C. ZONA CENTRALĂ.

CP - SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN LIMITELE ZONEI DE

PROTECŢIE A VALORILOR ISTORICE ŞI ARHITECTURAL URBANISTICE.

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI

Partea din zona centrală care este situată în interiorul limitelor de protecţie a valorilor istorice şi arhitectural urbanistice păstrează fragmentar ţesutul urban rezultat din succesiunea diferitelor etape de precizare a tramei stradale ca trasee şi profile şi de reconstrucţie spontană sau bazată pe regulamente urbanistice ori proiecte. Această zonă conţine marea majoritate a monumentelor de arhitectură din Bucureşti, înscrise în lista monumentelor sau propuse a fi înscrise conform studiului de fundamentare, între care se găsesc cele mai importante şi mai reprezentative clădiri destinate funcţiunilor publice, biserici sau foste clădiri rezidenţiale de mare valoare istorică, arhitecturală şi memorială, adăpostind acum diferite alte funcţiuni, precum şi clădiri de locuit.

Valoarea deosebită a zonei constă în existenţa într-un perimetru uşor de parcurs pietonal a unor areale aparţinând diferitelor perioade istorice care sunt suficient de ample pentru a conferi imagini coerente bine definite pentru anumite etape de dezvoltare urbanistică şi de rezonanţă la principalele curente ale arhitecturii europene. În acelaşi timp, alăturarea şi articularea acestor areale conferă o remarcabilă diversitate, accentuată de menţinerea punctuală a unor importante monumente medievale. Regulamentul urmăreşte păstrarea caracterului şi particularităţilor fiecăruia dintre segmentele caracteristice ale cadrului construit, în scopul menţinerii diversităţii şi accentuării prestigiului cultural al zonei centrale.

CP - subzona centrală situată în limitele zonei de protecţie a valorilor istorice şi arhitectural urbanistice se compune din:

CP1 - subzona centrală în care se menţine configuraţia ţesutului urban tradiţional conţinând o parte din zona protejată, restul fiind inclus în zonele CP2, CP3, CP4, M şi L. Zona protejată, în ansamblul perimetrului care include aceste subzone, este alcătuită din două tipuri morfologice dominante în care se înscriu volumele singulare ale unor clădiri publice şi de cult:

- clădiri medii şi înalte (P+6 niveluri şi peste), dispuse pe aliniament şi alcătuind fronturi relativ continue la stradă (de exemplu - Bulevardele Magheru, Bălcescu, I. C. Brătianu, Elisabeta, Kogălniceanu, Ferdinand, Hristo Botev, C. A. Rosetti - Maria Rosetti şi străzile Vasile Lascăr, Batiştei, Brezoianu );

- clădiri cu puţine niveluri (dominant P+1 - P+3 niveluri şi unele inserţii mai înalte), alcătuind fronturi continue sau discontinue dispuse pe aliniament sau retrase de la aliniament (de exemplu vadurile comerciale tradiţionale Calea Moşilor, Calea Griviţei şi Calea Călăraşilor sau Calea Dorobanţi, B-dul. Regina Maria, B-dul. 11 Iunie, B-dul. Lascăr Catargiu, B-dul. Dacia, B-dul. Mărăşeşti, Străzile Traian, Mântuleasa, Nicolae Iorga, Th. Masaryk, Bibicescu, Polonă, Caimatei, Jean Louis Calderon, Ştirbei Vodă, Mihai Eminescu, Vasile Conta, Pitar Moş, Căderea Bastiliei, zona Bucur, Zona Antim, alte străzi cu caracter în general rezidenţial).

? Regulamentul favorizează ridicarea prestigiului şi atractivităţii acestei zone, prin menţinerea caracteristicilor şi creşterea coerenţei cadrului construit şi prin diversificarea selectivă a funcţiunilor.

