele de avizare se face, după caz, în prezența executanților
lucrărilor și în funcție de mărimea și complexitatea lucrărilor, la avizare
fiind invitați și reprezentanți ai O.N.C.G.C., personalități în
domeniu.
14.3. Recepția lucrărilor
14.3.1. Recepția se va efectua pe baza dosarului de verificare
întocmit de persoane fizice sau juridice autorizate, altele decât cele ale
executantului. Recepția are drept scop confirmarea îndeplinirii clauzelor din
contracte la terminarea lucrărilor sau a etapelor de lucrări, potrivit
condițiilor tehnice prevăzute în prezentele norme tehnice și în caietele de
sarcini.
14.3.2. Din punct de vedere contractual, prin operațiunea de
recepție se constată și se recunoaște oficial că lucrarea s-a încheiat și poate
fi utilizată potrivit normelor stabilite de O.N.C.G.C. Prin recepționarea
lucrării executantul se eliberează de obligațiile contractuale, iar O.J.C.G.C.,
în calitate de beneficiar al lucrării, preia răspunderile în privința
utilizării, valorificării și întreținerii ei.
14.3.3.
Potrivit prevederilor
contractuale se pot efectua recepții parțiale, dar numai pe faze de lucrări
încheiate prevăzute în contract.
14.3.4. Recepția finală a lucrărilor de introducere și întreținere a
cadastrului general - partea tehnică - se consideră încheiată după afișarea,
timp de 60 de zile, a rezultatelor măsurătorilor și rezolvarea contestațiilor cu
privire la exactitatea măsurătorilor.
14.3.5. În cazurile în care se constată că lucrările necesită
remedieri de conținut, de calitate sau de prezentare grafică, ce conduc la
hotărârea amânării recepției, atunci în locul procesului-verbal de recepție se
întocmește o notă de constatare în care se nominalizează deficiențele constatate
și completările necesare, precum și termenele în care se vor efectua
remedierile. Procesul-verbal de recepție sau nota de constatare se semnează de
împuterniciții O.N.C.G.C. și de executantul lucrării.
14.3.6.
Recepția finală a
lucrărilor de cadastru general se va realiza în termen de 30 de zile de la data
expirării celor 60 de zile prevăzute de lege pentru depunerea contestațiilor,
timp în care se vor rezolva de către executantul lucrării problemele legate de
refaceri sau corecții ale datelor. Se vor respecta următoarele
condiții:
a) afișarea la sediul consiliului local, conform prevederilor
legale, a datelor rezultate în urma măsurătorilor cadastrale: amplasamentele,
proprietarii, suprafețele parcelelor, corpurilor de proprietate și partidelor
cadastrale. Proprietarii care au domiciliul în alte localități decât cele în
care s-au executat lucrările vor fi înștiințați, prin grija consiliului local,
în mod obligatoriu, prin adresă scrisă, expediată prin poștă, cu confirmare de
primire;
b) rezolvarea contestațiilor care se referă la exactitatea
măsuratorilor în conformitate cu regulamentele și instrucțiunile elaborate de
O.N.C.G.C. În cazurile în care în urma rezolvării contestațiilor persoanele
nemulțumite apelează la acțiuni judecătorești, recepția finală se va face cu
menționarea situațiilor litigioase care vor fi soluționate în
instanță.
14.3.7. Soluțiile de compensare a unor suprafețe găsite în plus sau
în minus la introducerea cadastrului general față de înscrisurile din titlurile
de proprietate obținute prin reconstituirea sau constituirea dreptului de
proprietate conform legilor proprietății și din alte documente legale se vor
stabili prin grija consiliilor locale, ca acțiune separată ce intră în
responsabilitatea acestora.
Deciziile luate în cadrul consiliilor locale, după ce sunt
aduse la cunoștință persoanelor implicate și devin definitive, vor fi puse în
aplicare de persoane fizice și juridice autorizate de O.N.C.G.C. sau de
O.J.C.G.C.
14.3.8. Datele cadastrale modificate în conformitate cu hotărârile
judecătorești definitive și irevocabile vor fi aduse la cunoștință O.J.C.G.C. de
persoanele beneficiare care au obligația să prezinte în termen de 60 de zile o
documentație tehnică întocmită de persoane fizice sau juridice autorizate, care
va conține modificările rezultate din hotărâre. Documentația modificatoare,
întocmită conform prevederilor regulamentului de recepție, se preia cu caracter
nedefinitiv în cartea funciară, urmând să fie recuperată și integrată în
cadastrul general la introducerea sau întreținerea acestuia.
14.3.9.
Procesul-verbal de recepție
finală se întocmește în două exemplare și se semnează de membrii comisiei de
recepție, se consemnează luarea la cunoștință de către primar și se aprobă de
către directorul general al O.J.C.G.C. Data definitivării lucrărilor de cadastru
coincide cu data întocmirii proceselor-verbale de recepție finală.
14.4.
Aprobarea pentru
introducerea cadastrului general la nivelul unității
administrativ-teritoriale
14.4.1. În termen de 3 zile de la data recepției finale conducerea
O.J.C.G.C. transmite O.N.C.G.C. un exemplar al procesului-verbal de recepție
finală, un exemplar al "Fișei centralizatoare a partidelor cadastrale pe
proprietari și pe categorii de folosință" și o notă justificativă asupra
categoriilor de lucrări realizate. O.N.C.G.C. va analiza felul în care au fost
aplicate prevederile legale de ordin tehnic și economic și va emite ordinul de
validare a cadastrului general. Data emiterii ordinului reprezintă data oficială
a introducerii cadastrului general.
14.4.2. După primirea ordinului de la O.N.C.G.C. O.J.C.G.C. va
transmite în termen de 30 de zile biroului de carte funciară al judecătoriei în
raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială respectivă registrele și
copia de pe planurile cadastrale de bază. Transmiterea documentelor menționate
către judecătoria teritorială se va face cu adresă scrisă în care se vor
menționa data recepției și numărul ordinului de aprobare al O.N.C.G.C.
