PAGINA PRELUATA DIN DSC Lex
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI
P A R T E A I
Anul XIII - Nr. 204 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 23 aprilie 2001
SUMAR
215.
- Legea administratiei publice locale
278.
- Decret privind promulgarea Legii administratiei publice
locale
LEGI SI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
administratiei publice locale
Parlamentul
României adoptă
prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Regimul
general al autonomiei locale
Art.
1. - Prezenta lege reglementează regimul general al autonomiei locale, precum si organizarea
si functionarea autoritătilor
administratiei publice locale.
Art.
2. - (1) Administratia publice în unitătile administrativ-teritoriale se
organizează si functionează în temeiul principiilor autonomiei locale,
desceritralizarii serviciilor publice, eligibilitătii autoritătilor administratiei publice
locale, legalitătii si al consultării cetatenilor în solutionarea problemelor
locale de interes deosebit.
(2)
Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat national,
unitar si indivizibil al României.
Art.
3. - (1) Prin autonomie locală se
întelege dreptul si capacitatea efectivă a autoritătilor administratiei publice
locale de a solutiona si de a
gestiona, în numele si în interesul colectivitătilor locale pe care le
reprezintă, treburile publice, în conditiile legii.
(2)
Acest drept se exercită de consiliile locale si primari, precum si de consiliile
judetene, autorităti ale administratiei publice locale alese prin vot universal,
egal, direct, secret si liber
exprimat.
(3)
Dispozitiile alin. (2) nu aduc atingere posibilitătii de a recurge la consultarea locuitorilor prin
referendum sau prin orice altă
formă de participare directă a cetătenilor la treburile publice, în conditiile
legii.
(4)
Prin colectivitate locală se întelege
totalitatea locuitorilor din unitatea
administrativ-teritorială.
Art.
4. - (1) Autonomia locală este numai administrativă si financiară, fiind
exercitată pe baza si în limitele prevăzute de lege.
(2)
Autonomia locală priveste organizarea, functionarea, competentele si
atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin
comunei, orasului sau judetului, după caz.
Art.
5. - (1) Competentele si atributiile autoritătilor administratiei publice locale
se stabilesc numai prin lege. Aceste competente sunt depline si exclusive, cu
exceptia cazurilor prevăzute de
lege.
(2)
Autonomia locală conferă autoritătilor administratiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să
aibă initiative în toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date în mod
expres în competenta altor autorităti publice.
Art.
6. - (1) Raporturile dintre autoritătile administratiei publice locale din
comune si orase si autoritătile administratiei publice de la nivel judetean se
bazează pe principiile autonomiei, legalitătii, responsabilitătii, cooperării si
solidaritătii în rezolvarea problemelor întregului judet.
(2)
În relatiile dintre autoritătile administratiei publice locale si consiliul
judetean, pe de o parte, precum si între consiliul local si primar, pe de altă
parte, nu există raporturi de subordonare.
Art.
7. - (1) Exercitarea competentelor si atributiilor stabilite prin lege revine
autoritătilor administratiei publice locale care se găsesc cel mai aproape de
cetătean.
(2)
Stabilirea de competente si atributii pentru alte autorităti decât cele
prevăzute la alin. (1) trebuie să tină seama de amploarea si de natura
răspunderii ce le revine, precum si de cerintele de eficientă si
eficacitate.
(3)
Autoritătile administratiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un
fel de responsabilităti autoritătilor administratiei publice locale în procesul
de descentralizare a unor servicii publice si al creării de noi servicii
publice, fără asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare pentru
realizarea respectivelor responsabilitati.
Art.
8. - Autoritătile administratiei publice centrale vor consulta, înainte de
adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autoritătilor
administratiei publice locale, în toate problemele care le privesc în mod
direct, potrivit legii.
Art.
9. - În cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele si judetele au
dreptul la resurse proprii, pe care autoritătile administratiei publice locale
le gestionează potrivit atributiilor ce le revin, în conditiile legii. Resursele
financiare ale autoritătilor publice locale trebuie să fie proportionate cu
competentele si cu responsabilitatile prevăzute de
lege.
Art.
10. - Autoritătile administratiei publice locale administrează sau, după
caz, dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publică
sau privată ale comunelor, oraselor si, judetelor, în conformitate cu principiul
autonomiei locale.
Art.
11. - (1) Autoritătile administratiei publice locale au dreptul ca, în
limitele competentelor lor, să coopereze si să se asocieze cu alte
autorităti ale administratiei publice locale din tară sau din străinatate, în
conditiile legii.
(2)
Pentru protectia si promovarea intereselor lor comune autoritătile
administratiei publice locale au dreptul de a adera la asociatii nationale si
internationale, în conditiile legii.
Art.
12. - Autoritătile administratiei publice locale pot încheia între ele acorduri
si pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la
realizarea unor programe de dezvoltare regională, în conditiile
legii.
Art.
13. - (1) Consiliile locale si consiliile judetene din unitătile
administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontieră pot încheia acorduri de
cooperare transfrontalieră cu autoritătile similare din tările vecine, în
conditiile legii.
(2)
Aceste acorduri se vor încheia numai în domeniile ce sunt de competenta
consiliilor locale sau judetene, potrivit prezentei legi, cu respectarea
legislatiei interne si a angajamentelor internationale asumate de statul român.
(3)
Prin acordurile de cooperare transfrontalieră pot fi create si pe teritoriul
României organisme care să aibă, potrivit dreptului intern, personalitate
juridică. Aceste organisme nu au, în sensul prezentei legi, competente
administrativ-teritoriale.
(4)
Consiliile locale si consiliile judetene, care au încheiat acorduri de cooperare
transfrontalieră, au dreptul să participe, în alte state, la organismele create
prin respectivele acorduri, în limita competentelor ce le revin potrivit
legii.
Art.
14. - (1) Initiativa autoritătilor administratiei publice locale de a coopera si
de a se asocia cu autorităti ale administratiei publice locale din străinătate,
precum si de a adera la o asociatie internatională a autoritătilor
administratiei publice locale va fi comunicată Ministerului Afacerilor Externe
si Ministerului Administratiei Publică.
(2)
Autoritătile administratiei publice locale vor transmite Ministerului Afacerilor
Externe spre avizare proiectele de acorduri sau conventii de cooperare pe care
acestea intentionează să le
încheie
cu autorităti ale administratiei publice locale din alte tări înainte de
supunerea lor spre adoptare de către consiliile locale sau judetene, după
caz.
(3)
Avizele prevăzute la alin. (2) trebuie emise în termen de 30 de zile de la
primirea solicitării. În caz contrar se va considera că nu sunt obiectii si
proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau judetean
interesat.
(4)
Acordurile sau conventiile încheiate de autoritătile administratiei publice
locale nu angajează decât responsabilitatea consiliului local sau judetean
care este parte la acestea, fiind supuse controlului de legalitate, iar actele
emise în virtutea respectivelor acorduri sau conventii au în dreptul intern
aceeasi valoare juridică si aceleasi efecte ca si actele administrative adoptate
în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Art.
15. - Consiliile locale si consiliile judetene pot hotârî asupra participării cu
capital sau cu bunuri, în numele si în interesul colectivitătilor locale pe care
le reprezintă, la constituirea de societăti comerciale sau la înfiintarea unor
servicii de interes public local sau judetean, după caz, în conditiile
legii.
Art.
16. - Controlul administrativ si controlul financiar al activitătii
autoritătilor administratiei publice locale se exercită în limitele si în
conditiile prevăzute de lege.
Art.
17. - În unitătile administrativ-teritoriale în care cetătenii apartinând
minoritătilor nationale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor
autoritătile administratiei publice locale vor asigură folosirea, în raporturile
cu acestia, si a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constitutiei,
ale prezentei legi si ale conventiilor internationale la care România este
parte.
Art.
18. - (1) Comunele, orasele si judetele sunt unităti administrativ-teritoriale
în care se exercită autonomia locală si în care se organizează si functionează
autorităti ale administratiei publice locale.
(2)
Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.
(3)
Unele orase pot fi declarate municipii, în conditiile legii.
(4)
În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a căror
delimitare si organizare se fac potrivit legii.
(5)
Autoritătile administratiei publice locale se pot constitui si în subdiviziunile
administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autorităti exercită
atributiile prevăzute la art. 95 si, respectiv, la art. 97, care se aplică în
mod corespunzător.
Art.
19. - Comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public.
Acestea au patrimoniu propriu si capacitate juridică
deplină.
Art.
20. - Delimitarea teritorială a comunelor, oraselor si judetelor se stabileste
prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate
efectua numai prin lege si numai după consultarea prealabilă a cetătenilor din
unitătile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se
organizează potrivit legii.
SECTIUNEA
a
2-a
Art.
21. - (1) Autoritătile administratiei publice prin care se realizează autonomia
locală în comune si orase sunt consiliile locale, comunale si orăsenesti, ca
autorităti deliberative, si primării, ca autorităti executive. Consiliile locale
si primarii se aleg în conditiile prevăzute de Legea privind alegerile
locale.
(2)
Consiliile locale si primării functionează ca autorităti ale administratiei
publice locale si rezolvă treburile publice din comune si orase, în conditiile
legii.
Art.
22. - În fecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a
administratiei publice locale, pentru coordonarea activitătii consiliilor
comunale si orăsenesti, în vederea realizării serviciilor publice de interes
judetean. Consiliul judetean este ales în conditiile Legii privind alegerile
locale.
Art.
23. - Alesii locali sunt primarul, consilierii locali si consilierii
judeteni. În asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor acestia
îndeplinesc o functie de autoritate publică, beneficiind de dispozitiile legii
penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o functie ce implică exercitiul
autoritătii de stat.
Art.
24. - (1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului
judetean, este de 4 ani. Mandatul se exercită în conditiile
legii.
(2)
Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul ales în cursul unui
mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau judetean, respectiv a
vacantei postului de primar, încheie mandatul precedentei autorităti a
admnistratiei publice locale.
(3)
Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul, alesi în urma
organizării unor noi unităti administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării
unor consilii, respectiv vacantării unor posturi de primari, îsi exercită
mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale
generale.
Art.
25. - În scopul asigurării autonomiei locale autoritătile administratiei publice
locale au dreptul să instituie si să perceapă impozite si taxe locale, să
elaboreze si să aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale comunelor,
oraselor si judetelor, în conditiile legii.
Art.
26. - (1) În fiecare judet si în municipiul Bucuresti Guvernul numeste câte un
prefect.
(2)
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile
publice descentralizate ale mmisterelor si ale celorlalte organe centrale din
unitătile administrativ-teritoriale.
Art.
27. - (1) Prefectul poate ataca, în total sau în parte, în fata instantei de
contencios administrativ, hotărârile adoptate de consiliul local sau de
consiliul judetean, precum si dispozitiile emise de primar sau de presedintele
consiliului judetean, în cazul în care consideră aceste acte sau prevederi din
ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost atacate
sunt suspendate de drept.
(2)
Prefectul răspunde, în conditiile legii, administrativ, civil sau penal, după
caz, la cererea autoritătilor administratiei publice locale sau judetene ale
căror acte au fost atacate, în cazul în care instanta de contencios
administrativ hotărăste ca actul administrativ a fost atacat în mod
abuziv.
CAPITOLUL II
Consiliile locale
SECTIUNEA
1
Art.
28. - Consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal,
egal, direct secret si liber exprimat, în conditiile stabilite de Legea privind
alegerile locale.
Art.
29. - (1) Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileste prin ordin al
prefectului, în functie de populatia comunei sau a orasului, raportată de
Institutul National de Statistică si Studii Economice la data de 1 ianuarie a
anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă
alegerile, după cum urmează:
Numărul locuitorilor comunei sau ai
orasului |
Numărul
consilierilor |
până la
1.500 |
9 |
Între 1.501 si
3.000 |
11 |
Între 3.001 si
5.000 |
13 |
Între 5.001 si
10.000 |
15 |
Între 10.001 si
20.000 |
17 |
Între 20.001 si
50.000 |
19 |
Între 50.001 si
100.000 |
21 |
Între 100.001 si
200.000 |
23 |
Între 200.001 si
400.000 |
27 |
Peste 400.000 |
31 |
(2) Consiliul General al Municipiului Bucuresti este compus
din 55 de consilieri.