În interiorul acestei zone, datorită unor particularităţi bine conturate, a fost pusă în evidenţă următoarea unitate teritorială de referinţă:

CP1a - subzona centrală suprapusă peste nucleul istoric (segmentul Lipscani – delimitat de str. Doamnei, B-dul. I. C. Brătianu, Splaiul Independenţei şi Calea Victoriei şi segmentul Sf. Gheorghe – delimitat de străzile: Colţei, G-ral I. Florescu, Radu Calomfirescu, Hristo Botev, Calea Călăraşilor, Bărăţiei, B-dul I. C. Brătianu, Jacques Elias). Aceste segmente, separate de B-dul. I. C. Brătianu deschis în sec. XX, păstrează, alături de vestigii şi monumente medievale, o mare parte a centrului comercial datând din sec. XIX, format din clădiri alcătuind fronturi continue dispuse pe aliniament cu parter comercial şi unul sau mai multe niveluri. Zona beneficiază de un statut maxim de protecţie - se protejează valorile arhitectural - urbanistice, istorice şi de mediu natural în ansamblul lor, trama stradală, fondul construit, caracterul şi valoarea urbanistică; sunt permise intervenţii care conservă şi potenţează valorile existente.

? Prin prevederile regulamentului se urmăreşte revitalizarea acestei zone cu întărirea caracterului specific de polarizare comercială şi atractivitate pietonală, într-un cadru arhitectural-urbanistic tradiţional protejat şi ale cărui caracteristici de ansamblu şi de detaliu se menţin şi se pun în valoare.

CP2 - subzona Dealului Patriarhiei şi a Dealului Radu Vodă - constituie ansambluri protejate

cu un caracter aparte şi o localizare particulară în peisaj.

? Regulamentul favorizează menţinerea particularităţilor arhitecturale, urbanistice şi peisagistice ale celor două areale protejate.

CP3 - subzona centrală formată din inserţii de clădiri realizate în ultimele decenii în

interiorul zonei protejate - ansamblul Sălii Palatului.

? Prevederile regulamentului menţin nealterat caracterul unitar, reprezentativ pentru o anumită etapă a arhitecturii româneşti postbelice.

CP4 - subzona nucleului central comercial şi de afaceri – pusă în evidenţă datorită

importanţei tradiţionale şi potenţiale pentru funcţiuni de prim rang, reprezentative

pentru Capitală.

? Prin regulament se accentuează caracterul nucleului tradiţional comercial şi de afaceri, precum şi reprezentativitatea contemporană prin respectarea reperelor de continuitate şi de diversitate a culturii urbane anterioare, denotată de cadrul construit existent.

Întreaga zonă centrală protejată face parte din P.U.Z. - ZONE CONSTRUITE PROTEJATE al cărui regulament detaliază prevederile Regulamentului Local de Urbanism.

Orice intervenţie în zona protejată necesită avizul Ministerului Culturii.

În vederea autorizării clădirilor noi cu funcţiuni care se încadrează în specificul zonei, este necesară elaborarea şi aprobarea unor documentaţii de urbanism PUD / P.U.Z. cu ilustrarea modului de inserţie volumetrică în cadrul arhitectural – urbanistic existent.

Pentru intervenţii în spaţiul public (mobilier urban, pavimente, vegetaţie, etc.), neincluse în acest regulament, se vor întocmi proiecte pe ansamblul subzonei centrale suprapusă peste nucleul istoric (subzona Lipscani şi subzona Sf. Gheorghe) ce vor fi avizate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi de Ministerul Culturii.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE

CP1 + CP1a - se menţin neschimbate acele utilizări iniţiale ale clădirilor care corespund cerinţelor actuale sau se admite revenirea la acestea (Bursa de Valori). Se admit conversii ale funcţiunilor în condiţiile în care orice schimbare de destinaţie a clădirilor monument de arhitectură şi din centrul istoric se avizează conform legii;

- se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei şi cu statutul de protecţie al clădirilor pentru: funcţiuni publice de interes supramunicipal şi municipal, administrative, culturale, de învăţământ, funcţiuni terţiare superioare, media, edituri, agenţii, comerţ, servicii profesionale şi personale, recreere şi turism, locuinţe;

- se admite extinderea vadurilor comerciale pe toate străzile din cadrul Centrului Vechi

(CP1a) şi utilizarea pentru funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor, a

subsolurilor şi a mansardelor;

- se recomandă în u.t.r. CP1a o notă de specializare a străzilor, mai ales pietonale, prin predominanţa fie a unui comerţ de obiecte de artă, bijutierii şi consignaţii, fie a unor cafenele, ceainării, mici restaurante specializate, distracţii, mici hoteluri, pensiuni, cluburi, sedii ale unor asociaţii etc.;