14.4.3.
La consiliul local al
unității administrativ-teritoriale se vor transmite următoarele
documente:
- dosarul de delimitare cadastrală a hotarului administrativ
și a intravilanelor;
- copie de pe procesul-verbal de recepție finală și de pe
ordinul O.N.C.G.C.;
- registrele și copiile de pe planurile
cadastrale.
15. Lista de coduri
Tipul de proprietate Cod
-------------------- ---
-
proprietatea privată a persoanelor fizice PF
-
proprietatea privată a persoanelor juridice PJ
-
domeniul public al statului DS
- domeniul public al unităților
administrativ-teritoriale DAT
- domeniul privat al statului
DPS
- domeniul privat al unităților
administrativ-teritoriale DAT
Destinațiile terenurilor
------------------------
-
terenuri cu destinație agricolă TDA
- terenuri cu destinație
forestieră TDF
- terenuri aflate permanent sub ape TDH
-
terenuri aflate în intravilane TDI
- terenuri cu destinații speciale
TDS
Categorii de folosință a
terenurilor
------------------------------------
- arabil
A
- vii V
- livezi L
- pășuni
P
- fânețe F
- păduri și alte terenuri cu
vegetație forestieră PD
- ape curgătoare HR
- ape
stătătoare HB
- căi de comunicații rutiere DR
- căi
ferate CF
- curți și curți cu construcții CC
-
construcții C
- terenuri neproductive și degradate N
Destinațiile construcțiilor
---------------------------
-
locuințe CL
- construcții administrative și social-culturale
CAS
- construcții industriale și edilitare CIE
-
construcții-anexă CA
16. Glosar de termeni
Birou de carte funciară - compartiment
auxiliar al judecătoriei, care are ca obiect de activitate înscrierea în cartea
funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobile.
Cadastru general -
sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin
care se realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe planuri
cadastrale a tuturor corpurilor de proprietate, indiferent de destinație și de
proprietar, de pe întregul teritoriu al țării.
Carte funciară -
sistem de publicitate imobiliară întemeiat pe identificarea cadastrală a
imobilelor.
Cadastre de specialitate - subsisteme de evidență și
inventariere sistematică din punct de vedere tehnic și economic a bunurilor
imobile, specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrării lor
raționale. Dintre acestea se disting:
- cadastrul agricol - evidența și
inventarierea sistematică a terenurilor agricole pe categorii și subcategorii de
folosință, specificând natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi,
clasa de calitate, venitul net etc.;
- cadastrul forestier - evidența și
inventarierea sistematică a fondului forestier național și a amenajamentelor
silvice, specificând suprafața, esența lemnoasă, vârsta, consistența masei
lemnoase etc., precum și informații referitoare la sol, relief și
climă;
-
cadastrul căilor ferate - evidența și inventarierea terenurilor, construcțiilor,
instalațiilor și stării rețelei feroviare;
- cadastrul drumurilor - evidența și
inventarierea terenurilor, construcțiilor, instalațiilor și stării rețelei de
drumuri;
- cadastrul porturilor - evidența și inventarierea
sistematică a terenurilor, construcțiilor, instalațiilor, căilor de transport,
rețelelor subterane și supraterane, platformelor tehnologice etc., care
deservesc unitățile portuare;
- cadastrul aeroporturilor - evidența și
inventarierea sistematică a terenurilor, construcțiilor, instalațiilor, căilor
de transport, rețelelor subterane și supraterane etc., care deservesc
aeroporturile;
- cadastrul apelor - evidența și inventarierea apelor, a
terenurilor acoperite de ape și stuf, precum și a instalațiilor care le
deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificând suprafața, calitatea,
folosința, instalațiile de transport și exploatare, de protecție și ameliorare a
calității, precum și condițiile de relief și climă;
- cadastrul
fondului imobiliar - evidența și inventarierea corpurilor de proprietate din
localități, specificând pentru construcții folosința, materialele de
construcție, structura, regimul de înălțime, fundația, suprafața, dotările,
starea;
- cadastrul rețelelor edilitare (apă, canalizare,
termoficare, gaz, electrice, telefonice) - evidența și inventarierea rețelelor
edilitare și a instalațiilor care le deservesc, specificând amplasamentele,
traseele, dimensiunile, materialele de construcții, parametrii tehnici,
starea.
Codificare cadastrală - operațiunea prin care se atribuie
numere identificatoare (coduri) de recunoaștere unică a corpurilor de
proprietate în raport cu proprietarul. De exemplu: codul pentru proprietatea de
stat de interes public sau proprietatea de stat de interes privat; codul pentru
terenurile deținute de persoanele fizice private; codul pentru terenurile cu
destinație forestieră; codul pentru terenurile ocupate de ape etc.
Corp de clădire -
parte componentă a unei clădiri, delimitată după următoarele criterii:
- sistemul
arhitectonic și constructiv determinat de fațade și materialele de construcție a
pereților exteriori;
- intrarea separată în clădire;
- independența și
regimul diferit de înălțime față de alte clădiri alăturate.
Categorie de
folosință a terenului - caracterizare codificată din punct de vedere al
destinației terenului în funcție de scopul pentru care este utilizat (agricol,
silvic, construcții, căi de comunicații, exploatare minieră etc.).
Construcție - o
proprietate sau o parte dintr-o proprietate construită cu o utilizare distinctă
pentru proprietar, care aparține unei persoane sau mai multor persoane, în
indiviziune. Aceasta poate fi o clădire întreagă sau părți dintr-o clădire, cu
una sau mai multe intrări. Fiecare intrare are o adresă. Adresa este identică cu
cea a intrării.
Corp de proprietate - una sau mai multe parcele alipite,
aparținând aceluiași proprietar.