Art. 30. - (1) Calitatea de consilier este incompatibilă
cu
a) functia de prefect si de subprefect;
b) calitatea de functionar public în aparatul propriu de
specialitate al autoritătilor administratiei publice centrale si locale;
calitatea de functionar public în aparatul propriu de specialitate al
consiliului judetean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local
sau judetean, al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si
ale celorlalte autorităti ale administratiei publice centrale; calitatea de
angajat în cadrul autoritătilor administratiei publice locale respective sau în
cadrul aparatului propriu al prefectului din judetul respectiv;
c) functia de manager sau membru în consiliul de
administratie al regiilor autonome ori de conducător al societătilor
comerciale înfiintate de consiliile locale sau de consiliile judetene;
d) calitatea de primar;
e) calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de
stat, subsecretar de stat si cele asimilate acestora.
(2) Incompatibilitatea intervine numai după validarea
mandatului, cel în cauză trebuind să opteze în termen de 10 zile, după
care, dacă acesta nu a optat pentru calitatea de consilier, în sedintă de
consiliu următoare presedintele de sedintă va supune validării mandatul
supleantului acestuia de pe lista partidului, aliantei politice sau a aliantei
electorale respective.
(3) Alte incompatibilităti se pot stabili numai prin
lege.
Art. 31. - (1) Constituirea consiliilor locale se face în
termen de 20 de zile de la data desfăsurării alegerilor. Convocarea
consilierilor declarati alesi, pentru sedintă de constituire, se face de
către prefect. La sedintă de constituire pot participa prefectul sau
reprezentantul său, precum si primarul, chiar dacă procedura de validare a
mandatului acestuia nu a fost finalizată.
(2) sedintă este legal constituită dacă participa cel putin
două treimi din numărul consilierilor alesi. În cazul în care nu se poate
asigură această majoritate sedintă se va organiza, în aceleasi conditii, peste 3
zile, la convocarea prefectului dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este
legal constituită, se va proceda la o nouă convocare, de către prefect,
peste alte 3 zile, în aceleasi conditii.
(3) În situatia în care consiliul local nu se poate reuni
nici la ultima convocare datorită absentei, fără motive temeinice, a
consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile
consilierilor alesi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări
anterioare, dacă acestia nu pot fi înlocuiti de supleantii înscrisi pe listele
de candidati respective, organizându-se alegeri pentru completare, în
termen de 30 de zile, în conditiile Legii privind alegerile locale.
(4) Ordinul prefectului prin care se declară vacante
locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauză
la instanta de contencios administrativ în termen de 5 zile de la comunicare.
Hotărârea instantei este definitivă si irevocabilă.
(5) Absenta consilierilor de la sedintă de constituire este
considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza
unei boli care a necesitat spitalizare sau a facut imposibilă prezenta acestora,
a unei deplasări în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de
fortă majoră.
Art. 32. - (1) Lucrările sedintei de constituire sunt
conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai
tineri.
(2) Pentru validarea mandatelor consiliile locale aleg prin
vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de
validare alcatuită din 3-5 consilieri.
(3) Comisia de validate examinează legalitatea alegerii
fiecărui consilier si propune consiliului local validarea sau invalidarea
mandatelor.
(4) Comisia de validate va propune invalidarea alegerii unui
consilier numai în cazul în care se constată încălcarea conditiilor de
eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a facut prin fraudă electorală,
constatată în conditiile Legii privind alegerile locale.
(5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face, în ordine
alfabeticî, cu votul deschis al majoritătii consilierilor prezenti la sedintă.
Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la
vot.
Art. 33. - (1) Hotărârea de validare sau invalidare a
mandatelor poate fi atacată de cei interesati la instanta de contencios
administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenti de
la sedintă, de la comunicare.
(2) Instanta de contencios administrativ este obligată să se
pronunte în termen de 30 de zile.
Art. 34. - (1) Consilierii ale căror mandate au fost
validate depun în fata consiliului local următorul jurământ în limba română:
„Jur să respect Constitutia si legile tarii si să fac, cu bună credintă,
tot ceea ce stă în puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei
... (orasului, judetului). Asa să-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Consilierii care refuză să depună jurământul sunt
considerati demisionati de drept.
(3) Jurământul poate fi depus si fără formulă
religioasă.
Art. 35. - În cazul în care consilierul declarat ales
renuntă la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se supune
validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic,
aliantei politice sau aliantei electorale respective, dacă până la validarea
mandatului partidele si aliantele politice confirmă în scris apartenenta la
partid. În cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu
supleanti, iar numărul de consilieri se reduce sub două treimi, se vor organiza
alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în conditiile Legii privind
alegerile locale.
Art. 36. - După validarea mandatelor si depunerea
jurământului de către cel putin două treimi din numărul membrilor consiliului
local consilierul care a condus sedintă declară consiliul legal constituit.
Art. 37. - (1) După declararea ca legal constituit consiliul
local alege dintre membrii săi, prin votul deschis al majoritătii consilierilor
în functie, un presedinte de sedintă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va
conduce sedintele consiliului si va semna hotărârile adoptate de acesta.
(2) Consilierul ales în conditiile alin. (1) poate fi
schimbat din functie la initiativa a cel putin unei treimi din numărul
consilierilor, cu votul majoritătii consilierilor în functie.
SECTUNEA a 2-a
Atributiile consiliului local
Art. 38. - (1) Consiliul local are initiative si hotărăste, în conditiile legii, în toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege în competenta altor autorităti publice, locale sau centrale.
(2) Consiliul local are următoarele atributii
principale:
a) alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv
viceprimarii, după caz, stabileste, în limitele normelor legale, numărul de
personal din aparatul propriu;
b) aprobă statutul comunei sau al orasului, precum si
regulamentul de organizare si functionare a consiliului;
c) avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze si
programe de dezvoltare economico-sociale, de organizare si amenajare a
teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv
participarea la programe de dezvoltare judeteană regională, zonală si de
cooperare transfrontalieră, în conditiile legii;
d) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite
si modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a
exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe
speciale, în conditiile legii;
e) aprobă, la propunerea primarului, în conditiile legii,
organigrama, statul de functii, numărul de personal si regulamentul de
organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale
institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes
local;
f) administrează domeniul public si domeniul privat al
comunei sau orasului;
g) hotărăste darea în administrare, concesionarea sau
închirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau orasului, după caz,
precum si a Serviciilor publice de interes local, în conditiile legii;
h) hotărăste vânzarea, concesionarea sau închirierea
bunurilor proprietate privată a comunei sau orasului, după caz, în conditiile
legii;
i) înfiintează institutii publice, societăti comerciale si
servicii publice de interes local; urmăreste, controlează si analizează
activitatea acestora; institute, cu respectarea criteriilor generale
stabilite prin lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile
si serviciile publice de interes local; numeste si eliberează din functie, în
conditiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes local, precum si
pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplică sanctiuni
disciplinare, în conditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;
j) hotărăste asupra înfiintării si reorganizării regiilor
autonome de interes local; exercită, în numele unitătii
administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la societătile
comerciale pe care le-a înfiintat; hotărăste asupra privatizării acestor societăti
comerciale; numeste si eliberează din functie, în conditiile legii, membrii
consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
k) analizează si aprobă, în conditiile legii, documentatiile
de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor, stabilind
mijloacele materiale si financiare necesare în vederea realizării
acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru actiuni de
apărare împotriva inundatiilor, incendiilor, dezastrelor si fenomenelor
meteorologice periculoase;
I) stabileste măsurile necesare pentru construirea,
întretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a întregii
infrastructuri apartinând căilor de comunicatii de interes local;
m) aprobă, în limitele competentelor sale, documentatiile
tehnico-economice pentru lucrările de investitii de interes local si
asigură conditiile necesare în vederea realizării acestora;
n) asigură, potrivit competentelor sale, conditiile
materiale si financiare necesare pentru buna functionare a institutiilor si
serviciilor publice de educatie, sănătate, cultură, tineret si sport, apărarea
ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor si protectia civilă, de sub
autoritatea sa; urmăreste si controlează activitatea acestora;
o) hotărăste, în localitătile cu medici sau cu personal
sanitar în număr insuficient, acordarea de stimulente în natură si în bani,
precum si de alte facilităti, potrivit legii, în scopul asigurării
serviciilor medicale pentru populatie; asemenea facilităti pot fi acordate
si personalului didactic;
p) contribuie la organizarea de activităti stiintifice,
culturale, artistice, sportive si de agrement;
q) hotărăste cu privire la asigurarea ordinii publice;
analizează activitatea gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor
si a formatiunilor de protectie civilă, în conditiile legii, si propune măsuri
de îmbunătătire
a activitătii acestora;
r) actionează pentru protectia si refacerea mediului
înconjurător, în scopul cresterii calitătii vietii; contribuie la protectia, conservarea,
restaurarea si punerea în valoare a monumentelor istorice si de
arhitectură, a parcurilor si rezervatiilor naturale, în conditiile legii;
s) contribuie la realizarea măsurilor de protectie si
asistentă sociale; asigură protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei
în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale;
înfiintează si asigură functionarea unor institutii de binefacere de interes
local;
t) înfiintează si organizează târguri, piete, oboare, locuri
si parcuri de distractie, baze sportive si asigură buna functionare a
acestora;
u) atribuie sau schimbă, în conditiile legii, denumiri de
străzi, de piete si de obiective de interes public local;
v) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite
deosebite, titlul de cetătean de onoare al comunei sau al orasului;
x) hotărăste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea
cu persoane juridice române sau străine, cu organizatii neguvernamentale si
cu alti parteneri sociali, în vederea finantării si realizării în comun a unor
actiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; hotărăste
înfrătirea comunei sau orasului cu unităti administrativ-teritoriale similare
din alte tări;
y) hotărăste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea
cu alte autorităti ale administratiei publice locale din tară sau din
străinătate precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale
autoritătilor administratiei publice locale, în vederea promovării unor
interese comune;
z) sprijină, în conditiile legii, activitatea cultelor
religioase;
w) asigură libertatea comertului si încurajează libera
initiativă, în conditiile legii.
(3) Consiliul local exercită si alte atributii stabilite
prin lege.
SECTIUNEA a 3-a
Functionarea consiliului local
Art. 39. - (1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.
(2) Consiliul local îsi exercită mandatul de la data
constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului
nou-ales.
Art. 40. - (1) Consiliul local se întruneste în sedinte
ordinare, lunar, la convocarea primarului.
(2) Consiliul local se poate întruni si în sedinte
extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numărul
membrilor consiliului.
(3) Convocarea consiliului local se face în scris; prin
intermediul secretarului unitătii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5
zile înaintea sedintelor ordinare sau cu cel putin 3 zile înainte de sedintele
extraordinare.
(4) În caz de fortă majoră si de maximă urgentă pentru
rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai orasului convocarea
consiliului local se poate face de îndată.
(5) În invitatia la sedintă se vor preciza data, ora, locul
desfasurării si ordinea de zi a acesteia.
(6) Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la
cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului prin mass-media sau prin orice
alt mijloc de publicitate.
(7) În comunele sau orasele în care cetătenii apartinând
unei minorităti nationale au o pondere de peste 20% din numărul
locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostintă publică si în limba
maternă a cetătenilor apartinând minoritătii respective.
(8) În toate cazurile convocarea se consemnează în
procesul-verbal al sedintei.
Art. 41. - (1) Sedintele consiliului local sunt legal
constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în functie.
(2) Prezenta consilierilor la sedintă este obligatorie.
Cazurile în care se consideră că absenta este motivată se vor stabili prin
regulamentul de organizare si functionare a consiliului local. În situatia în
care un consilier absentează de două ori consecutiv, fără motive temeinice, el
poate fi sanctionat în conditiile regulamentului de organizare si
functionare a consiliului local.
Art. 42. - Sedintele consiliului local sunt conduse de un
consilier, ales în conditiile prevăzute la art. 37.
Art. 43. - (1) Sedintele consiliului local sunt publice, cu
exceptia cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca
acestea să se desfăsoare cu usile închise.
(2) Problemele privind bugetul local, administrarea
domeniului public si privat al comunei sau al orasului, participarea la
programe de dezvoltare judeteană, regională, zonală sau de cooperare
transfrontalieră, organizarea si dezvoltarea urbanistică a localitătilor si
amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu
alte autorităti publice, organizatii neguvernamentale, persoane juridice române
sau străine se vor discuta întotdeauna în sedintă publică. În legatură cu aceste
probleme primarul poate propune consultarea cetătenilor prin referendum, în
conditiile legii.
(3) Lucrările sedintelor se desfasoară în limba română,
limba oficială a statului. În consiliile locale în care consilierii apartinând
unei minorităti nationale reprezintă cel putin o treime din numărul total, la
sedintele de consiliu se poate folosi si limba maternă. În aceste cazuri se va
asigură, prin
grija primarului, traducerea în limba română. În toate cazurile documentele
sedintelor de consiliu se întocmesc în limba română.