- se admite acoperirea cu sticlă a curţilor închise sau în formă de U, în vederea transformării lor în spaţii funcţionale interioare;

- se vor menţine activităţile productive manufacturiere compatibile cu statutul zonei centrale protejate şi atractive pentru turismul cultural; activităţile incompatibile vor face obiectul unor programe de conversie sau relocare;

- în cazul conversiei şi extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca şi în cazul introducerii unor noi funcţiuni şi al reconstrucţiei unor clădiri fără valoare, vor fi dispuse la parterul clădirilor şi, eventual, în curţi, acele funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor şi turiştilor.

CP2– se menţin funcţiunile actuale.

CP3 – se admit conversii ale locuinţelor în alte funcţiuni şi se admit completări cu funcţiuni complementare în subteran (comerţ, serviciu, recreere, parcaje)

CP4 – constituind o zonă principală de polarizare a comerţului şi serviciilor, în cazul conversiei funcţiunilor din clădirile actuale şi în cazul reconstrucţiei unor clădiri fără valoare, se vor dispune funcţiuni comerciale şi servicii de primă categorie, compatibile cu prestigiul Capitalei – birouri, hoteluri, servicii publice şi de interes general;

- la parter spre stradă, cu excepţia spaţiilor de acces la nivelurile superioare şi a pasajelor spre curtea interioară, se vor dispune funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor şi turiştilor, având preponderent caracter de comerţ şi servicii de standard ridicat: magazine de lux, magazine specializate, restaurante, cofetării, cafenele, baruri, agenţii, bănci şi oficii bancare, anticariate, consignaţii, galerii de artă, reprezentanţe comerciale, birouri diverse, servicii colective şi personale, distracţii, servicii pentru recreere etc.

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

CP1 - se admite conversia locuinţelor în alte funcţiuni numai în cazul menţinerii unei ponderi a acestora de minim 30% din aria construită desfăşurată, atât pe ansamblul subzonei, cât şi pe fiecare operaţiune urbanistică - de exemplu, de reabilitare a unei insule;

- se admit restaurante de orice tip care comercializează pentru consum băuturi alcoolice numai la o distanţă de minim 100 metri de instituţiile publice supramunicipale şi municipale şi de lăcaşurile de cult;

- se admit fronturi în care la parter publicul să nu aibă acces cu condiţia ca lungimea unor astfel de segmente să nu depăşească 40 metri şi să grupeze cel mult două construcţii adiacente;

- se admit extinderi sau reconstrucţii ale clădirilor existente lipsite de valoare cu

următoarele două condiţii:

(1) - funcţiunea propusă să nu stânjenească vecinătăţile sau, în caz contrar, proiectul să demonstreze eliminarea sursei de incomodare sau poluare;

(2) - proiectul să asigure ameliorarea aspectului construcţiei şi amenajărilor şi

o mai bună integrare în zona protejată.

ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE

CP1 - se interzic următoarele utilizări:

- activităţi care pot provoca degradarea clădirilor protejate sau sunt incompatibile cu

statutul de zonă protejată;

- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;

- construcţii provizorii de orice natură;

- dispunerea pe faţade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile şi a antenelor pentru telefonie mobilă;

- cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor dacă acestea nu au caracter tehnic;

- dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura clădirilor şi deteriorând finisajul acestora;

- depozitare en-gros;

- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;

- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau din instituţiile publice;

- depozitări de materiale refolosibile;

- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;

- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente;

- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

CP1 + CP1a + CP2 + CP3 + CP4 - – se menţine parcelarul existent cu următoarele condiţii:

- în cazul clădirilor cu înălţimi sub P+4 niveluri se consideră construibile parcelele având minim 150 mp şi un front la stradă de minim 8,0 m pentru construcţiile înscrise între două calcane laterale şi de minim 10,0 metri în cazul construcţiilor cuplate şi izolate; parcelele sub 150 mp. pentru a deveni construibile, este necesar să se comaseze cu una dintre parcelele adiacente;