Delimitarea cadastrală a unității
administrativ-teritoriale - lucrare distinctă la introducerea cadastrului la
nivelul unității administrativ-teritoriale, constând în: constituirea conform
legii a comisiei, parcurgerea întregului traseu al hotarului unității
administrativ-teritoriale, stabilirea punctelor de hotar caracteristice pe linia
de hotar sau pe limita intravilanului și marcarea lor cu borne, determinarea
coordonatelor acestora, întocmirea actelor și documentației tehnice de
delimitare.
Drept real - dreptul absolut, opozabil tuturor, pe care
titularul îl exercită direct asupra bunului, fără a fi necesară intervenția
altor persoane.
Drept de proprietate privată - drept aparținând numai
persoanelor fizice care își pot exercita asupra imobilelor din proprietatea
privată toate prerogativele dreptului de proprietate, adică posesia, folosința
și dispoziția din putere proprie și în interesul satisfacerii nevoilor
personale.
Drepturi reale imobiliare principale - drepturi care au o
existență de sine stătătoare în raport cu alte drepturi reale sau de
creanță.
Drepturi reale imobiliare accesorii - drepturi reale
imobiliare care servesc ca o garanție reală a unor drepturi de creanță și au o
existență juridică subordonată drepturilor reale imobiliare principale. Din
acestea fac parte: ipoteca, amanetul și unele privilegii imobiliare.
Deținători de
terenuri - titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra
terenului sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori
deținător precar.
Entități de bază ale sistemului de evidență a cadastrului
general - parcela, construcția și proprietarul.
Extravilanul
unității administrativ-teritoriale - partea din unitatea
administrativ-teritorială, cuprinsă în afara intravilanului, delimitată
cadastral potrivit legii.
Fond funciar - totalitatea terenurilor de orice fel,
indiferent de destinație, de titlurile pe baza cărora sunt deținute sau de
domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui județ, al
României etc.).
Imobil - parcelă de teren cu sau fără construcții.
Intravilanul
unității administrativ-teritoriale - partea din unitatea
administrativ-teritorială, legal delimitată, destinată construirii și
habitației.
Numerotare cadastrală - operațiunea prin care se atribuie,
după anumite reguli, numere de ordine (numere cadastrale) corpurilor de
proprietate și parcelelor din cadrul unei unități
administrativ-teritoriale.
Numerotare topografică (în cadastru) - operațiunea prin care
se atribuie numere de ordine punctelor caracteristice ale
contururilor.
Parcelă - suprafața de teren situată într-o unitate
administrativ-teritorială pe un amplasament bine stabilit, având o singură
categorie de folosință și aparținând unui proprietar sau mai multor proprietari,
în indiviziune. Din punct de vedere economic o parcelă poate avea mai multe
subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscală este o porțiune a parcelei având
aceeași clasificare calitativă.
Publicitate imobiliară - sistem de înscriere
în documente publice a corpurilor de proprietate împreună cu drepturile
imobiliare pe care le au proprietarii și posesorii asupra lor. Publicitatea
imobiliară se realizează prin cartea funciară.
Partidă cadastrală
- suma corpurilor de proprietate care aparțin aceluiași proprietar în cuprinsul
unei unități administrativ-teritoriale (comună, oraș sau municipiu).
Plan topografic -
reprezentare convențională, în plan, analogică sau digitală, a unei suprafețe de
teren, într-o proiecție cartografică și într-un sistem de referință. În România
planul topografic se întocmește în Sistemul de proiecție Stereografic 1970 și în
Sistemul de referință Marea Neagră 1975.
Plan cadastral de bază - plan tematic
întocmit pentru nevoile cadastrului general, pe care sunt redate detaliat
poziția și numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate și parcelelor,
categoriile de folosință a terenurilor și construcțiile permanente.
Plan cadastral de
ansamblu - produs derivat obținut prin generalizarea conținutului planului
cadastral de bază. Se întocmește, de regulă, pentru o unitate
administrativ-teritorială și conține reprezentarea hotarului, a limitelor
intravilanelor și denumirile acestora, principalele detalii liniare, elemente de
toponimie, denumirile unităților administrativ-teritoriale vecine.
Proprietar -
persoană fizică sau juridică titulară în exclusivitate sau în indiviziune a
dreptului real asupra corpului de proprietate supus înscrierii.
Posesor - persoană
fizică sau juridică care deține numai posesia și folosința din dezmembrămintele
dreptului de proprietate.
Punct geodezic (PG) - elementul din rețeaua geodezică
materializat în teren, poziționat prin coordonate în sistemele de referință
oficiale, inventariat după număr/denumire și cu fișă de descriere.
Registru cadastral
- documentul principal al cadastrului general, prin care se sistematizează
datele cadastrale pentru evidențierea distinctă în cadrul unității
administrativ-teritoriale a situației corpurilor de proprietate și
proprietarilor, precum și a situațiilor centralizatoare pe destinații ale
terenurilor, grupelor de proprietari, intravilan-extravilan etc.
Rețea geodezică
(RG) - totalitatea punctelor determinate într-un sistem unitar de referință,
cuprinzând rețeaua de triangulație-trilaterație (RTT) pentru poziționarea în
plan și rețeaua de nivelment și gravimetrie (RNG) pentru poziționarea
altimetrică. Rețeaua de triangulație-trilaterație (RTT) este formată din puncte
situate pe o anumită suprafață, încadrate în rețele geometrice compacte în care
s-au efectuat determinări astronomice și/sau direcții azimutale, distanțe
zenitale și lungimi de laturi, pe baza cărora s-au calculat coordonatele
punctelor în sistem unitar de referință.
Sector cadastral - diviziune tehnică
cadastrală a unității administrativ-teritoriale, delimitată de detalii liniare
(căi de comunicație, ape, diguri etc.), care nu suferă modificări curente și
care cuprinde mai multe bunuri imobile alipite.
Sistemul
informațional al cadastrului - organizarea de baze de date grafice și
alfanumerice de evidență tehnică, economică și juridică referitoare la corpurile
de proprietate și la proprietarii acestora.