(4) Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum si
modul în care si-a exercitat votul fiecare consilier se consemnează într-un
proces-verbal, semnat de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de
secretarul unitătii administrativ-teritoriale.
(5) Consilierul care conduce sedintele de consiliu, împreună
cu secretarul unitătii administrativ-teritoriale îsi asumă, prin semnatură,
responsabilitatea veridicitătii celor consemnate.
(6) Înaintea fiecărei sedinte secretarul pune la dispozitie
consilierilor, în timp util, procesul-verbal al sedintei anterioare, pe
care ulterior îl va supune spre aprobare consiliului local. Consilierii au
dreptul ca în cadrul sedintei să conteste continutul procesului-verbal si să
ceară mentionarea exactă a opiniilor exprimate în sedintă anterioară.
(7) Procesul-verbal si documentele care au fost dezbătute în
sedintă se depun într-un dosar special al sedintei respective, care va fi
numerotat, semnat si sigilat de consilierul care conduce sedintele de consiliu
si de secretar, după aprobarea procesului verbal.
Art. 44. - Ordinea de zi a sedintelor se aprobă de consiliul
local, la propunerea celui care, în conditiile art. 40, a cerut întrunirea
consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme
urgente si numai cu votul majoritătii consilierilor prezenti.
Art. 45. - Problemele înscrise pe ordinea de zi a sedintei
consiliului local nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însotite de raportul
compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu de specialitate al
autoritătii administratiei publice locale, care va fi elaborat în termen de 30
de zile de la solicitarea initiatorului, precum si de avizul comisiei de
specialitate a consiliului, cu exceptia cazurilor prevăzute la art. 40 alin. (2)
si (4).
Art. 46. - (1) În exercitarea atributiilor ce îi revin
consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majoritătii membrilor prezenti, în
afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare si functionare a
consiliului cere o altă majoritate.
(2) Hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în
conditiile legii, administrarea domeniului public si privat al comunei sau al
orasului, participarea la programe de dezvoltare judeteană, regională,
zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea si dezvoltarea urbanistică
a localitătilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind
asocierea sau cooperarea cu alte autorităti publice, cu organizatii
neguvernamentale, cu persoane juridice române sau străine se adoptă cu votul a
cel putin două treimi din numărul consilierilor în functie.
(3) Hotărârile privind bugetul local, precum si cele prin
care se stabilesc impozite si taxe locale se adoptă cu votul majoritătii
consilierilor în functie. Dacă bugetul local nu poate fi adoptat după două
sedinte consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile,
activitatea se va desfăsura pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea
noului buget local, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data intrării în
vigoare a legii bugetului de stat.
(4) Consiliul local poate stabili ca unele hotărâri să fie
luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual cu privire la
persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu exceptiile prevăzute
de lege.
(5) Proiectele de hotărâre pot fi propuse de consilieri sau
de primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul
secretarului si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al
autoritătii administratiei publice locale.
Art. 47. - (1) Nu poate lua parte la deliberare si la
adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie,
afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial
în problema supusă dezbaterilor consiliului local.
(2) Hotărârile adoptate de consiliul local cu încalcarea
dispozitiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către
instanta de contencios administrativ. Actiunea poate fi introdusă de orice
persoană interesată.
Art. 48. - Hotărârile consiliului local se semnează de
consilierul care conduce sedintele de consiliu, ales în conditiile
prevăzute la art. 37, si se contrasemnează, pentru legalitate, de către
secretar. În cazul în care consilierul ales în conditiile prevăzute la art. 37
lipseste sau refuză să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de 3-5
consilieri.
Art. 49. - (1) Secretarul nu va contrasemna hotărârea în
cazul în care consideră ca aceasta este ilegală sau că depaseste competentele ce
revin, potrivit legii, consiliului local. În acest caz secretarul va expune
consiliului local opinia sa motivată, care va fi consemnată în procesul-verbal
al sedintei.
(2) Secretarul va comunică hotărârile consiliului local
primarului si prefectului, de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de la data
adoptării.
(3) Comunicarea, însotită de eventualele obiectii cu privire
la legalitate, se face în scris de către secretar si va fi înregistrată într-un
registru special destinat acestui scop.
Art. 50. - (1) Hotărârile cu caracter normativ devin
obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostintă publică, iar
cele individuale, de la data comunicării.
(2) Aducerea la cunostintă publică a hotărârilor cu caracter
normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către
prefect.
Art. 51. - În unitătile administrativ-teritoriale în care
cetătenii apartinând unei minorităti nationale au o pondere de peste 20% din
numărul locuitorilor hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunostintă
publică si în limba maternă a cetătenilor apartinând minoritătii respective, iar
cele cu caracter individual se comunică, la cerere, si în limba maternă.
Art. 52. - (1) În exercitarea mandatului consilierii sunt în
serviciul colectivitătii locale.
(2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului
si al aparatului propriu de specialitate, să pună la dispozitie
consilierilor, la cererea acestora, în termen de cel mult 20 de zile,
informatiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.
(3) Consilierii sunt obligati ca în îndeplinirea mandatului
să organizeze periodic întâlniri cu cetătenii si să acorde audiente.
(4) Fiecare consilier, precum si viceprimarul sunt obligati
să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija
secretarului.
(5) Pentru participarea la sedintele consiliului local si
ale comisiilor de specialitate consilierul primeste o indemnizatie
stabilită în conditiile legii.
(6) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe
care le efectuează în îndeplinirea mandatului lor, în conditiile legii.
(7) Consiliul local poate hotarî diminuarea cuantumului
indemnizatiei prevăzute la alin. (5) si a cotei în care se face decontarea
conform prevederilor alin. (6), în concordantă cu posibilitătile de
finantare.
Art. 53. - (1) Consilierii răspund solidar pentru
activitatea consiliului local din care fac parte sau, după caz, în nume
propriu, pentru activitatea desfăsurată în exercitarea mandatului,
precum si pentru hotărârile pe care le-au votat.
(2) În procesul-verbal al sedintei consiliului local va fi
consemnat, în mod obligatoriu, rezultatul votului.
(3) La cererea consilierilor votul lor va fi consemnat
nominal în procesul-verbal al sedintei.
Art. 54. - La lucrările consiliului local pot asista si lua
cuvântul, fără drept de vot, prefectul, presedintele consiliului judetean sau
reprezentantii acestora, deputatii si senatorii, ministrii si ceilalti membri ai
Guvernului, secretarii si subsecretarii de stat, sefii serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din
unitătile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile de
responsabilitate ale acestor servicii, precum si persoanele interesate invitate
de primar.
Art. 55. - (1) Locuitorii satelor care nu au consilieri
alesi în consiliile locale vor fi reprezentati la sedintele de consiliu de un
delegat sătesc.
(2) Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului
consiliului local de către o adunare sătească, constituită din câte un
reprezentant al fiecărei familii, convocată si organizată de primar si
desfasurată în prezenta primarului sau viceprimarului.
(3) La discutarea problemelor privind satele respective
delegatii sătesti vor fi invitati în mod obligatoriu. Votul acestora are
caracter consultativ.
(4) Delegatului sătesc îi sunt aplicabile, în mod
corespunzător, prevederile art. 52 alin. (5) si (6).
Art. 56. - (1) După constituire consiliul local îsi
organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.
(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai
consilierii, cu exceptia viceprimarului.
(3) Comisiile de specialitate îsi aleg câte un presedinte si
un secretar.
(4) Comisiile de specialitate analizează si avizează
proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate.
(5) Comisiile de specialitate lucrează în plen si iau
hotărâri cu votul majoritătii membrilor lor.
(6) Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de
specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a
consiliului local.
(7) Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativă
sau la initiativa primarului, după caz, comisii speciale de analiză si
verificare, pe perioada determinată. Componenta comisiei speciale de analiza si
verificare, obiectivele si perioada de desfăsurare a activitătilor acesteia se
stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Membrii comisiei actionează în
limitele stabilite prin hotărâre.
SECTIUNEA a 4-a
Dizolvarea consiliului local
Art. 57. - (1) Consiliul local poate fi dizolvat dacă a
adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotărâri care au fost
anulate de instanta de contencios administrativ prin hotărâre judecatorească
rămasă definitivă si irevocabilă.
(2) Dizolvarea consiliului local se face prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea motivată a prefectului, bazată pe hotărârile
judecătoresti rămase definitive si irevocabile.
(3) Hotărârea de dizolvare poate fi atacată de oricare
dintre consilieri la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile
de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. În
acest caz procedura prealabilă prevazută de lege nu se mai efectuează, iar
introducerea actiunii suspendă executarea măsurii de dizolvare.
(4) Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local
se stabileste de Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile de
la expirarea termenului prevăzut la alin. (3) sau, după caz, de la pronuntarea
unei hotărâri judecătoresti, rămasă definitivă si irevocabilă, prin care a fost
respinsă actiunea consilierilor.
(5) Până la constituirea noului consiliu local primarul,
viceprimarul sau, în absenta acestora, secretarul va rezolva problemele
curente ale comunei sau ale orasului, potrivit competentelor si atributiilor ce
îi revin, potrivit legii.
Art. 58. - (1) În cazul în care consiliul local nu se
întruneste timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat în 3 sedinte
ordinare consecutive nici o hotărâre, precum si în situatia în care numărul
consilierilor se reduce sub jumătate plus unul si nu se poate completa prin
supleanti, acesta se consideră dizolvat de drept.
(2) Situatiile prevăzute la alin. (1) se comunică de primar,
viceprimar sau, în absenta acestora, de secretar, prefectului care, prin ordin,
ia act de situatia de dizolvare a consiliului local si propune Guvernului
organizarea de noi alegeri.
(3) Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii
interesati la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la
comunicare sau de la luarea la cunostintă.
(4) Instanta de contencios administrativ este obligată să se
pronunte în termen de 30 de zile. În acest caz procedura prealabilă nu se
mai efectuează, iar introducerea actiunii suspendă executarea măsurii de
dizolvare. Hotărârea instantei este definitivă si irevocabilă.
(5) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului
consiliu local se face de către Guvern, la propunerea prefectului, în
termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3) sau,
după caz, de la rămânerea definitivă si irevocabilă a hotărârii judecătoresti
prin care s-a respins actiunea împotriva ordinului prefectului.
SECTIUNEA a 5-a
Suspendarea si încetarea mandatului de consilier
Art. 59. - (1) Mandatul de consilier se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către parchet sau de instanta de judecată, după caz, prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.
(2) Suspendarea durează până la solutionarea definitivă a
cauzei. Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului.
(3) În cazul în care consilierul suspendat a fost găsit
nevinovat acesta are dreptul la despăgubiri în conditiile legii.
Art. 60. - (1) Mandatul de consilier încetează de drept în
următoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate
administrativ-teritorială;
d) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai
mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevăzute la art. 59 alin.
(1);
e) constatarea, după validarea mandatului, că alegerea s-a
facut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind
alegerile locale;
f) condamnarea, prin hotărâre judecatorească rămasă
definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;
g) punerea sub interdictie judecatorească;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) lipsa nemotivată de la 3 sedinte ordinare consecutive ale
consiliului local;
j) deces.
(2) Încetarea de drept a mandatului de consilier se constată
de consiliul local, prin hotărâre, la initiativa primarului sau a oricărui
consilier.
(3) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), d) si i)
hotărârea consiliului local poate fi atacată de consilier la instanta de
contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanta este
obligată să se pronunte în termen de 30 de zile. În acest caz procedura
prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instante este
definitivă si irevocabilă.
CAPITOLUL III
Primarul si viceprimarul
Art. 61. - (1) Comunele si orasele au câte un primar si un
viceprimar, iar orasele resedintă de judet, câte 2 viceprimari, alesi în
conditiile legii. Viceprimarii nu pot fi în acelasi timp si consilieri.
(2) Primarul participă la sedintele consiliului local si are
dreptul să îsi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse
dezbaterii.
(3) Pe toată durata exercitării mandatului de primar,
respectiv de viceprimar, contractul de muncă al acestora la institutii publice,
regii autonome, companii nationale, societăti nationale, societăti comerciale cu
capital majoritar de stat sau la societătile comerciale de sub autoritatea
consiliilor locale sau judetene se suspendă de drept.
(4) Primarul si viceprimarul primesc, pe toată durata
exercitării mandatului, o indemnizatie stabilită în conditiile legii.