- în cazul clădirilor cu noi cu înălţimi peste P+4 niveluri se consideră construibile parcelele având minim 400 mp. şi un front la stradă de minim 12,0 m pentru construcţiile înscrise între două calcane laterale şi de minim 15,0 metri în cazul construcţiilor cuplate şi izolate; parcelele sub 400 mp pentru a deveni construibile, este necesar să se comaseze cu una dintre parcelele adiacente;

- în cazul comasării parcelelor din zona protejată se vor menţine amprentele vechii lotizări prin tratarea arhitecturală şi prin amenajările din curţi - dalaje, parapete, jardiniere fixe, plantaţii etc.;

- în cazuri speciale, în zone cu parcelări protejate, în vederea menţinerii caracterului specific al parcelării pot fi considerate construibile parcelele sub 150 mp. pe baza unor documentaţii de urbanism PUD însoţite de ilustrare de temă şi desfăşurări stradale.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

CP1 + CP4 - construcţiile vor fi dispuse pe aliniament sau vor fi retrase de la aliniament, conform caracterului străzii cu următoarele condiţii:

- în cazul în care pe parcelele învecinate construcţiile sunt retrase de la aliniament se va respecta retragerea existentă; dacă retragerile sunt inegale se va respecta retragerea dominantă pe stradă, instituită prin regulamentele anterioare, evidenţiată prin clădiri mai noi şi în stare bună;

- în cazul în care parcela se învecinează pe o latură cu o construcţie dispusă pe aliniament, iar pe cealaltă latură cu o construcţie în stare bună sau cu o clădire monument de arhitectură retrasă de la aliniament, noua clădire va fi dispusă pe aliniament, dar se va racorda la alinierea retrasă, pentru a nu evidenţia un calcan ;

- în cazul în care parcela se învecinează pe o latură cu o construcţie retrasă de la aliniament, iar pe cealaltă latură cu o construcţie neviabilă iar caracterul străzii indică tendinţa clădirilor mai noi de a se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regulă cu 4.0 metri, noua clădire se va retrage de la aliniament conform retragerii existente;

- la intersecţiile dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi având o lungime de minim 12,0 metri pe străzile de categoria I şi a II-a şi de 6,0 metri pe străzile de categoria a III-a;

- în cazul unei parcele de colţ situată într-o intersecţie constituită pe celelalte colţuri cu 1 – 3 clădiri având colţurile teşite conform regulamentelor anterioare, aliniamentul va prelua dimensiunea existentă a teşiturii.

CP1a – clădirile vor fi amplasate pe aliniament cu unele excepţii prevăzute în P.U.Z. – Zone

Construite Protejate (Str. Ion Ghica, Str. Blănari - unele clădiri în redane, retrase de la

aliniament).

CP2 - se menţine situaţia existentă cu luarea în considerare a posibilităţii completării laturii sudice a Palatului Patriarhal şi punerea în valoare a curţii de onoare din partea de est;

- aşezarea clădirilor se va face pe aliniament în zona dintre Aleea Dealul Mitropoliei şi Strada Ienăchiţă Văcărescu; în restul zonei se vor admite retrageri conform P.U.Z. – Zone Construite Protejate.

CP3 - se menţine neschimbată situaţia existentă de raportare la aliniament.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

CP1 + CP4 - se va menţine situaţia actuală dominantă a regimului de construire, continuu sau discontinuu;

- banda de construibilitate faţă de alinierea clădirilor va fi de maxim 15,0 metri în cazul clădirilor cu înălţimi de până la P+4 niveluri şi de maxim 20.0 metri în cazul clădirilor cu înălţimi de peste P+4 niveluri, cu condiţia respectării distanţei de 5 metri faţă de limita posterioară;

- în cazul fronturilor continue, clădirile se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe ambele limite laterale ale parcelelor până la o distanţă maxim 15,0 metri dacă clădirile au până la P+4 niveluri şi de maxim 20,0 metri dacă clădirile au peste P+4 niveluri şi se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5.0 metri;