Schița corpului de proprietate - documentul
grafic ce se întocmește o dată cu completarea fișei corpului de proprietate, la
o scară convenabilă, pe care se înscriu datele de localizare și de identificare
a corpului de proprietate, categoriile de folosință a parcelelor, construcțiile,
precum și vecinătățile acestora.
17. Lista abrevierilor
O.N.C.G.C. - Oficiul Național de
Cadastru, Geodezie și Cartografie
O.J.C.G.C. - Oficiul județean de
cadastru, geodezie și cartografie
I.G.F.C.C. - Institutul de Geodezie,
Fotogrammetrie, Cartografie și Cadastru
BCF - Biroul Cărții Funciare
SR -
standard român emis de Institutul Român de Standardizare
STAS -
standard român.
18. Anexe
Anexa nr. 1 - Macheta pentru fișa corpului de
proprietate
Anexa nr. 2 - Macheta registrului cadastral al
parcelelor
Anexa nr. 3 - Macheta indexului alfabetic al
proprietarilor și domiciliul
acestora
Anexa nr.
4 - Macheta registrului cadastral al proprietarilor
Anexa nr.
5 - Macheta registrului corpurilor de proprietate
Anexa nr.
6 - Macheta pentru "Fișa centralizatoare a partidelor cadastrale pe
proprietari și pe categorii de folosință"
Anexa nr.
7 - Plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate
Anexa nr.
8 - Descrierea topografică a punctului geodezic
Anexa nr.
9 - Schița bornei de beton
Anexa nr. 10 - Marcă pentru borna de
suprafață
Anexa nr. 11 - Scrisoare de încunoștințare pentru
desemnarea delegaților
consiliului local al unității
administrativ-teritoriale vecine
Anexa nr. 12 - Scrisoare de
încunoștințare pentru desemnarea delegaților
prefecturii vecine
Anexa nr. 13 - Proces-verbal de
delimitare a unității administrativ-teritoriale
(comuna/orașul)
Anexa nr. 14 - Proces-verbal de
predare-primire a punctelor geodezice/de hotar
Anexa nr.
15 - Inventar de coordonate - fișier ASCII
Anexa nr. 16 - Exemplu de plan
cadastral index.
ANEXA Nr. 1
FIȘA
CORPULUI DE PROPRIETATE
din str. ............. nr.
.............
Județul
......................................... Nomenclatură
.......................................
Unitatea
administrativ-teritorială .............. Nr. sector cadastral
...............................
Cod SIRUTA
...................................... Nr. cadastral al corpului de proprietate
...........
Cod intravilan/extravilan ....................... Nr. carte
funciară .................................
SCHIȚA CORPULUI DE PROPRIETATE A. DATE REFERITOARE LA
TEREN
------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------
| | | Nr. | Categoria |Cod grupă |Suprafața din|Clasa de|
Zona în | |
| | |parcelă|de folosință|destinație| măsurători |calitate|
cadrul |Mențiuni|
| | | | | | (mp) | |localității| |
| |
|-------+------------+----------+-------------+--------+-----------+--------|
| | |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| |
|-------+------------+----------+-------------+--------+-----------+--------|
| |
|-------+------------+----------+-------------+--------+-----------+--------|
| |
|-------+------------+----------+-------------+--------+-----------+--------|
| |
|-------+------------+----------+-------------+--------+-----------+--------|
| |
|-------+------------+----------+-------------+--------+-----------+--------|
| | |
TOTAL | - | - | - | - | - | - |
| |
---------------------------------------------------------------------------
| |
| | B. DATE REFERITOARE LA
CONSTRUCȚII
| |
| |
---------------------------------------------------------------------------
| | | Nr. corp | Denumire | Suprafață |Cod grupă |
|
| | | clădire/ | |construită la
sol|destinație|Mențiuni|
| | |construcție| | (mp) | |
|
| |
|-----------+-------------------------+-----------------+----------+--------|
| | |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| |
|-----------+-------------------------+-----------------+----------+--------|
| |
|-----------+-------------------------+-----------------+----------+--------|
| |
|-----------+-------------------------+-----------------+----------+--------|
| |
|-----------+-------------------------+-----------------+----------+--------|
| |
|-----------+-------------------------+-----------------+----------+--------|
| | |
TOTAL | - | | - | - |
------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------
C. DATE REFERITOARE LA
PROPRIETAR
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| |Nume/Denumire|Domiciliu/Sediu|Cod numeric | Tipul actului
de | Cod grupă |Suprafața din act| Modul de deținere |Mențiuni|
|Nr.
| proprietar | proprietar |personal/Cod|proprietate, nr. și data|proprietate|
(ha sau mp) | Teren/construcție | |
|crt.| | | SIRUES
|înregistrării/eliberării| |-----------------+--------------------| |
| | |
| | | |Teren|Construcție|Exclusiv|Indiviziune| |
|----+-------------+---------------+------------+------------------------+-----------+-----+-----------+--------+-----------+--------|
| 1 |
2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
|----+-------------+---------------+------------+------------------------+-----------+-----+-----------+--------+-----------+--------|
|----+-------------+---------------+------------+------------------------+-----------+-----+-----------+--------+-----------+--------|
|----+-------------+---------------+------------+------------------------+-----------+-----+-----------+--------+-----------+--------|
|----+-------------+---------------+------------+------------------------+-----------+-----+-----------+--------+-----------+--------|
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Întocmit: ________________
Data: ______________________ Verificat ______________________________
ANEXA Nr. 2
Județul
.........................................
Unitatea administrativ-teritorială
..............
Cod SIRUTA ......................................
Cod
intravilan/extravilan .......................