Art. 62. - Calitatea de primar, respectiv de viceprimar,
este incompatibilă cu:
a) functiile si calitătile prevăzute la art. 30 alin. (1),
care se aplică în mod corespunzător;
b) orice functie de conducere din cadrul societătilor
comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este actionar
majoritar ori din cadrul societătilor nationale, companiilor nationale sau
regiilor autonome;
c) orice alte activităti sau functii publice, cu exceptia
functiilor didactice si a functiilor din cadrul unor fundatii ori organizatii
neguvernamentale.
Art. 63. - (1) Validarea alegerii primarului se face în
termen de 20 de zile de la data desfasurării alegerilor, în camera de consiliu a
judecătoriei în a cărei raze teritorială se află comuna sau orasul, de către un
judecator desemnat de presedintele judecătoriei.
(2) Invalidarea alegerii prirnarului se poate pronunta în
cazurile prevăzute la art. 32 alin. (4).
Art. 64. - (1) Hotărârea de invalidare a alegerii primarului
poate fi atacată de cel interesat în termen de 5 zile de la pronuntare, la
instanta de contencios administrativ.
(2) Instanta de judecată este obligată să se pronunte în
termen de 30 de zile.
(3) Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului
se aduce la cunostinta prefectului si se prezintă în sedintă de constituire
a consiliului local sau, după caz, într-o sedintă extraordinară, de către
un judecător desemnat de presedintele judecătoriei.
(4) În caz de invalidare a alegerii primarului Guvernul, la
propunerea prefectului, va stabili data alegerilor în termen de cel mult 30 de
zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive si
irevocabile a hotărârii judecătoresti, în conditiile legii.
Art. 65. - (1) Primarul depune în fata consiliului local
jurământul prevăzut la art. 34 alin. (1).
(2) Primarul care refuză să depună jurământul este
considerat demisionat de drept.
Art. 66. - (1) Primarul îndeplineste o functie de autoritate
publică. El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de
specialitate al autoritătilor administratiei publice locale, pe care îl conduce
si îl controlează.
(2) Primarul răspunde de buna functionare a administratiei
publice locale, în conditiile legii.
Art. 67. - (1) Primarul reprezintă comuna sau orasul în
relatiile cu alte autorităti publice, cu persoanele fizice sau juridice române
sau străine, precum si în justitie.
(2) Semnul distinctiv al primarului este o esarfă în
culorile drapelului national al României.
(3) Esarfa va fi purtată, în mod obligatoriu, la
solemnităti, receptii, ceremonii publice si la celebrarea căsătoriilor.
(4) Modelul esarfei se stabileste prin hotărâre a
Guvernului.
Art. 68. - (1) Primarul îndeplineste următoarele atributii
principale:
a) asigură respectarea drepturilor si libertătilor
fundamentale ale cetătenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea în
aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui României, a hotărârilor si
ordonantelor Guvernului; dispune măsurile necesare si acordă sprijin pentru
aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si
ale celorlalti conducători ai autoritătilor administratiei publice centrale,
precum si a hotărârilor consiliului judetean;
b) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului
local. În situatia în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3
zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populatiei
prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza
hotărârii
consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în
conditiile legii;
d) prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori
este necesar, informări, privind starea economică si socială a comunei sau a
orasului, în concordantă cu atributiile ce revin autoritătilor administratiei
publice locale, precum si informări asupra modului, de aducere la îndeplinire a
hotărârilor consiliului local;
e) întocmeste proiectul bugetului local si contul de
încheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului
local;
f) exercită functia de ordonator principal de credits;
g) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea si
cheltuirea sumelor din bugetul local si comunică de îndată consiliului local
cele constatate;
h) ia măsuri pentru prevenirea si limitarea, urmărilor
calamitătilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor,
împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop poate mobiliza
populatia, agentii economici si institutiile publice din comună sau din oras,
acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protectie
si interventie elaborate pe tipuri de dezastre;
i) asigură ordinea publică si linistea locuitorilor, prin
intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si
unitătilor de protectie civilă, care au obligatia să raspundă solicitărilor
sale, în conditiile legii;
j) îndrumă si supraveghează activitatea gardienilor publici,
conform angajamentelor contractuale;
k) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăsurarea
adunărilor publice;
l) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a
spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestări publice care contravin
ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea si linistea
publică;
m) controlează igiena si salubritatea localurilor publice si
a produselor alimentare puse în vânzare pentru populatie, cu sprijinul
serviciilor de specialitate;
n) ia măsuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor
provocate de animale, în conditiile legii;
o) ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general
al localitătii si îl supune spre aprobare consiliului local; asigură respectarea
prevederilor planului urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice
zonale si de detaliu;
p) asigură repartizarea locuintelor sociale pe baza
hotărârii
consiliului local;
q) asigură întretinerea si reabilitarea drumurilor publice,
proprietate a comunei sau a orasului, instalarea semnelor de
circulatie, desfăsurarea normală a traficului rutier si pietonal, în
conditiile legii;
r) exercită controlul asupra activitătilor din târguri,
piete, oboare, locuri si parcuri de distractii si ia măsuri pentru buna
functionare a acestora;
s) conduce serviciile publice locale; asigură functionarea
serviciilor de stare civilă si de autoritate tutelară; supraveghează
realizarea măsurilor de asistentă si ajutor social;
s) îndeplineste functia de ofiter de stare civilă;
t) propune consiliului local spre aprobare, în conditiile
legii, organigrama, statul de functii, numărul de personal si regulamentul
de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate;
u) numeste si eliberează din functie, în conditiile legii,
personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritătilor
administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune consiliului
local numirea si eliberarea din functie, în conditiile legii, a
conducătorilor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor publice
de interes local;
v) răspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care
apartin domeniului public si domeniului privat al comunei sau al orasului;
x) organizează evidenta lucrărilor de constructii din
localitate si pune la dispozitie autoritătilor administratiei publice centrale
rezultatele acestor evidente;
y) ia măsuri pentru controlul depozitării deseurilor
menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării mărfurilor
cursurilor de apă din raza comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea
văilor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
(2) Primarul îndeplineste si alte atributii prevăzute de
lege sau de alte acte normative, precum si însărcinările date de consiliul
local.
Art. 69. - (1) În exercitarea atributiilor de autoritate
tutelară si de ofiter de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele
normative privitoare la recensământ, la organizarea si desfăsurarea
alegerilor, la luarea măsurilor de protectie civilă, precum si a altor
atributii stabilite prin lege primarul actionează si ca reprezentant al statului
în comuna sau în orasul în care a fost ales.
(2) În această calitate primarul poate solicita, inclusiv
prin intermediul prefectului, în conditiile legii, concursul sefilor serviciilor
publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din
unitătile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi
rezolvate prin aparatul propriu de specialitate.
Art. 70. - (1) Primarul deleagă viceprimarului sau, după
caz, viceprimarilor, prin dispozitie emisă în cel mult 30 de zile de la
validare, exercitarea atributiilor ce îi revin potrivit art. 68 alin. (1) lit.
j), m), p), r), v), x) si y).
(2) Atributiile de ofiter de stare civilă pot fi delegate
viceprimarului, secretarului sau altor functionari cu competente în acest
domeniu, potrivit legii.
(3) Atributiile ce revin primarului, ca reprezentant al
statului, potrivit art. 69, cu exceptia celor de ofiter de stare civilă precum
si cele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a)-f), h), i), k), l) si t) nu pot
fi delegate.
Art. 71. - (1) În exercitarea atributiilor sale primarul
emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin
executorii numai după ce sunt aduse la cunostintă publică sau după ce au
fost comunicate persoanelor interesate, după caz.
(2) Prevederile art. 49 si ale art. 50 alin. (2) se aplică
în mod corespunzător.
Art. 72. - (1) Mandatul primarului este de 4 ani si se
exercită până la depunerea jurământului de primarul nou-ales. Mandatul
primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de
catastrofă.
(2) Mandatul încetează de drept în unul dintre următoarele
cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului intr-o altă unitate
administrativ-teritorială;
d) imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioadă
mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevăzute la art. 77 alin.
(2);
e) când se constată, după validarea mandatului, că alegerea
s-a facut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind
alegerile locale;
f) a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă
definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;
g) punerea sub interdictie judecătorească;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) când, în exercitarea atributiilor ce îi revin prin lege,
a emis 3 dispozitii cu caracter normativ într-un interval de 3 luni, care au
fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotărâre
judecătorească rămasă definitivă si irevocabilă;
j) deces;
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) prefectul, prin
ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.
(4) În cazul prevăzut la alin. (2) lit. d) ordinul
prefectului poate fi atacat de primar la instanta de contencios administrativ în
termen de 10 zile de la comunicare.
(5) Instanta de contencios administrativ este obligată să se
pronunte în termen de 30 de zile. În acest caz procedura prealabilă nu se mai
efectuează, iar hotărârea primei instante este definitivă si
irevocabilă.
(6) Data organizării alegerilor pentru functia de
primar se stabileste de către Guvern, la propunerea prefectului, în termen
de 30 de zile sau după expirarea termenului prevăzut la alin. (4).
Art. 73. - (1) Mandatul primarului încetează, de asemenea,
înainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat în
conditiile legii.
(2) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se
organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de
locuitorii comunei sau orasului, ca urmare a nesocotirii de către acesta a
intereselor generale ale colectivitătii locale sau neexercitării atributiilor ce
îi revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al
statului.
(3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza
acesteia, numele si prenumele, data si locul nasterii, seria si numărul
buletinului sau ale cărtii de identitate si semnătura olografă ale
cetătenilor care au solicitat organizarea referendumului.
(4) Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în
scris, de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie
să fie realizat în fiecare dintre localitătile componente ale comunei sau
orasului.
Art. 74. - (1) După primirea cererii prefectul va proceda la
analizarea temeiniciei motivelor invocate, a îndeplinirii conditiilor prevăzute
la art. 73, precum si la verificarea veridicitătii si autenticitătii
semnăturilor, în termen de 30 de zile.
(2) După verificare prefectul va transmite Guvernului, prin
Ministerul Administratiei Publice, o propunere motivată de organizare a
referendumului.
(3) Pe baza propunerii motivate a prefectului, avizată de
Ministerul Administratiei Publice, Guvernul se va pronunta, prin hotărâre, în
termen de 60 de zile de la solicitarea prefectului. Hotărârea Guvernului va
stabili data organizării referendumului si va fi adusă la cunostinta
locuitorilor comunei sau ai orasului prin grija prefectului.
(4) Cheltuielile necesare în vederea desfăsurării
referendumului se suportă din bugetul local.
Art. 75. - (1) Referendumul local se organizează, în
conditiile legii, prin grija prefectului, cu sprijinul secretarului si al
aparatului propriu de specialitate al consiliului local respectiv.
(2) În acest caz procedurile prevăzute de lege privind
campania pentru referendum nu se mai aplică.
Art. 76. - (1) Referendumul este valabil dacă s-au prezentat
la urne cel putin jumătate plus unul din numărul total al locuitorilor cu
drept de vot.
(2) Mandatul primarului încetează înainte de termen dacă s-a
pronuntat în acest sens cel putin jumătate plus unul din numărul total al
cetătenilor cu drept de vot.
(3) În situatia prevăzută la alin. (2) se aplică în mod
corespunzător prevederile art. 72 alin. (6).
Art. 77. - (1) În exercitarea functiei primarul este ocrotit
de lege.
(2) Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul
în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se
comunică de îndată de către parchet sau de instanta de judecată, după caz,
prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.
(3) Ordinul de suspendare se comunică de îndată primarului.
(4) Suspendarea durează până la încetarea situatiei
prevăzute la alin. (2).
(5) Dacă primarul suspendat din functie a fost găsit
nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în conditiile legii.
(6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplică si în cazul
viceprimarului.
Art. 78. - (1) Consiliul local alege din rândul membrilor
săi viceprimarul, respectiv viceprimarii, cu votul secret al majoritătii
consilierilor în functie. Durata mandatului viceprimarului este egală cu cea a
mandatului consiliului local.
(2) Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de
consiliul local, la propunerea motivată a unei treimi din numărul consilierilor
sau a primarului, prin hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul
consilierilor în functie.
Art. 79. - Viceprimarul exercită atributiile ce îi sunt
delegate de către primer, în conditiile prevăzute la art. 70.
Art. 80. - Mandatul viceprimarului încetează de drept în
conditiile prevăzute la art. 72, care se aplică în mod corespunzător. În acest
caz consiliul local ia act de încetarea mandatului si alege un nou
viceprimar.