- în cazul fronturilor discontinue, în care parcela se învecinează numai pe una dintre limitele laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltă latură se învecinează cu o clădire retrasă de la limita laterală a parcelei şi având pe faţada laterală ferestre ale unor încăperi principale, noua clădire se va alipi de calcanul existent, iar faţă de limita opusă se va retrage la o distanţă egală cu minim 1/3 din înălţime, dar nu mai puţin de 3,0 metri; se admit retrageri de minim 3,0 metri la construcţiile cu P+2 niveluri având pe faţada laterală ferestre de la încăperi principale precum şi la construcţiile cu P+3,4 niveluri având pe faţada laterală ferestre de la încăperi în care nu au loc activităţi permanente şi deci care nu necesită lumină naturală; pentru clădirile mai înalte de P+4 niveluri retragerea minimă va fi de 4,0 metri;

- în cazul în care clădirea se învecinează pe ambele laturi cu clădiri existente retrase faţă de limitele parcelelor, se va dispune izolat şi se va retrage faţă de ambele limite laterale ale parcelei la o distanţă egală cu minim 1/3 din înălţime dar nu mai puţin de 3,0 metri; se admit distanţe de minim 3,0 metri la construcţiile cu P+2 niveluri având pe faţada laterală ferestre de la încăperi principale şi la construcţiile cu P+3,4 niveluri având pe faţada laterală ferestre de la încăperi în care nu au loc activităţi permanente şi deci care nu necesită deci lumină naturală; pentru clădiri mai înalte retragerea minimă va fi de 4,0 metri;

- se interzice construirea pe limita parcelei dacă aceasta este şi linia de separaţie faţă de o clădire publică retrasă de la limita laterală a parcelei sau faţă de o biserică ortodoxă; în aceste cazuri retragerea minimă va fi de 4,0 metri;

- clădirile care alcătuiesc fronturi discontinue se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5.0 metri.

CP1a – clădirile pot fi amplasate pe limitele laterale şi posterioare ale parcelelor, fiind acceptate depăşiri ale bandei de construibilitate conform P.U.Z. - ZONE CONSTRUITE PROTEJATE

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

CP1 - se menţine neschimbată situaţia existentă; dacă din necesităţi funcţionale sunt necesare unele completări, extinderi sau demolări ale clădirilor situate în planul secundar, acestea se vor efectua pe baza studiilor de impact în zona protejată, avizate conform legii.

- clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea la cornişe a celei mai înalte dintre ele; distanţa se poate reduce la 1/4 din înălţime numai în cazul în care faţadele prezintă calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alte activităţi ce necesită lumină naturală;

- curţile închise vor avea o suprafaţă de minim 30,0 mp. cu condiţia ca cel puţin una din dimensiunile în plan ale curţii să fie de minim 1/2 H.

CP1 + CP1a + CP3 + CP4 - se admite acoperirea curţilor închise sau în formă de U la clădirile cu funcţiuni de birouri, hoteluri, comerţ, recreere care pot deveni astfel spaţii funcţionale de tip galerii, hall-uri, zone de recepţie, săli de expoziţie, etc.

ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

CP1 + CP2 + CP3 + CP4 - parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;

- în cazul fronturilor continue la stradă se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj care să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor;

- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.

CP1 + CP1a + CP4 – se recomandă amplificarea circulaţiei pietonale prin crearea pasajelor şi

deschiderea curţilor cu funcţiuni atractive pentru pietoni.

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

CP1 + CP2 + CP3 + CP4 - staţionarea vehiculelor se admite numai în interiorul parcelei,

deci în afara circulaţiilor publice;

- în cazul în care nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare ori concesionarea locurilor necesare; aceste parcaje se vor situa la distanţa de maxim 150 metri.

ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

CP1 + CP4 - înălţimea maximă admisibilă este egală cu distanţa dintre aliniamente; pot fi adăugate suplimentar unul sau două niveluri în funcţie de volumetria caracteristică străzii, cu condiţia retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade;

- în cazul în care într-o intersecţie există deja o marcare pe colţ a poziţiei favorizate a clădirilor printr-un plus de înălţime, se admite pentru o nouă clădire de colţ depăşirea în planul faţadei a înălţimii maxime admisibile cu unul sau două niveluri pe o lungime de maxim 15,0 metri de la intersecţie, peste care pot urma alte două niveluri retrase în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade după cum urmează:

Lăţimea străzii între aliniamente(metri) / profile standard actuale	Înălţimea maximă admisă (metri)	Număr niveluri convenţionale (3.0 metri)	Număr niveluri suplimentare admise *): (A) retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi tangenta la 45 ^ola acesta (B) în planul faţadei la clădirile de colţ pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A)
Sub 9 metri	7 - 10	P+1+M, P+2	(A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel
9,01 – 11,00 Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m. =10 metri (categoria III)	12	P+2 +M	(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
11,01 – 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri =13 metri (categoria III)	13	P+3	(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
13,01 – 16,00	16	P+4	(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
16,01 – 19,00	19	P+5	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
19,01 – 22,00 Carosabil – 14 m. + trotuare 2x4 = 22 m .(categoria II)	22	P+6	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
22,01 – 25,00	25	P+7	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
25,01 – 27,00 Carosabil – 14 m. + trotuare 2x6 = 26 m. .(categoria II)	27	P+8	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
27,01 – 30,0	30	P+9	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
30,1 – 33,00 Carosabil – 21 m. + trotuare 2x6 = 33 m.(categoria I)	33	P+10	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
33,01 – 36,00	36	P+11	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
36,01 – 39,00	39	P+12	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
39,01 – 42,00	42	P+13	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
42,01- 45,00 şi peste Carosabil – 28 m. + trotuare 2x8 metri = 44 m.	45	P+14	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

*) în toate cazurile în care construcţiile au acoperiş cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea.

CP1+ CP4 – în cazul fronturilor continue, atunci când noua construcţie depăşeşte ca înălţime o construcţie alăturată viabilă, este obligatoriu ca volumul care se înalţă peste calcanul existent să fie retras de la limita de proprietate cu minim 3,0 metri în cazul clădirilor până la P+4 niveluri şi cu 4,0 în cel al clădirilor peste P+4 niveluri, pentru a fi tratat ca faţadă laterală;

- pentru construcţiile cuplate la calcanul unei clădiri existente viabile este obligatorie preluarea “conturului” calcanului acesteia în zona vizibilă din domeniul public;

- se interzice autorizarea clădirilor care aduc noi calcane în imaginea zonei centrale;

- în cazul racordării între străzi cu lăţimi diferite, cu clădiri având regim diferit de înălţime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 50,0 metri dacă strada are 6 sau 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de 25,0 metri dacă strada are 2 fire de circulaţie; în cazul în care diferenţa este mai mare de două niveluri, racordarea se va face în trepte.

CP1a - se păstrează înălţimile existente, preluându-se cotele clădirilor învecinate . În punctele recomandabile (intersecţii, planuri de închidere a unor perspective locale) se pot propune înălţimi mai mari cu un nivel, în planul faţadei sau retras, justificate prin studii de volumetrie.

CP2 + CP3 - se va menţine configuraţia existentă;

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

CP1 + CP1a + CP2 + CP3 + CP4 - orice intervenţie asupra monumentelor de arhitectură

declarate sau propuse a fi declarate, se va putea realiza numai în condiţiile legii;

- orice intervenţie asupra faţadelor existente, ca şi modul de realizare al unor noi construcţii, completări sau extinderi, elemente de mobilier urban ori de reclamă, necesită studii de specialitate, avizate conform legii;

- arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a secvenţelor particulare de ţesut urban şi va participa la punerea în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o expresie arhitecturală contemporană; aceasta va ţine seama de caracterul zonei şi de caracteristicile clădirilor învecinate în ceea ce priveşte:

- volumetria – simplitatea volumelor, adecvarea scării, controlul imaginii din toate direcţiile din care volumul este perceput în relaţie cu cadrul construit în care se inserează, armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenţierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor lucrări tehnice, etc.;

- arhitectura faţadelor – armonizarea cu scara străzii ca ritm al liniilor de forţă verticale şi orizontale şi ca frecvenţă a elementelor–accent, armonizarea cu vecinătăţile imediate ca proporţii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faţadei, ca transparenţă a balustradelor balcoanelor şi logiilor, etc.;

- materiale de construcţie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a clădirilor învecinate, evitarea materialelor care pot compromite integrarea în caracterul zonei, respectarea materialelor construcţiei iniţiale în caz de refacere şi extindere;

- culoare – armonizarea culorii cu arhitectura clădirii, respectarea ambianţei cromatice a străzii, sublinierea eventuală a ritmului faţadelor etc.;