REGISTRUL CADASTRAL AL PARCELELOR
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| | | Adresa | | | Teren | Construcții | | | |
| |
Număr |corpului de | |
|----------------------------+---------------------------------| | Nr. |
|
|Nr. | cadastral |proprietate/| Cod grupă |Cod grupă | Nr.
|Cotegoria|Suprafață| Nr. corp |Suprafața |Cod grupă |Secțiune| partidă
|Mențiuni|
|crt.|al corpului| denumirea
|proprietate|destinație|paracelă| de | (mp) | clădire/ |construită|destinație|de
plan |cadastrală| |
| | de | locului | | | |folosință| |construcție| la
sol | | | | |
| |proprietate| | | | | | | | (mp) | | | | |
|----+-----------+------------+-----------+----------+--------+---------+---------+-----------+----------+----------+--------+----------+--------|
| 0 |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
|----+-----------+------------+-----------+----------+--------+---------+---------+-----------+----------+----------+--------+----------+--------|
| | |
| | |--------+---------+---------+-----------+----------+----------| | |
|
| | | | |
|--------+---------+---------+-----------+----------+----------| | | |
| | |
| | |--------+---------+---------+-----------+----------+----------| | |
|
| | | | |
|--------+---------+---------+-----------+----------+----------| | | |
| | |
| | |--------+---------+---------+-----------+----------+----------| | |
|
|----+-----------+------------+-----------+----------+--------+---------+---------+-----------+----------+----------+--------+----------+--------|
| |
TOTAL | - | - | - | - | - | | - | | - | - | - | - |
|----+-----------+------------+-----------+----------+--------+---------+---------+-----------+----------+----------+--------+----------+--------|
| | |
| | |--------+---------+---------+-----------+----------+----------| | |
|
| | | | |
|--------+---------+---------+-----------+----------+----------| | | |
| | |
| | |--------+---------+---------+-----------+----------+----------| | |
|
| | | | |
|--------+---------+---------+-----------+----------+----------| | | |
| | |
| | |--------+---------+---------+-----------+----------+----------| | |
|
|----+-----------+------------+-----------+----------+--------+---------+---------+-----------+----------+----------+--------+----------+--------|
| |
TOTAL | - | - | - | - | - | | - | | - | - | - | - |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ANEXA Nr. 3
Județul .........................................
Unitatea
administrativ-teritorială ..............
Cod SIRUTA
......................................
Cod intravilan/extravilan
.......................
INDEXUL ALFABETICAL AL PROPRIETARILOR
ȘI
DOMICILIUL ACESTORA
---------------------------------------------------------------------------------------
|Nr. | Nume/ | Cod |Domiciliu/| Numărul | Cod grupă |Poziția
și pagina|Mențiuni|
|crt.| Denumire | numeric | Sediu | partidei
|proprietate| din "Registrul | |
| |proprietar|personal/
|proprietar|cadastrale| | cadastral al | |
| | |Cod SIRUES| | | |
proprietarilor" | |
|----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+--------|
| 0 |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+--------|
|----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+--------|
|----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+--------|
|----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+--------|
|----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+--------|
|----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+--------|
---------------------------------------------------------------------------------------
ANEXA Nr. 4
Județul
.........................................
Unitatea administrativ-teritorială
..............
Cod SIRUTA ......................................
REGISTRUL CADASTRAL AL PROPRIETARILOR
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
|Nr. | Nr. |Nume/| Cod |Domi- | Cod | Adresa | Nr. |Nr. |
TEREN | CONSTRUCȚII | Cod |Sec- |Men- |
|crt.| par-
|Denu-|numeric|ciliu/|grupă|corpului| cada-
|par-|----------------------------------+-----------------------------------------|intra-|țiune|țiuni|
| |
tidă |mire |perso- |Sediu |pro- | de | stral |celă| Cod |Cate-|Supra-| Mod
deținere |Nr. corp|Suprafața | Cod | Mod |vilan/| de | |
|
|cadas-|pro- | nal/ | pro- |prie-|proprie-| al | |grupă |goria| fața |
|clădire/|construită|grupă | deținere |extra-|plan | |
|
|trală |pri- | cod | pri- |tate | tate/ |corpului| |desti-| de | (mp)
|--------------| cons- | la sol |desti-|--------------|vilan | | |
| |
|etar |SIRUES | etar | | Denu | de | |nație |folo-| |Exclu-| Indi- |trucție |
(mp) |nație |Exclu-| Indi- | | | |
| | | | | | | mirea |proprie-|
| |sință| | siv |viziune| | | | siv |viziune| | | |
| | |
| | | |locului | tate | | | | | | | | | | | | | | |
|----+------+-----+-------+------+-----+--------+--------+----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+-----+-----|
| 0 |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 |
19 | 20 | 21 |
|----+------+-----+-------+------+-----+--------+--------+----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+-----+-----|
| | |
| | | | |
|----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------|
|-----|
| | | | | | | |
|----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------|
|-----|
| | | | | | | |
|----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------|
|-----|
| | | | | |
|--------+--------+----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+-----+-----|
| | |
| | | | |
|----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------|
|-----|
| | | | | | | |
|----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------|
|-----|
| | | | | | | |
|----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------|
|-----|
|-----------+-----+-------+------+-----+--------+--------+----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+-----+-----|
|
TOTAL | - | - | - | - | | - | - | - | - | | - | - | - | | - | - | - | - | | -
|
|-----------+-----+-------+------+-----+--------+--------+----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+-----+-----|
| | |
| | | | |
|----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------|
|-----|
| | | | | | | |
|----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------|
|-----|
| | | | | | | |
|----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------|
|-----|
| | | | | |
|--------+--------+----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+-----+-----|
| | |
| | | | |
|----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------|
|-----|
| | | | | | | |
|----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------|
|-----|
| | | | | | | |
|----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------|
|-----|
|-----------+-----+-------+------+-----+--------+--------+----+------+-----+------+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+-----+-----+
|
TOTAL | - | - | - | - | | - | - | - | - | | - | - | - | | - | - | - | - | | -
|
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ANEXA Nr. 5
Județul
.........................................
Unitatea administrativ-teritorială
..............
Cod SIRUTA ......................................