Art. 81. - Viceprimarul poate fi suspendat din functie în
conditiile prevăzute la art. 77, care se aplică în mod corespunzător.
Art. 82. - (1) În caz de vacantă a functiei de primer,
precum si în caz de suspendare din functie a acestuia atributiile ce îi
sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau,
după caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul
secret al majoritătii consilierilor în functie.
(2) În situatia prevăzută la alin. (1) consiliul local poate
delega prin hotărâre, din rândul membrilor sai, un consilier care va îndeplini
temporar atributiile viceprimarului.
(3) În situatia în care sunt suspendati din functie, în
acelasi timp, atât primarul, cât si viceprimarul, consiliul local deleagă un
consilier care va îndeplini atât atributiile primarului, cât si pe cele ale
viceprimarului, până la încetarea suspendării.
(4) Dacă devin vacante, în acelasi timp, atât functia de
primar, cât si cea de viceprimar, consiliul local alege un nou
viceprimar, prevederile alin. (1) si (2) aplicându-se până la alegerea unui
nou primar. Prevederile art. 72 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
CAPITOLUL IV
Secretarul, serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate
SECTIUNEA 1
Art. 83. - (1) Fiecare comună, oras sau subdiviziune
administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul
local. Secretarul comunei, orasului si al subdiviziunii
administrativ-teritoriale a municipiilor este functionar public de
conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. În mod
exceptional în functia de secretar al comunei poate fi numită si o persoană cu
alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat.
(2) Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic,
sub sanctiunea eliberării din functie.
(3) Secretarul nu poate fi sot, sotie sau rude de gradul
întâi cu primarul sau cu viceprimarul.
Art. 84. - (1) Functia de secretar se ocupă pe bază de
concurs sau de examen, după caz, iar numirea se face de către prefect.
(2) Concursul sau examenul se organizează de primar,
potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data la care postul a devenit
vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte în mod
obligatoriu primarul, secretarul general al prefecturii, secretarul general
al judetului si 2 reprezentanti desemnati de consiliul local respectiv. Ordinul
de numire se emite de prefect, în termen de cel mult 10 zile de la primirea
rezultatului concursului sau examenului, care se comunică de către primar în
termen de cel mult 3 zile de la rămânerea definitivă a rezultatului concursului
sau al examenului.
(3) Secretarul se bucură de stabilitate în functie, în
conditiile legii.
Art. 85. - (1) Secretarul îndeplineste, în conditiile legii,
următoarele atributii principale:
a) participă în mod obligatoriu la sedintele consiliului
local;
b) coordonează compartimentele si activitătile cu caracter
juridic, de stare civilă, autoritate tutelară si asistentă socială din
cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;
c) avizează proiectele de hotărâre ale consiliului local,
asumându-si răspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnând
hotărârile pe care le consideră legale;
d) avizează pentru legalitate dispozitiile primarului;
e) urmăreste rezolvarea corespondentei în termenul
legal;
f) asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a
consiliului local si efectuarea lucrărilor de secretariat;
g) pregăteste lucrările supuse dezbaterii consiliului
local;
h) asigură comunicarea către autoritătile, institutiile si
persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, în
termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu prevede altfel;
i) asigură aducerea la cunostintă publică a hotărârilor si
dispozitiilor cu caracter normativ;
j) eliberează extrase sau copii;
k) legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de
părti si confirmă autenticitatea copiilor cu actele originale, în conditiile
legii.
(2) Secretarul poate coordona si alte servicii ale
aparatului propriu de specialitate al autoritătilor administratiei publice
locale, stabilite de primar.
(3) Secretarul îndeplineste si alte atributii prevăzute de
lege sau însărcinări date de consiliul local ori de primar.
Art. 86. - Eliberarea din functie, precum si sanctionarea
disciplinară a secretarului se fac de către prefect, numai la
propunerea consiliului local, adoptată cu votul a cel putin două treimi din
numărul consilierilor în functie, ca urmare a initiativei primarului sau a unei
treimi din numărul consilierilor, pe baza concluziilor reiesite din desfăsurarea
unei cercetări administrative.
SECTIUNEA a 2-a
Serviciile publice ale comunei, orasului si aparatul propriu
de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale
Art. 87. - Serviciile publice ale comunei sau orasului se înfiintează si se organizează de consiliul local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si în limita mijloacelor financiare de care dispune.
Art. 88. - (1) Numirea si eliberarea din functie a
personalului din serviciile publice ale comunei sau orasului se fac de
conducătorii acestora, în conditiile legii.
(2) Numirea si eliberarea din functie a personalului din
aparatul propriu de specialitate al consiliului local se fac de către
primar, în conditiile legii.
(3) Consiliul local poate recomanda motivat primarului
eliberarea din functie a conducătorilor compartimentelor din aparatul
propriu de specialitate al consiliului local;
Art. 89. - Functionarii din cadrul serviciilor publice ale
comunei sau orasului si din aparatul propriu de specialitate al
autoritătilor administratiei publice locale se bucură de stabilitate în functie,
în conditiile legii.
Art. 90. - (1) În raporturile dintre cetăteni si
autoritătile administratiei publice locale se foloseste limba română.
(2) În unitătile administrativ-teritoriale în care cetătenii
apartinând unei minorităti nationale au o pondere de peste 20% din numărul
locuitorilor, în raporturile lor cu autoritătile administratiei publice
locale si cu aparatul propriu de specialitate acestia se pot adresa, oral sau în
scris, si în limba lor maternă si vor primi răspunsul atât în limba română, cât
si în limba maternă.
(3) În conditiile prevăzute la alin. (2), în posturile care
au atributii privind relatii cu publicul vor fi încadrate si persoane care
cunosc limba maternă a cetătenilor apartinând minoritătii respective.
(4) Autoritătile administratiei publice locale vor asigura
inscriptionarea denumirii localitătilor si a institutiilor publice de sub
autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si în limba
maternă a cetătenilor apartinând minoritatii respective, în conditiile prevăzute
la alin. (2).
(5) Actele oficiale se intocmesc în mod obligatoriu în limba
română.
Art. 91. - Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii,
secretarul comunei, al orasului sau al subdiviziunii
administrativ-teritoriale a municipiului, împreună cu aparatul propriu de
specialitate al consiliului local, constitute o structură functională cu
activitate permanentă, denumită primăria comunei sau orasului, care aduce la îndeplinire
hotărârile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionând problemele
curente ale colectivitătii locale.
CAPITOLUL V
Administratia publică a municipiului Bucuresti
Art. 92. - Municipiul Bucuresti este organizat în 6
subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.
Art. 93. - (1) Sectoarele municipiului Bucuresti au câte un
primar si un viceprimar, iar municipiul Bucuresti are un primar general si 2
viceprimari.
(2) Validarea alegerii primarului general al municipiului
Bucuresti se face de presedintele Tribunalului Bucuresti, în conditiile
prezentei legi.
Art. 94. - Autoritătile administratiei publice locale din
municipiul Bucuresti sunt Consiliul General al Municipiului Bucuresti si
consiliile locale ale sectoarelor, ca autorităti deliberative, precum si
primarul general al municipiului Bucuresti si primarii sectoarelor, ca
autorităti executive, alese în conditiile legii privind alegerile locale.
Art. 95. - (1) Consiliile locale ale sectoarelor
municipiului Bucuresti se constituie, functionează si pot fi dizolvate în
conditiile prevăzute de dispozitiile prezentei legi pentru consiliile locale,
care se aplică în mod corespunzător.
(2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti
exercită, în principal, următoarele atributii:
a) aleg, din rândul consilierilor, consilierul care conduce
sedintele consiliului, precum si un viceprimar; acestia îsi păstrează calitatea
de consilier;
b) aprobă regulamentul de organizare si functionare a
consiliului;
c) avizează studii, prognoze si programe de dezvoltare
economico-sociale, de organizare si amenajare a teritoriului si urbanism,
inclusiv participarea la programe de dezvoltare regională si zonală, în
conditiile legii, pe care le supune spre aprobare Consiliului General al
Municipiului Bucuresti;
d) aprobă bugetul local, imprumuturile, virarile de credite
si modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a
exercitiului bugetar; stabilesc impozite si taxe locale, precum si taxe
speciale, în conditiile legii;
e) aprobă la propunerea primarului, în conditiile legii,
organigrama, statul de functii, numărul de personal si regulamentul de
organizare si functionare ale aparatului propriu de specialitate si ale
serviciilor publice de interes local;
f) administrează, în conditiile legii, bunurile proprietate
publică sau privată a municipiului de pe raza sectorului, pe baza hotărârii Consiliului General
al Municipiului Bucuresti;
g) hotărăsc cu privire la concesionarea sau închirierea
serviciilor publice de sub autoritatea lor, în conditiile legii;
h) înfiintează institutii, societăti comerciale si servicii
publice, instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege,
norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice,
precum si pentru societătile comerciale pe care le înfiintează sau care se află
sub autoritatea lor; numesc si eliberează din functie, în conditiile legii,
conducătorii institutiilor publice si ai serviciilor publice de interes
local;
i) aprobă, în conditiile legii, planurile urbanistice zonale
si de detaliu ale sectoarelor, pe care le comunică Consiliului General a
Municipiului Bucuresti; aprobă, în limitele competentelor sale documentatiile
tehnico-economice pentru lucrările de investitii de interes local si asigură
conditiile necesare pentru realizarea lor, în concordantă cu prevederile
planului urbanistic general al municipiului Bucuresti si ale regulamentului
aferent;
j) asigură, potrivit competentelor sale, conditiile
necesare bunei functionari a institutiilor si serviciilor publice de educatie,
sănătate cultură, tineret si sport, apărarea ordinii publice, de interes local
urmăreste si controlează activitatea acestora;
k) contribuie la organizarea activitătilor stiintifice,
culturale artistice, sportive si de agrement;
i) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizează
activitatea gardienilor publici si propune măsuri de îmbunătătire a
acesteia;
m) actionează pentru protectia si refacerea mediului
înconjurător, în scopul cresterii calitătii vietii; contribuie la protectia, conservarea,
restaurarea si punerea în valoare a monumentelor istorice si de arhitectură, a
parcurilor si a rezervatiilor naturale;
n) contribuie la realizarea măsurilor de protectie si
asistentă sociale, asigură protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei
în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale
înfiintează si asigură functionarea unor institutii de binefacere ds interes
local;
o) înfiintează si organizează târguri, piete, oboare, locuri
si parcuri de distractie, baze sportive si asigură buna functionare a
acestora;
p) hotărăsc, în conditiile legii, cu acordul Consiliului
General al Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu autorităti ale
administratiei publice locale din tară sau din străinătate precum si aderarea la
asociatii nationale si internationale ale autoritătilor administratiei publice
locale, în vederea promovării unor interese comune;
q) hotărăsc, în conditiile legii, cu acordul prealabil a
Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu
persoane juridice române sau străine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti
parteneri sociali, în vederea finantării si realizării în comun a unor actiuni,
lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
r) asigură libertatea comertului si încurajează libera
initiativă în conditiile legii;
s) sprijină, în conditiile legii, activitatea cultelor
religioase.
(3) Atributiile prevăzute la alin. (2) lit. c)-h), p) si q)
pot fi exercitate numai pe baza împuternicirii exprese date prin hotărârea
Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
(4) Consiliile locale ale sectoarelor exercită si alte
atributii stabilite prin lege sau delegate de Consiliul General Municipiului
Bucuresti.
Art. 96. - Consiliul General al Municipiului Bucuresti se
constituie, functionează si îndeplineste atributiile prevăzute de dispozitiile
prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplică în mod
corespunzător.
Art. 97. - (1)Primarii si viceprimarii sectoarelor
municipiului Bucuresti functionează în conditiile prevăzute de dispozitiile
prezentei legi pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor;
îndeplinesc atributiile stabilite de lege pentru acestia, cu exceptia celor
prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. c) si k), care se exercită numai de primarul
general al municipiului Bucuresti.
(2) Primarilor si viceprimarilor sectoarelor municipiului
Bucuresti li se aplică în mod corespunzător dispozitiile prezentei legi cu
privire la suspendare si demitere.
(3) Primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti
functionează si îndeplinesc atributiile prevăzute de dispozitiile prezentei legi
pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor care se aplică în mod
corespunzător.
(4) Primarului general si viceprimarilor municipiului
Bucuresti li se aplică în mod corespunzător dispozitiile prezentei legi cu
privire la suspendare si demitere.