- în vederea autorizării se vor prezenta studii suplimentare de inserţie pentru noile clădiri sau pentru intervenţii asupra clădirilor existente ( ilustrări grafice, fotomontaje, machete);

- se interzic imitaţii stilistice după arhitecturi străine zonei, realizarea unor false mansarde, imitaţii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau strălucitoare;

- se interzice desfigurarea arhitecturii faţadelor şi deteriorarea finisajelor prin tratarea vitrinelor şi a registrului parterului sau prin instalarea firmelor şi a panourilor de afişaj, inclusiv a sistemelor de iluminare a acestora ;

- elementele de mobilier urban vor respecta valoarea zonei protejate şi arhitectura clădirilor.

CP1a - în cazul utilizării funcţionale a mai multor parcele pentru o nouă construcţie, se va menţine exprimarea în plan şi în arhitectura faţadelor a amprentelor parcelarului iniţial.

CP3 – se va menţine unitatea originală a fronturilor Pieţei Sălii Palatului.

CP4 - noile intervenţii vor urmări creşterea gradului de coerenţă, vor respecta caracterul arhitecturii nucleului central din perioada interbelică şi vor accentua prin arhitectura noilor clădiri, prin amenajările exterioare şi prin elementele de mobilier urban, firme, reclame, iluminat nocturn, vegetaţie, importanţa şi atractivitatea zonei tradiţionale de maximă polaritate comercială şi de afaceri a Capitalei.

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ

CP1 + CP1a + + CP2 + CP3 + CP4 - toate construcţiile noi sau reabilitate vor fi racordate la

reţelele edilitare publice de apă, canalizare;

- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă;

- la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;

- se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la reţeaua de canalizare;

- noile clădiri vor fi echipate fie cu o antenă colectivă şi o reţea de videocomunicaţii conform reglementărilor tehnice în vigoare, fie cu un branşament la reţeaua cablată;

- toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;

- se interzice dispunerea pe faţade a antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă.

- cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor care nu sunt tehnice sau industriale.

ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

CP1 + CP1a + CP2 + CP3 + CP4 - spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă;

- curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de mobilier urban, plantaţii decorative, inclusiv pe faţade;

- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 40 mp.;

- se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;

- elementele fixe de mobilier urban din spaţiile accesibile publicului se vor subordona caracterului zonei, necesitând aceleaşi avize de specialitate ca şi construcţiile.

ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI

CP1+ CP2 + CP4 - se va menţine caracterul existent al împrejmuirilor astfel:

- în cazul fronturilor retrase de la aliniament, gardurile spre stradă vor avea, conform regulamentelor anterioare, înălţimea de minim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 m., partea superioară fiind transparentă realizată din fier forjat sau plasă metalică şi vor putea fi dublate de gard viu; poate fi autorizată o înălţime diferită în cazul reconstrucţiei sau restaurării unei împrejmuiri existente sau pentru a permite racordarea la o împrejmuire existentă;

- stâlpii de susţinere în cazul în care nu sunt metalici, se vor armoniza cu finisajul clădirii principale şi al gardurilor alăturate;

- porţile se vor armoniza cu împrejmuirea;

- pe limitele laterale şi posterioare gardurile vor fi opace şi vor avea înălţimea maximă de 2.50 metri; această înălţime permite mascarea faţă de vecinătăţi a garajelor, serelor etc.;

- construcţiile publice vor putea face excepţie ca dimensiuni şi calitate a decoraţiei gardurilor şi porţilor de intrare care se vor armoniza cu arhitectura clădirii.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT %)

CP1 + CP1a + CP2 + CP3 + CP4 - POT maxim = 70%;

- în cazul unor extinderi sau noi inserţii se admite acoperirea restului curţii în proporţie de 80% cu clădiri cu maxim 2 niveluri (H = 8 metri) pentru activităţi comerciale, săli de spectacole etc.;

- în mod excepţional, în cazul construcţiilor care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public, al celor care sunt înconjurate pe trei laturi de calcane ale unor construcţii existente valoroase sau al celor care refac o construcţie valoroasă dispărută, POT poate ajunge până la 100%;

- POT 100% poate fi admis şi în cazul acoperirii integrale cu luminator a curţilor închise sau în formă de U;

- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele în vigoare sau tema specifică.