REGISTRUL CORPURILOR DE PROPRIETATE
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| Nr. | Partida |Nume/Denumire|Cod numeric |Domiciliu/| Cod
grupă |Cod grupă |Adresa corpului| Nr. | Suprafața | Cod
|Secțiunea|Mențiuni|
|crt. |cadastrală| proprietar |personal/Cod| Sediu
|proprietate|destinație|de proprietate/|cadastral al|corpului de|intravilan/| de
| |
| | | | SIRUES |proprietar| | | Denumirea |corpului de
|proprietate|extravilan | plan | |
| | | | | | | | locului
|proprietate | (mp) | | | |
|-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+---------------+------------+-----------+-----------+---------+--------|
| 0 |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
|-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+---------------+------------+-----------+-----------+---------+--------|
|-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+---------------+------------+-----------+-----------+---------+--------|
|-----| | | |
|-----------+----------+---------------+------------+-----------+-----------+---------+--------|
|-----| | | |
|-----------+----------+---------------+------------+-----------+-----------+---------+--------|
|-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+---------------+------------+-----------+-----------+---------+--------|
|TOTAL| | - | - | - | - | - | - | - | | | - | - |
|-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+---------------+------------+-----------+-----------+---------+--------|
|-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+---------------+------------+-----------+-----------+---------+--------|
|-----| | | |
|-----------+----------+---------------+------------+-----------+-----------+---------+--------|
|-----| | | |
|-----------+----------+---------------+------------+-----------+-----------+---------+--------|
|-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+---------------+------------+-----------+-----------+---------+--------|
|TOTAL| | - | - | - | - | - | - | - | | | - | - |
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ANEXA Nr. 6
Județul
.........................................
Unitatea administrativ-teritorială
..............
Cod SIRUTA ......................................
FIȘA CENTRALIZATOARE A PARTIDELOR CADASTRALE PE PROPRIETARI
ȘI PE CATEGORII DE FOLOSINȚĂ
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| | | | Suprafețele pe categorii de folosință a terenurilor
(m.p.) |Supr. oc. de|
|Nr. | Denumirea |Cod grupă| |constr. (C) |
|crt.|grupelor
de|propriet.|------------------------------------------------------------------------------+------------|
|
|proprietari| | A | P | F | V | L | Total | PD | HR | HB | DR | CF | CC | N |
Total |Total| Total |
| | | | | | | | |agricol| | | | | | | |neagricol|gen.
| constr. |
|----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+----+----+---------+-----+------------|
| 1 |
2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19
|
|----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+----+----+---------+-----+------------|
|----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+----+----+---------+-----+------------|
|----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+----+----+---------+-----+------------|
|----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+----+----+---------+-----+------------|
|----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+----+----+---------+-----+------------|
|----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+----+----+---------+-----+------------|
|----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+----+----+---------+-----+------------|
|----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+----+----+---------+-----+------------|
|----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+----+----+---------+-----+------------|
| |
TOTAL: | | | | | | | | | | | | | | | | | |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
NOTĂ
Se
întocmește la nivelul unității administrativ-teritoriale (comună, oraș sau
municipiu și pe total județ)
- Datele din coloana 19 nu se adună la
cele din coloana 18.
ANEXA Nr. 7
PLAN DE AMPLASAMENT ȘI DELIMITARE A CORPULUI DE
PROPRIETATE
(intravilan)
- exemplu -
Scara
..........
Județul PRAHOVA Numele și prenumele
proprietarului:
Unutatea administrativ-teritorială: DUMBRĂVENI IONESCU
ION
Cod SIRUTA: 131461 Domiciliul:
Adresa
corpului de proprietate: Str. COVACI nr. 3
Str. LIBERTATEA nr. 14 Localitatea:
TÂRGU MUREȘ
Județul: MUREȘ
Nr. cadastral al corpului de
proprietate
IMAGINE
Sistem de proiecție .............
Suprafața
terenului OFICIUL DE CADASTRU, GEODEZIE ȘI CARTOGRAFIE
-------------------------------
| Pct. |
X(m) | Y(m) | .....................................
|----------+---------+----------|
| 1 | | |
Recepționat ..................
|----------+---------+----------|
| 2 | |
|
|----------+---------+----------|
| 3 | |
|
|----------+---------+----------|
| 4 | |
|
|----------+---------+----------|
|Suprafața:|
| |
-------------------------------
Numele și prenumele executantului: Data 19.09.2001
..................................