Art. 98. - Secretarilor sectoarelor municipiului Bucuresti
le sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 83-86, iar secretarului
general al municipiului Bucuresti, prevederile art. 120.
Art. 99. - Hotărârile Consiliului General al Municipiului
Bucuresti si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general sunt
obligatorii si pentru autoritătile administratlei publice locale organizate în
sectoarele municipiului Bucuresti.
Art. 100. - (1) Primarul general al municipiului Bucuresti
împreună cu primarii sectoarelor municipiului Bucuresti se întrunesc cel
putin o dată pe lună, la convocarea primarului general sau la propunerea a cel
putin 3 primari de sectoare. La sedinte se analizează modul în care sunt aduse
la îndeplinire hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si
dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general si se prezintă
informări reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale de sector,
avându-se în vedere corelarea unor activităti necesare în vederea bunei
functionări a administratiei municipiului Bucuresti. La sedinte participă de
drept si prefectul municipiului Bucuresti.
(2) Primarii sectoarelor participă de drept la sedintele
Consiliului General al Municipiului Bucuresti si pot avea interventii la
dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi.
(3) La sedintele comisiilor Consiliului General al
Municipiului Bucuresti pot participa presedintii comisiilor de specialitate ale
consiliilor locale de sector.
(4) Presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor
locale de sector au dreptul să intervină la discutii fără a avea drept de
vot.
CAPITOLUL VI
Consiliul judetean
SECTIUNEA 1
Constituirea si componenta consiliului judetean
Art. 101 - (1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituită la nivel judetean, pentru coordonarea activitătii consiliilor comunale si orasenesti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judetean.
(2) Consiliul judetean este compus din consilieri alesi
prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, în conditiile
stabilite de Legea privind alegerile locale.
Art. 102. - Numărul membrilor fiecărui consiliu judetean se
stabileste de prefect, în functie de populatia judetului, raportată de
Institutul National de Statistică si Studii Economice la data de 1 ianuarie a
anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede
alegerile, după cum urmează:
Numărul
locuitorilor judetului |
Numărul consilierilor |
- până la 350.000 |
31 |
- Între 350.001 - 500.000 |
33 |
- Între 500.001 - 650.000 |
35 |
- peste 650.000 |
37 |
Art. 103. - (1) La constituirea consiliului judetean se
aplică în mod corespunzător dispozitiile art. 31-37.
(2) În situatiile prevăzute la art. 60 presedintele
consiliului judetean are obligatia să propună acestuia adoptarea unei hotărari
prin care să se ia act de încetarea mandatului de consilier.
SECTIUNEA a 2-a
Atributiile consiliului judetean
Art. 104. - (1) Consiliul judetean, ca autoritate deliberativă a administratiei publice locale coristituită la nivel judetean, îndeplineste următoarele atributii principale:
a) alege din rândul consilierilor un presedinte si 2
vicepresedinti;
b) aprobă, la propunerea presedintelui, regulamentul de
organizare si functionare a consiliului judetean, numărul de personal în
limitele normelor legale, organigrama, statul de functii, regulamentul de
organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate a institutiilor
si serviciilor publice, precum si a regiilor autonome de interes judetean;
c) adoptă strategii, prognoze si programe de dezvoltare
economico-socială a judetului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe
baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aprobă si urmăreste,
în cooperare cu autoritătile administratiei publice locale comunale si
orăsenesti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar,
pentru realizarea acestora;
d) coordonează activitatea consiliilor locale ale comunelor
si oraselor în vederea realizării serviciilor publice de interes judetean;
e) aprobă bugetul propriu al judetului, împrumuturile,
virările de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de
încheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe, precum si taxe
speciale, în conditiile legii; hotărăste repartizarea pe comune, orase si
municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
sau din alte surse, în conditiile legii;
f) administrează domeniul public si domeniul privat al
judetului;
g) hotărăste darea în administrare, concesionarea sau
închirierea bunurilor proprietate publică a judetului sau, după caz, a
serviciilor publice de interes judetean, în conditiile legii; hotărăste cu
privire la vânzarea, concesionarea si închirierea bunurilor proprietate
privată a judetului, în conditiile legii;
h) hotărăste înfiintarea de institutii publice si de
servicii publice de interes judetean, în conditiile legii; numeste si eliberează
din functie, în conditiile legii, conducătorii institutiilor si serviciilor
publice pe care le-a înfiintat si le aplică, dacă este cazul, sanctiuni
disciplinare, în conditiile legii;
i) hotărăste asupra reorganizării regiilor autonome de
interes judetean; exercită în numele unitătii administrativ-teritoriale toate
drepturile actionarului la societătile comerciale pe care le-a înfiintat;
hotărăste asupra privatizării acestor societăti comerciale;
j) stabileste, pe baza consultării autoritătilor
administratiei publice locale comunale si orăsenesti, proiectele de organizare
si amenajare a teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistică
generală a judetului si a unitătilor administrativ-teritoriale componente;
urmăreste modul de realizare a acestora în cooperare cu autoritătile
administratiei publice locale comunale si orăsenesti implicate;
k) aprobă construirea, întretinerea si modernizarea
drumurilor, podurilor, precum si a întregii infrastructuri apartinând căilor de
comunicaii de interes judetean; acordă sprijin si asistentă tehnică de
specialitate autoritătilor administratiei publice locale comunale si orăsenesti
pentru construirea, întretinerea si modernizarea drumurilor comunale si
orăsenesti; în acest sens consiliul judetean poate înfiinta servicii publice
specializate;
l) aprobă documentatiile tehnico-economice pentru lucrările
de investitii de interes judetean, în limitele si în conditiile legii;
m) asigură, potrivit competentelor sale, conditiile
materiale si financiare necesare în vederea bunei functionări a institutiilor de
cultură, a institutiilor si serviciilor publice de educatie, ocrotire socială si
asistentă socială, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa,
precum si a altor activităti, în conditiile legii;
n) asigură sprijin financiar pentru actiuni culturale sau
desfăsurate de cultele religioase, precum si pentru activităti
educativ-stiintifice si sportive;
o) înfiintează institutii sociale si culturale, precum si
pentru protectia drepturilor copilului si asigură buna lor functionare, prin
alocarea fondurilor necesare;
p) analizează propunerile făcute de autoritătile
administratiei publice locale comunale si orăsenesti, în vederea elaborării de
prognoze si programe de dezvoltare economico-socială sau pentru refacerea si
protectia mediului înconjurător;
q) atribuie, în conditiile legii, denumiri de obiective de
interes judetean;
r) hotărăste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea
cu alte autorităti ale administratiei publice locale din tară sau din
străinătate precum si aderarea la asociatii nationale si internationale a
autoritătilor administratiei publice locale, în vederea promovării unor interese
comune;
s) hotărăste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea
cu persoane juridice române sau străine, cu organizatii neguvernamentale si
cu alti parteneri sociali, în vederea finantării si realizării în comun a unor
actiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judetean;
t) hotărăste, în conditiile legii, asocierea cu consiliile
locale, pentru realizarea unor obiective de interes comun, scop în care poate
înfiinta împreună cu acestea institutii publice, societăti comerciale si
servicii publice;
u) coordonează activitătile Corpului gardienilor publici,
în conditiile legii.
(2) Consiliul judetean îndeplineste si alte atributii
prevăzute de lege.
SECTIUNEA a 3-a
Functionarea consiliului judetean
Art. 105. - (1) Consiliul judetean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
(2) Consiliul judetean îsi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou ales.
Art. 106. - (1) Consiliul judetean se întruneste în sedinte ordinare o dată la două luni, la convocarea presedintelui consiliului judetean.
(2) Consiliul judetean se poate întruni si în sedinte extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată presedintelui consiliului judetean, în cazuri exceptionale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamitătilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apărarea ordinii si linistii publice.
(3) Convocarea consiliului judetean se face în scris, prin intermediul secretarului general al judetului, cu cel putin 5 zile înaintea sedintelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.
(4) În caz de fortă majoră si de maximă urgentă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judetului convocarea consiliului judetean se face de îndată.
(5) În invitatia la sedintă se vor preciza data, ora, locul desfăsurării si ordinea de zi a acesteia.
(6) În situatia în care presedintele consiliului judetean se afla în imposibilitatea de a convoca consiliul în sedintă ordinară, aceasta se va face de către vicepresedintele desemnat în conditiile art. 118.
(7) Ordinea de zi a sedintei consiliului judetean se aduce la cunostinta locuitorilor judetului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(8) În judetele în care cetătenii apartinând unei minorităti nationale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostintă publică si în limba maternă a cetătenilor apartinând minoritătii respective.
(9) În toate cazurile convocarea se consemnează în procesulverbal al sedintei.
Art. 107. - (1) Sedintele consiliului judetean sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în functie.
(2) Prezenta consilierilor la sedintă este obligatorie. Cazurile în care se consideră că absenta este motivată se vor stabili prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean. În situatia în care un consilier absentează de două ori consecutiv fără motive temeinice, el poate fi sanctionat în conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului judetean.
Art. 108. - (1) Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepresedintele desemnat în conditiile art. 118.
(2) În cazul în care, din motive întemeiate, lipseste si vicepresedintele desemnat în conditiile art. 118, sedintă va fi condusă de celăalalt vicepresedinte sau de un consilier ales cu votul majoritătii consilierilor prezenti.
Art. 109. - (1) În exercitarea atributiilor ce îi revin consiliul judetean adoptă hotărâri cu votul majoritătii membrilor prezenti, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o altă majoritate.
(2) Hotărârile se semnează de presedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepresedintele consiliului judetean care a condus sedinta si se contrasemnează pentru legalitate de secretarul general al judetului.
Art. 110. - Dispozitiile art. 43, art. 45-54 si art. 56 se aplică în mod corespunzător.
Art. 111. - (1) În cazul în care consiliul judetean nu se întruneste timp de 6 luni consecutive sau nu a adoptat, în 3 sedinte ordinare consecutive, nici o hotărâre, precum si în situatia în care numărul consilierilor se reduce sub două treimi si nu se poate completa prin supleanti, acesta se dizolvă de drept.
(2) Situatiile prevăzute la alin. (1) se comunică de secretar prefectului care, prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului si propune Guvernului organizarea de noi alegeri.
(3) Prevederile art. 58 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.
(4) Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai după expirarea termenului prevăzut la alin. (3) sau după rămânerea definitivă si irevocabilă a hotărârii judecatoresti prin care s-a respins actiunea introdusă împotriva ordinului prefectului.
(5) Pe perioada în care consiliul judetean este dizolvat sau în care nu s-a putut constitui, potrivit legii, problemele curente ale administratiei judetului vor fi rezolvate de secretarul general al judetului în baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administratiei Publice.
Art. 112. - Mandatul de consilier încetează de drept în conditiile art. 60, care se aplică în mod corespunzător.
SECTIUNEA a 4-a
Presedintele, vicepresedintii si secretarul general al
judetului
Art. 113. - (1) Consiliul judetean alege dintre membrii săi, pe toată durata exercitării mandatului, un presedinte si 2 vicepresedinti.
(2) Presedintele si vicepresedintii se aleg cu votul secret al majoritătii consilierilor în functie. Eliberarea din functie a presedintelui consiliului judetean se face prin votul secret a cel putin două treimi din numarul consilierilor în functie, la propunerea a cel putin unei treimi din numărul acestora, dacă a emis, în decurs de 3 luni, cel putin 3 dispozitii care au fost anulate irevocabil de instanta de judecată întrucât au contravenit intereselor generale ale statului ori ale judetului sau au încălcat Constitutia si legile tării. Vicepresedintii pot fi eliberati din functie, în aceleasi conditii, numai dacă s-a constatat prin hotărâre judecătorească irevocabilă că acestia au contravenit, în exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, intereselor generale ale statului sau ale judetului ori au încălcat Constitutia si legile tării.
(3) Pe toată durata exercitării mandatului contractul de muncă al presedintelui si vicepresedintilor consiliului judetean la institutiile publice, regiile autonome, companiile nationale, societătile nationale, societătile comerciale cu capital majoritar de stat se suspendă de drept.
(4) Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean primesc pe toată durata exercitării mandatului o indemnizatie stabilită în conditiile legii.
Art. 114. - (1) Presedintele consiliului judetean reprezintă judetul în relatiile cu celelalte autorităti publice, cu persoanele fizice si juridice române si străine, precum si în justitie.
(2) Presedintele răspunde în fata consiliului judetean de buna functionare a administratiei publice judetene.