Semnătura și
ștampila
ANEXA Nr. 8
------------------------------------------------------------------------------
|Descrierea topografică a punctului geodezic |OJCGC: |
|
| |------------------+-------------|
|
|Localitatea: | |
| |------------------+-------------|
| |Tip
punct: | |
| |------------------+-------------|
| |Cod
(număr) punct:| |
|------------------------------------------------------------------------------|
|Ordin |
|Număr vechi | |Denumire | |
|----------------+------------------------+----------------+-------------------|
|Vechi/Nou |
|Semnalizare | |
|----------------+------------------------+----------------+-------------------|
|Materializare | |Marcă subterană | |
|----------------+------------------------+----------------+-------------------|
|Stare |
|Inscripții marcă| |
|------------------------------------------------------------------------------|
|Coordonate
aproximative | |
|-----------------------------------------------------+------------------------|
| |
|lambda | |
|-----------------------------------------+------------------------------------|
|Trapez
(1:25000) | |
|------------------------------------------------------------------------------|
|Puncte
vizate |
|------------------------------------------------------------------------------|
|Număr punct
| Denumire punct | Orientare |
|---------------+-------------------------------------+------------------------|
|---------------+-------------------------------------+------------------------|
|---------------+-------------------------------------+------------------------|
|---------------+-------------------------------------+------------------------|
|---------------+-------------------------------------+------------------------|
|---------------+-------------------------------------+------------------------|
|---------------+--------------------------------------------------------------|
|Executant |
| Lucrare | | An | |
|------------------------------+-----------------------------------------------|
|Data
inspectării punctului | |
|------------------------------+-----------------------------------------------|
|Proprietarul locului | |
|------------------------------+-----------------------------------------------|
|Adresa
proprietarului | |
|------------------------------------------------------------------------------|
|Acces la
punct |
|------------------------------------------------------------------------------|
|
|
| |
|------------------------------------------------------------------------------|
|Schița
amplasării punctului |Înălțime semnal| |
|------------------------------------------------------------------------------|
|
|Fotografia punctului |
| | |
| |
|
| | |
| | |
| |
|
| | |
------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------
Întocmit:
Data: Verificat: Data:
ANEXA Nr. 9
ICS 91.200
--------------------------------------------------------------------------------
IRS
STANDARD ROMÂN SR 3446-1
Iunie
1996
Indice de clasificare G 08
--------------------------------------------------------------------------------
Măsurări
terestre
BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAȚIE ȘI REPERE
AZIMUTALE
Land
surveys. Bollards for triangulation points
and azimuthal marks
Mesurages terrestres. Bornes pour points
de
triangulations et reperes azimut
APROBARE |
Aprobat de Directorul General al IRS la 19 ianuarie 1996
|
Înlocuiește STAS 3446/1-89
CORESPONDENȚĂ | La data aprobării prezentului standard, nu
există
| nici un standard internațional sau european care
să
| se refere la același subiect
|
| On the
date of this standard approval, there is no
| international or European Standard
dealing with the
| same subject
|
| A la date d'approbation de la
presente norme il
| n'existe pas de Norme internationale ou
europeenne
| traitant du meme sujet
DESCRIPTORI
TIT | Măsurare, marcare, bornă
--------------------------------------------------------------------------------
INSTITUTUL
ROMÂN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L. Calderon 13-70201, București
TP (401)
2107401; (401) 2113296; TF (401) 2100833
--------------------------------------------------------------------------------
IRS Reproducerea sau utilizarea integrală sau parțială a
prezentului
standard în orice publicații și prin orice procedeu
(electronic,
mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă dacă
nu există
acordul scris al IRS.
Ref.: SR
3446-1:1996 Ediția a 5-a
A.6. BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAȚIE DE ORDINUL II, III, IV
ȘI V ȘI PUNCTE GPS, INSTALATE ÎN TEREN STÂNCOS
1 - Bornă
de suprafață mică,
mărime 1
A.8. BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAȚIE DE ORDINUL III ȘI IV ȘI
PUNCTE GPS, INSTALATE ÎN TEREN NISIPOS CU PIETRIȘ ȘI/SAU BOLOVĂNIȘ
1 - Bornă
de suprafață tip
I, mărime 1; 2, 3 - Bornă subterană tip I, mărime 1
A.9.
BORNE PENTRU PUNCTE DE
TRIANGULAȚIE DE ORDINUL V, REPERE AZIMUTALE ȘI PUNCTE GPS, INSTALATE ÎN TEREN
NISIPOS, ARGILOS
1 - Bornă
de suprafață
mijlocie, mărime 1; 2 - Bornă subterană tip I, mărime 1
A.10.
BORNE PENTRU PUNCTE DE
TRIANGULAȚIE DE ORDINUL V, REPERE AZIMUTALE ȘI PUNCTE GPS, INSTALATE ÎN TEREN
NISIPOS CU PIETRIȘ ȘI/SAU BOLOVĂNIȘ
1 - Bornă
de suprafață mare,
mărime 2; 2 - Bornă subterană tip I, mărime 2
A.11.
BORNE PILON PENTRU PUNCTE
DE TRIANGULAȚIE DE ORDINUL II, III, IV, V ȘI PUNCTE GPS, INSTALATE ÎN TERENURI
MLĂȘTINOASE ȘI ÎN DELTĂ
Bornă
A.12.
BORNE PENTRU PUNCTE DE
TRIANGULAȚIE DE ORDINUL V, INSTALATE ÎN LOCALITĂȚI
1 - Bornă
de suprafață
mijlocie, mărime 1; 2 - Bornă subterană tip I, mărime 1
A.13.
PUNCTE MARTOR PENTRU PUNCTE
DE TRIANGULAȚIE DE ORDINUL V, INSTALATE ÎN LOCALITĂȚI
1 - Bornă
de suprafață,
mijlocie, mărime 1; 2 - Bornă subterană tip 1, mărime
1; 3 - Tub de
protecție; 4 - Capac metalic
ANEXA Nr. 10
FORMA ȘI DIMENSIUNILE
mărcilor la sol
conform STAS 4294 - 73
ANEXA Nr. 11
Primăria
comunei/orașului ..................
Județul
....................................
Către Primăria comunei/orașului ........., județul
........
Domnule primar,
potrivit Normelor tehnice pentru
introducerea cadastrului general, elaborate de Oficiul Național de Cadastru,
Geodezie și Cartografie în conformitate cu Legea cadastrului și a publicității
imobiliare nr. 7/1996, cu modificările ulterioare, vă facem cunoscut că în baza
Ordinului prefectului județului ....... nr. ....... din .................... a
fost constituită comisia de delimitare și marcare a hotarelor administrative ale
comunei/orașului ......................., județul ................ .
Vă rugăm ca
delegații dumneavoastră, membri ai comisiei, cunoscători ai hotarului dintre
comunele/orașele noastre, să participe la recunoașterea, stabilirea și
materializarea liniei de hotar.
Reprezentanții dumneavoastră se vor întâlni
în ziua de .........., ora ....., la .............. și vor fi împuterniciți
printr-o delegație scrisă, parafată cu sigiliul consiliului local, pentru
validarea traseului liniei de hotar.
Potrivit Normelor tehnice pentru
introducerea cadastrului general, în cazul în care delegații dumneavoastră nu se
vor prezenta la data și locul stabilite, se va proceda la delimitare în lipsa
acestora, situație în care eventualele obiecțiuni ulterioare nu vor fi luate în
considerare.
Primar,
..............................
ANEXA Nr. 12
Prefectura
județului ..................
Către Prefectura județului
...........................