(3) Aparatul propriu al consiliului judetean este subordonat presedintelui acestuia. Functionarii din aparatul propriu de specialitate se bucură de stabilitate în functie, conform legii.
Art. 115. - Presedintele consiliului judetean răspunde de buna functionare a aparatului propriu de specialitate pe care îl conduce si îl controlează. Coordonarea unor compartimente din aparatul propriu de specialitate va fi delegată vicepresedintilor sau secretarului general al judetului, prin dispozitie.
Art. 116. - (1) Presedintele consiliului judetean îndeplineste, în conditiile legii, următoarele atributii principale:
a) asigură respectarea prevederilor Constitutiei, punerea
în aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui României, a hotărârilor si ordonantelor
Guvernului, a hotărârilor consiliului judetean, precum si a altor acte
normative;
b) întocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei
consiliului judetean;
c) dispune măsurile necesare pentru pregatirea si
desfăsurarea în bune conditii a lucrărilor consiliului judetean;
d) întocmeste si supune spre aprobare consiliului judetean
regulamentul de organizare si functionare a acestuia;
e) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor
consiliului judetean si analizează periodic stadiul îndeplinirii acestora;
f) conduce sedintele consiliului judetean;
g) coordonează si controlează activitatea institutiilor si
serviciilor publice de sub autoritatea consiliului judetean;
h) exercită functia de ordonator principal de credite;
i) întocmeste proiectul bugetului propriu al judetului si
contul de încheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare
consiliului judetean, în conditiile si la termenele prevăzute de lege;
j) urmăreste modul de realizare a veniturilor bugetare si
propune consiliului judetean adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea
acestora la termen;
k) propune consiliului judetean spre aprobare, în
conditiile legii, organigrama, statul de functii, numărul de personal si
regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de
specialitate, a institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea
acestuia;
I) prezintă consiliului judetean, anual sau la cererea
acestuia, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atributiilor proprii si
a hotărârilor consiliului;
m) propune consiliului judetean numirea si eliberarea din
functie, în conditiile legii, a conducătorilor institutiilor publice si
serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;
n) emite avizele, acordurile si autorizatiile date în
competenta sa prin lege;
o) îndrumă metodologic, urmăreste si controlează
activitătile de stare civilă si autoritate tutelară, desfasurate în comune si
orase;
p) acordă, prin aparatul propriu si serviciile de
specialitate ale consiliului judetean, sprijin si consultantă tehnică si
juridică pentru autoritătile administratiei publice locale, comunale si
orăsenesti, la solicitarea acestora;
q) coordonează, controlează si răspunde de activitatea
privind protectia drepturilor copilului.
(2) Presedintele consiliului judetean poate delega
vicepresedintilor, prin dispozitie, atributiile prevăzute la alin. (1) lit.
g) si p).
(3) Presedintele consiliului judetean îndeplineste si alte
atributii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judetean.
Art. 117. - (1) În exercitarea atributiilor sale
presedintele consiliului judetean emite dispozitii cu caracter normativ sau
individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunostinta
publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.
(2) Prevederile art. 49 si ale art. 50 alin. (2) se aplică
în mod corespunzător.
Art. 118. - (1) În cazul suspendării presedintelui
atributiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepresedinti, desemnat
de consiliul judetean prin votul secret al majoritătii consilierilor în
functie.
(2) În celelalte cazuri de absentă a presedintelui
atributiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul dintre
vicepresedinti, desemnat de presedinte prin dispozitie.
Art. 119. - (1) Presedintele si vicepresedintii
corisiliului judetean îsi pastrează calitatea de consilier. Durata mandatului
presedintelui si al vicepresedintilor este egală cu cea a mandatului
consiliului judetean.
(2) Prevederile art. 62, 72 si 77 se aplică în mod
corespunzător si presedintelui consiliului judetean.
(3) În cazul încetării înainte de termen a mandatului
presedintelui consiliului judetean prefectul ia act prin ordin si
instiintează consiliul judetean în vederea alegerii unui nou presedinte.
Art. 120. - (1) Fiecare judet are un secretar general
salarizat din bugetul acestuia. Secretarul general este functionar public de
conducere si are studii superioare juridice sau administrative. Secretarul
general se bucură de stabilitate în functie, în conditiile legii. El nu poate fi
membru al vreunui partid politic sau al vreunei formatiuni politice, sub
sanctiunea eliberării din functie.
(2) Numirea secretarului general al judetului se face de
Ministerul Administratiei Publice, la propunerea presedintelui consiliului
judetean, potrivit legii.
(3) Numirea se face pe bază de concurs sau de examen, după
caz. Concursul va fi organizat, în conditiile legii, de presedintele consiliului
judetean în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din
comisia de examinare vor face parte presedintele sau, în lipsa acestuia, unul
dintre vicepresedintii consiliului judetean, un reprezentant al Ministerului
Administratiei Publice, secretarul general al prefecturii si 2
reprezentanti ai consiliului judetean.
(4) Emiterea dispozitiei de numire se face în termen de cel
mult 10 zile de la primirea propunerii.
(5) Eliberarea din functie, precum si sanctionarea
disciplinară a secretarului general se fac de Ministerul Administratiei Publice
numai la propunerea consiliului judetean, aprobată cu votul a cel putin două
treimi din numărul consilierilor în functie, ca urmare a initiativei
presedintelui acestuia, sau a unei treimi din numărul consilierilor, pe baza
concluziilor reiesite din desfăsurarea unei cercetări administrative.
(6) Secretarului general al judetului îi sunt aplicabile,
în mod corespunzător, prevederile art. 85.
(7) Secretarul general al judetului coordonează
compartimentele de stare civilă si autoritate tutelară din aparatul propriu
de specialitate al consiliului judetean. Secretarul general al judetului
îndeplineste în mod corespunzător atributiile stabilite de lege pentru
secretarul general al ministerului.
CAPITOLUL VII
Bunuri si lucrări publice
SECTIUNEA 1
Administrarea bunurilor
Art. 121. - Constituie patrimoniu al unitătii
administrativ-teritoriale bunurile mobile si imobile care apartin
domeniului public al unitătii administrativ-teritoriale, domeniului privat
al acesteia, precum si drepturile si obligatiile cu caracter
patrimonial.
Art. 122. - (1) Apartin domeniului public de interes local
sau judetean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de
interes public si nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public
national.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt
inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.
Art. 123. - (1) Domeniul privat al unitătilor
administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile si imobile,
altele decât cele prevăzute la art. 122 alin. (i), intrate în proprietatea
acestora prin modalitătile prevăzute de lege.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse
dispozitiilor de drept comun,dacă prin lege nu se prevede altfel.
(3) Donatiile si legatele cu sarcini pot fi acceptate numai
cu aprobarea consiliului local sau, după caz, a consiliului judetean, cu votul a
două treimi din numărul membrilor acestuia.
Art. 124. - Toate bunurile apartinând unitătilor
administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor
locale si judetene li se prezintă anual de către primar, respectiv de
presedintele consiliului judetean, un raport asupra situatiei gestionării
bunurilor.
Art. 125. - (1) Consiliile locale si consiliile judetene
hotărăsc ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat, de interes local
sau judetean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome si
institutiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea
hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac
parte din domeniul privat, de interes local sau judetean, în conditiile
legii.
(2) Vânzarea, concesionarea si închirierea se fac prin
licitatie publică, organizată în conditiile legii.
Art. 126. - Consiliile locale si consiliile judetene pot da
în folosintă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile si imobile
proprietate publică sau privată locală on judeteană, după caz
persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfasoară activitate de
binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.
SECTIUNEA a 2-a
Lucrările publice
Art. 127. - Consiliile locale sau consiliile judetene pot contracta prin licitatie efectuarea de lucrări si servicii de utilitate publică, în limita sumelor aprobate prin bugetul local, respectiv judetean.
Art. 128. - Lucrările de constructii si reparatii de
interes public, finantate din bugetele comunelor, oraselor sau judetelor, se
execută numai pe baza unor documentatii tehnico-economice avizate sau aprobate,
după caz, de consiliul local sau de consiliul judetean si numai în baza unei
licitatii publice, în limitele si în conditiile prevăzute de lege.
Art. 129. - Documentatiile de urbanism si amenajare a
teritoriului privind comuna, orasul si judetul se elaborează, se aprobă si
se finantează în conformitate cu prevederile legii.
CAPITOLUL VIII
Prefectul
SECTIUNEA 1
Prefectul judetului si al municipiului Bucuresti
Art. 130. - (1) Guvernul numeste câte un prefect, ca reprezentant al sau, în fiecare judet si în municipiul Bucuresti.
(2) Prefectul este ajutat de un subprefect. La municipiul
Bucuresti prefectul este ajutat de 2 subprefecti.
(3) Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se fac
prin hotărâre a Guvemului. Pentru a fi numit în functie prefectul trebuie
să aibă studii superioare de lungă durată.
(4) Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se
fac prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului si a
Ministerului Administratiei Publice. Pentru a fi numit în functie subprefectul
trebuie să aibă studii superioare.
(5) Pe toată durata îndeplinirii functiei de prefect sau de
subprefect contractul de muncă al acestuia la institutiile publice, regiile
autonome, companiile nationale, societătile nationale si societătile comerciale
cu capital de stat sau majoritar de stat se suspendă.
Art. 131. - Prefectul si subprefectul nu pot fi deputati
sau senatori, primari, consilieri locali sau consilieri judeteni si nu pot
îndeplini o functie de reprezentare profesională, o altă functie publică sau o
functie ori o activitate profesională remunerată în cadrul regiilor autonome,
precum si al societătilor comerciale cu capital de stat sau privat.
Art. 132 - (1) În calitate de reprezentant al Guvernului
prefectul veghează ca activitatea consiliilor locale si a primarilor, a
consiliilor judetene si a presedintilor consiliilor judetene să se desfăsoare în
conformitate cu prevederile legii.
(2) Între prefecti, pe de o parte, consiliile locale si
primării, precum si consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe
de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Art. 133. - (1) Prefectul conduce activitatea serviciilor
publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autorităti ale
administratiei publice centrale de specialitate, organizate la nivelul
unitătilor administrativ-teritoriale.
(2) Numirea si eliberarea din functie a conducătorilor
serviciilor publice descentralizate ale ministerelor se face cu avizul
consultativ al prefectului, în conditiile legii. În situatii bine motivate
prefectul îsi poate retrage avizul acordat, propunând, în conditiile legii,
eliberarea din functie a conducătorilor acestora.
Art. 134. - (1) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului,
îndeplineste urmatoarele atributii principale:
a) asigură realizarea intereselor nationale, aplicarea si
respectarea Constitutiei, a legilor, a hotărârilor si ordonantelor
Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;
b) exercită controlul cu privire la legalitatea actelor
administrative adoptate sau emise de autoritătile administratiei publice
locale si judetene, precum si ale presedintelului consiliului judetean, cu
exceptia actelor de gestiune curentă;
c) dispune măsurile corespunzatoare pentru prevenirea
infractiunilor si apărarea drepturilor cetatenilor, prin organele legal
abilitate;
d) asigură, împreună cu autoritătile si organele
abilitate, pregatirea si aducerea la îndeplinire, în conditiile stabilite prin
lege, a măsurilor de apărare care nu au caracter militar, precum si a celor de
protectie civilă; autoritătile militare si organele locale ale Ministerului de
Interne au obligatia să informeze si să sprijine prefectul pentru rezolvarea
oricărei probleme de interes national sau judetean, în conditiile legii;
e) prezintă anual Guvernului un raport asupra stadiului
realizării sarcinilor ce îi revin potrivit programului de guvernare,
precum si în legatură cu controlul exercitării asupra legalitătii actelor
autoritătilor administratiei publice locale.
(2) Prefectul îndeplineste si alte atributii prevăzute de
lege si de celelalte acte normative, precum si însărcinările date de Guvern.
Art. 135. - (1) Ca urmare a exercitării controlului asupra
legalitătii actelor adoptate sau emise de autoritătile administratiei publice
locale ori judetene, precum si de presedintele consiliului judetean; prefectul
poate ataca în fata instantei de contencios administrativ aceste acte în termen
de 30 de zile de la comunicare, dacă le consideră ilegale, după
îndeplinirea procedurii prevăzute la art. 50 alin. (2), cu exceptia celor de
gestiune curentă. Actiunea prin care prefectul sesizează instanta de judecată
este scutită de taxa de timbru. Actul atacat este suspendat de drept.