Domnului prefect
...............................
Vă comunicăm că în conformitate cu
prevederile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, cu
modificările ulterioare, se vor face delimitarea și marcarea hotarelor
administrative ale comunei/orașului .......... din județul nostru.
Întrucât hotarul
dintre comunele/orașele ........................... formează limită
administrativă de județ, vă rugăm să numiți delegații dumneavoastră, membri ai
comisiei, cunoscători ai acestui hotar, care împreună cu delegatul Oficiului
Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie ..................... să procedeze
la recunoașterea, stabilirea și materializarea liniei de hotar.
Reprezentanții
dumneavoastră vor fi împuterniciți cu delegație scrisă purtând sigiliul
prefecturii, pentru validarea liniei de hotar, și vor fi prezenți la data de
............, ora ...., la ...........................................
.
Potrivit Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului
general, elaborate de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, în
cazul în care delegații dumneavoastră nu vor fi prezenți la data și locul
menționate, se va proceda la delimitare în lipsa acestora, situație în care
orice eventuale obiecțiuni ulterioare nu vor fi luate în considerare.
Prefect, Director
O.J.C.G.C.,
..................
......................
ANEXA Nr. 13
OFICIUL NAȚIONAL
DE CADASTRU, GEODEZIE ȘI CARTOGRAFIE
Oficiul Județean de Cadastru, Geodezie și
Cartografie .............
PROCES-VERBAL
de delimitare a unității
administrativ-teritoriale
(comuna/orașul) ...........................
Județul
................................................
încheiat la data
..........................................
În conformitate cu prevederile Legii
cadastrului și a publicității imobiliare
nr. 7/1996, cu modificările
ulterioare, și ale Normelor tehnice pentru
introducerea cadastrului general,
subsemnații am procedat la recunoașterea și
stabilirea liniei de hotar a unității
administrativ-teritoriale (comuna/orașul)
................., județul
....................., pe tronsonul de hotar comun cu
comuna/orașul ........................, județul
............., după cum urmează:
Linia de hotar începe din punctul de
.............. hotare marcat pe schița
anexată cu nr. ........., situat la
intersecția hotarelor următoarelor unități
administrativ-teritoriale:
.....................................................
................................................................................
trece prin
punctele ............................................................
(Se
completează după materializarea punctelor cu numărul
fiecărui
punct de hotar și se face o descriere a traseului
liniei de
hotar.)
................................................................................
..............................................................................
.
Punctele de hotar, felul materializării, principalele
categorii de folosință,
direcția, forma și traseul liniei de
hotar sunt prezentate în schița anexată
semnată de noi, care face parte din
prezentul proces-verbal.
Linia de hotar se termină în punctul
de ....................... hotare,
marcat pe schiță cu nr. ........,
situat la intersecția hotarelor următoarelor
unități
administrativ-teritoriale: ......................................... .
Schița
hotarului face parte integrantă din documentație și însoțește
prezentul
proces-verbal.
Prezentul proces-verbal a fost încheiat în 3 exemplare,
dintre care unul a
fost predat consiliului local al comunei/orașului
........................, unul
consiliului local al comunei/orașului
............ și unul O.J.C.G.C. ........ .
Reprezentant O.J.C.G.C., Membrii comisiei de
delimitare:
...............................
...............................
...............................
...............................
...............................
NOTĂ:
Modelul
procesului-verbal se utilizează și pentru limita unui intravilan, adaptat
corespunzător.
ANEXA Nr. 14
OFICIUL NAȚIONAL
DE CADASTRU, GEODEZIE ȘI CARTOGRAFIE
Oficiul Județean de Cadastru, Geodezie și
Cartografie ............
PROCES-VERBAL
de predare-primire a punctelor geodezice/de
hotar
încheiat la data
.................................
Subsemnatul
.................................................................
(se
completează cu numele și prenumele, adresa proprietarului
corpului
de proprietate pe care se află punctul.)
din partea O.J.C.G.C.
...................., împreună cu .......................,
în baza
prevederilor art. 12 din Legea cadastrului și a publicității
imobiliare
nr.
7/1996, cu
modificările ulterioare, am procedat la predarea, respectiv
primirea
următoarelor puncte geodezice:
Punctul ....................., situat
la ....................................
(nr., denumire cod) (data de reperare
a punctului)
...............................................................................,
materializat cu ............... și semnalizat cu
............................. .
Proprietarul va lua măsuri de
protejare și păstrare în bune condiții a
punctului.
În cazul
în care pe locul de amplasare a punctului geodezic se intenționează
executarea
unor lucrări care pot duce la distrugerea acestuia, proprietarul va
anunța în
scris O.J.C.G.C. cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea
lucrărilor.
Degradarea sau distrugerea punctului
geodezic constituie infracțiune și se
pedepsește potrivit prevederilor art.
217 din Codul penal.
Prezentul proces-verbal s-a întocmit în 2 exemplare, unul
pentru O.J.C.G.C.
................. și unul pentru Consiliul Local al
............................
Proprietar, Delegatul O.J.C.G.C.,
................... .........................
Primar, Executantul lucrării,
................... .........................
ANEXA Nr. 15
INVENTAR DE COORDONATE - FIȘIER ASCII
Județul
.................................................
Denumirea
unității administrativ-teritoriale ............
Cod SIRUTA
..............................................
Cod punct X Y St
Cod punct X Y St
Cod punct
X Y St
Cod punct X Y St
Cod punct X Y St
Cod punct
X Y St
Cod punct X Y St
ANEXA Nr. 16
EXEMPLU
DE PLAN
CADASTRAL INDEX
Legătura dintre baza de date grafice BDG și baza de date
textuale BDT se realizează prin intermediul identificatorilor cadastrali unici
pe o unitate administrativ-teritorială (numerotați de la 1 la n).
Data
adoptării în Senat:
Data
adoptării în Camera Deputaților:
Data promulgării: 10/01/2001
Data
intrării în vigoare: 11/21/2001