(2) Prefectul va solicita autoritătilor administratiei
publice locale si judetene, în termenul prevăzut la art. 50 alin. (2), cu
motivarea necesară, să reanalizeze actul pe care îl apreciază ca ilegal, în
vederea modificării sau, după caz, a revocării acestuia.
Art. 136. - Prefectul poate solicita primarului sau
presedintelui consiliului judetean, după caz, convocarea unei sedinte
extraordinare în situatiile prevăzute la art. 40 alin. (2) si la art. 106 alin.
(2).
Art. 137. - (1) Pentru îndeplinirea atributiilor ce îi
revin prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, în
conditiile legii.
(2) Ordinele care stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau
de specialitate sunt emise după consultarea serviciilor descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitătile
administrativ-teritoriale si sunt contrasemnate de conducătorii
acestora.
(3) Prefectura poate propune ministerelor si celorlalte
autorităti ale administratiei publice centrale de specialitate măsuri pentru
îmbunătătirea activitătii serviciilor publice descentralizate, organizate
la nivelul judetului.
Art. 138. - (1) Ordinul prefectului care contine dispozitii
normative devine executoriu numai după ce a fost adus la cunostintă publică
sau de la data comunicării, în celelalte cazuri.
(2) Ordinele cu caracter normativ se comunică de îndată
Ministerului Administratiei Publice.
(3) Ministerul Administratiei Publice poate propune
Guvernului, în exercitarea controlului ierarhic al acestuia anularea ordinelor
emise de prefect,dacă le consideră ilegale sau inoportune.
Art. 139. - (1) Prefectii sunt obligati să comunice
ordinele emise potrivit art. 137 alin. (2) ministerelor de resort. Ministerele
pot propune Guvernului măsuri de anulare a ordinelor emise de prefect, dacă le
consideră ilegale sau inoportune.
(2) Ministerele si celelalte autorităti ale administratiei
publice centrale de specialitate au obligatia să comunice prefectilor,
imediat după emitere, ordinele si celelalte dispozitii cu caracter
normativ pe care le transmit serviciilor publice descentralizate.
Art. 140. - (1) Subprefectul îndeplineste atributiile ce îi
sunt date prim acte normative, precum si sarcinile ce îi sunt delegate de către
prefect prin ordin.
(2) În lipsa prefectului subprefectul îndeplineste, în
numele prefectului atributiile ce revin acestuia.
Art. 141. - (1) Pentru exercitarea atributiilor ce îi revin
prefectul are un aparat propriu de specialitate, ale cărui structură si
atributii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Ministerului
Administratiei Publice.
(2) Aparatul propriu de specialitate al prefectului are un
secretar general, functionar public de conducere.
(3) Secretarul general are studii superioare, de regulă
juridice sau administrative, si se bucură de stabilitate în functie, în
conditiile legii.
(4) Numirea si eliberarea din functie a secretarului
general se fac de către Ministerul Administratiei Publice, la propunerea
prefectului, în conditiile legii. Numirea se face pe bază de concurs sau de
examen, organizat de Ministerul Administratiei Publice, cu participarea
prefectului sau a subprefectului. Eliberarea din functie se poate face, în
conditiile legii, si la initiativa Ministerului Administratiei Publice, în baza
concluziilor unei anchete administrative.
Art. 142. - (1) În judetele cu o suprafată întinsă, cu
localităti amplasate la mari distante de resedinta judetului sau în mari
aglomerari urbane, prefectul poate organiza, cu aprobarea Mmsterului
Administratiei Publice, oficii prefecturale.
(2) Oficiile prefecturale sunt componente ale structurii
aparatului propriu al prefectului, în subordinea directă a acestuia, si
sunt conduse de un director, ale cărui numire si eliberare din functie se fac de
prefect. Oficiile prefecturale se organizează în limita numărului de posturi
legal aprobate.
Art. 143. - Prefectul, subprefectul, secretarul general si
aparatul propriu de specialitate al prefectului îsi desfasoară activitatea
în prefectură.
Art. 144. - Functionarii publici din aparatul propriu de
specialitate al prefectului beneficiază de stabilitate în functie, în
conditiile legii.
SECTIUNEA a 2-a
Comisia judeteană consultativă
Art. 145. - (1) În fiecare judet si în municipiul Bucuresti se organizează o comisie consultativă.
(2) Comisia consultativă este formată din: prefect si
presedintele consiliului judetean; subprefect si vicepresedintii
consiliului judetean; secretarul general al prefecturii si secretarul general al
judetului; primarul murncipiului resedintă de judet respectiv primarul
general, viceprimar si secretarul general al municipului Bucuresti; primarii
oraselor si comunelor din judet, respectiv primarii sectoarelor
municipiului Bucuresti; sefii serviciilor publice descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judetului
sau al municipiului Bucuresti; sefii compartimentelor din aparatul propriu de
specialitate al consiliului judetean respectiv al Consiliul General al
Municipiului Bucuresti; conducătorii regiilor autonome de interes judetean, ai
sucursalelor regiilor autonome de interes national si ai societătilor nationale
din judetul respectiv sau din municipiul Bucuresti, precum si conducătorii
altor structuri organizate în judet sau în municipiul Bucuresti.
(3) La lucrările comisiei consultative pot fi invitate si
alte persoane a caror prezentă este considerată necesară.
Art. 146. - (1) Comisia consultativă se convoacă de prefect
si de presedintele consiliului judetean, respectiv de primarul general al
municipiului Bucuresti, o dată la două luni sau ori de câte ori este
necesar.
(2) Lucrările comisiei consultative sunt conduse prin
rotatie de prefect si de presedintele consiliului judetean.
(3) Secretariatul comisiei consultative este asigurat de 2
functionari din aparatul propriu al prefectului si de 2 functionari din aparatul
propriu al consiliului judetean.
Art. 147.- (1) Comisia consultativă dezbate si îsi
însuseste prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică si
socială al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, pe baza programului
de guvernare acceptat de Parlament.
(2) Programul orientativ de dezvoltare economică si socială
al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, se comunică serviciilor
publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale,
filialelor din judet ale regiilor autonome sau ale societătilor nationale,
regiilor autonome de interes local si societatilor comerciale si serviciilor
publice de interes local interesate, precum si autoritătilor administratiei
publice locale si judetene.
(3) În cadrul reuniunilor comisiei consultative pot fi
convenite si alte actiuni ce urmează să fie întreprinse de prefect si de
serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale altor autorităti ale
administratiei publice centrale de specialitate, organizate în judet, pe de o
parte, si de consiliul judetean si serviciile publice de sub autoritatea
acestuia, pe de altă parte, în scopul armonizării măsurilor prevăzute în
Programul de guvernare cu activitătile desfăsurate de autoritătile
administratiei publice locale si judetene, în conformitate cu atributiile si cu
responsabilitatile ce le revin, potrivit legii.
Art. 148. - (1) Pentru dezbaterea si elaborarea unor
solutii operative, precum si pentru informarea reciprocă cu privire la
priricipalele actiuni ce urmează să se desfăsoare pe teritoriul judetului
se constituie în fiecare judet un comitet operativ-consultativ, format din
prefect si presedintele consiliului judetean, subprefect si vicepresedintii
consiliului judetean, secretarul general al prefecturii, secretarul general al
judetului si primarul municipiului resedintă de judet.
(2) În municipiul Bucuresti comitetul operativ-consultativ
este format din prefect si primarul general al Capitalei, subprefectii si
viceprimarii municipiului Bucuresti, secretarul general al prefecturii si
secretarul general al municipiului Bucuresti, precum si din primarii sectoarelor
municipiului Bucuresti.
(3) Comitetul operativ-consultativ se întruneste
săptămânal, de regulă în ziua de luni, iar sedintele acestuia sunt conduse prin
rotatie de prefect, presedintele consiliului judetean si, respectiv, de primarul
general al municipiului Bucuresti.
(4) În cadrul comitetului operativ-consultativ se poate
stabili intierea, de comun acord, a unor proiecte de hotărâre a Guvernului sau,
potrivit competentelor decizionale specifice fiecărei institutii si autorităti,
emiterea de ordine ale prefectului, dispozitii ale presedintelui consiliului
judetean ori initierea de hotărâri ale consiliului judetean, care să
concretizeze măsurile stabilite de comun acord.
SECTIUNEA a 3-a
Alte dispozitii
Art. 149. - Divergentele dintre serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate în judete sau în municipiul Bucuresti si autoritătile administratiei publice locale si judetene se mediază de către Guvern.
Art. 150. - Ministerele si celelalte organe centrale au
obligatia să comunice si prefectilor si presedintilor consiliilor judetene,
respectiv primarului general al municipiului Bucuresti, ordinele si celelalte
dispozitii si îndrumări pe care le transmit serviciilor publice
descentralizate.
Art. 151. - Aducerea la îndeplinire a atributiilor ce revin
Guvernului cu privire la administratia publică locală, inclusiv controlul
asupra modului de exercitare de către primari a atributiilor delegate prin lege,
se realizează de către Ministerul Administratiei Publice, care propune
Guvernului luarea măsurilor corespunzătoare.
Art. 152. - Până la organizarea viitoarelor alegeri locale
consiliile locale si consiliile judetene, respectiv Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, vor functiona cu numărul de consilieri stabilit potrivit
legii pentru alegerile locale din anul 2000, iar consilierii în functie la
data intrării în vigoare a prezentei legi îsi vor exercită mandatul până la
următoarele alegeri locale.
CAPITOLUL IX
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 153. - (1) Până la constituirea noilor autorităti ale
administratiei publice locale, ca urmare a noilor alegeri generale pentru
autoritătile administratiei publice locale, în cadrul consiliilor judetene este
aleasă si functionează delegatia permanentă.
(2) Delegatia permanentă a consiliului judetean
îndeplineste următoarele atributii principale:
a) întocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei
consiliului judetean;
b) analizează proiectele de hotărâre care vor fi supuse
consiliului judetean spre dezbatere si adoptare si asigură fundamentarea
acestora;
c) pregăteste desfăsurarea în bune conditii a lucrărilor
sedintelor consiliului judetean, asigurând întocmirea în mod corespunzător a
tuturor documentelor supuse dezbaterii;
d) propune presedintelui convocarea sedintelor
extraordinare;
e) supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul
de functionare a acestuia;
f) stabileste măsurile necesare pentru aducerea la
îndeplinire a hotărârilor consiliului judetean si analizează periodic stadiul
îndeplinirii acestora.
(3) Delegatia permanentă îndeplineste orice alte atributii
stabilite prin lege sau prin regulamentul de functionare a consiliului
judetean, elaborat si aprobat cu respectarea normelor legale.
(4) Modul de organizare si functionare a delegatiei
permanente se stabileste prin regulamentul de functionare a consiliului
judetean.
(5) Secretarul general al judetului este si secretarul
delegatiei permanente.
(6) Sedintele consiliului judetean sunt conduse de
presedinte ori, în absenta acestuia, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de
presedinte.
(7) În cazul în care, din motive întemeiate, atât
presedintele, cât si vicepresedintii lipsesc, sedintă consiliului judetean va fi
condusă de un consilier ales cu votul majoritătii consilierilor prezenti.
Art. 154. - (1) Consilierii, primarii, viceprimarii,
primarul general al municipiului Bucuresti, presedintii si vicepresedintii
consiliilor judetene, secretarii si personalul din aparatul propriu de
specialitate al autoritătilor administratiei publice locale si, respectiv,
al consiliilor judetene răspund, după caz, administrativ, civil sau penal pentru
faptele săvârsite în exercitarea atributiilor ce le revin, în conditiile
legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică si prefectilor,
subprefectilor, secretarilor generali, precum si personalului din aparatul
propriu de specialitate al prefectului.
Art. 155. - Judetul Ilfov are resedinta în municipiul
Bucuresti.
Art. 156. - În termen de 30 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi viceprimarii vor opta fie pentru calitatea
de consilier, fie pentru functia de viceprimar.
Art. 157. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de
zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe aceeasi dată se abrogă Legea administratiei publice
locale nr. 69/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
79 din 18 aprilie 1996, cu modificările ulterioare, precum si orice alte
dispozitii contrare.
Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 8
martie 2001, cu respectarea prevederilor art 74 alin. (1) din Constitutia
României.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 13 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74, alin. (1) din Constitutia României.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
Bucuresti, 23 aprilie 2001.
Nr. 215.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii administratiei publice locale
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99
alin. (1) din Constitutia României,
Presedintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. - Se promulgă Legea administratiei publice locale si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE ROMÂNIEI
Bucuresti, 21 aprilie 2001.
Nr. 278.