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

CP1a - CUT maxim 1,9 mp. ADC / mp. teren.

CP1 + CP2 + CP3 + CP4 - în cazul unor extinderi sau noi inserţii se admite CUT maxim = 3,0 mp. ADC / mp. teren

- pentru parcelele cu suprafaţa mai mică de 350 mp. sau cu raport între laturi mai mare de 1/5, CUT maxim 1,9 mp. ADC / mp. teren.

- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului;

- în cazul mansardelor, aria suplimentară convenţională = maxim 0,6 x arie nivel curent.

CA - ZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI

PROTEJATE

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI.

Zona situată în afara zonei protejate se compune din următoarele subzone:

CA1 - Subzona centrală cu funcţiunea de centru de afaceri cu clădiri de înălţime medie, mare

şi cu accente peste 45 metri, cu regim de construire continuu şi discontinuu;

CA2 - Subzona centrală cu funcţiuni complexe, cu clădiri de înălţime medie, mare şi cu accente peste 45 metri, cu regim de construire continuu sau discontinuu;

Pentru teritoriul definit prin H.G. 129/1998 ca “Zona de interes naţional BUCUREŞTI 2000” prezentul regulament are un caracter orientativ, autorizaţiile de construire urmând a fi eliberate în baza unui plan urbanistic special elaborat pentru acest teritoriu delimitat după cum urmează: la nord - Splaiul Independentei de la intersecţia cu Str. Uranus şi până la intersecţia cu B-dul Corneliu Coposu; Calea Călăraşilor până la intersecţia cu Str. Orzari; Str. Orzari şi Str. Episcop Damaschin; la est - Şos. Mihai Bravu de la intersecţia cu Str. Episcop Damaschin şi până la intersecţia cu Calea Dudeşti; la sud - Calea Dudeşti de la intersecţia cu Şos. Mihai Bravu şi până la Str. Brăiliţa; Str. Zizin; Str. Foişorului de la intersecţia cu Str. Zizin până la intersecţia cu Calea Vitan; Calea Vitan de la intersecţia cu Str. Foişorului până la intersecţia cu B-dul Octavian Goga; B-dul Octavian Goga; B-dul Mărăşeşti; Str. Mitropolit Nifon; B-dul George Coşbuc până la intersecţia cu B-dul Tudor Vladimirescu; la vest - B-dul. Tudor Vladimirescu; Str. Izvor; Str. B. P. Haşdeu.

? Prevederile regulamentului, asigură o mare diversitate a ofertei pentru noi investiţii, urmăresc extinderea zonei centrale tradiţionale în concordanţă cu cerinţele funcţionale şi arhitectural – urbanistice actuale şi permit aplicarea concluziilor concursului internaţional “Bucureşti 2000”. Totodată, provoacă punerea în valoare într-o configuraţie - replică actuală a axului interbelic B-dul. Magheru – Bălcescu - a unui nou ax major nord – sud între Piaţa Victoriei şi Palatul Parlamentului, cu prelungire spre cartierele sudice ale Capitalei (având pe parcurs un nod major cu un deosebit potenţial reprezentativ la intersecţia axului Academiei Militare cu un dublu ax către Gara de Nord).

SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ.

ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE.

CA1 + CA2 - se admit funcţiuni de interes general specifice unui centru de afaceri:

- sedii de companii şi firme în clădiri specializate pentru birouri;

- servicii financiar-bancare şi de asigurări;

- servicii autonome avansate (manageriale, tehnice şi profesionale);

- servicii pentru cercetare-dezvoltare;

- servicii de formare - informare;

- biblioteci, mediateci;

- poşta şi telecomunicaţii (releu infostructură);

- edituri, centre media;

- activităţi asociative diverse;

- hoteluri pentru turismul de afaceri şi alte spaţii de recepţie;

- expoziţii, centre şi galerii de artă;

- servicii profesionale, colective şi personale, servicii specializate pentru comerţ şi

pentru funcţionarea zonei centrale, servicii pentru transporturi;

- agenţii diverse (imobiliare, de turism etc.)

- restaurante, cofetării, cafenele, baruri, terase;

- centre comerciale, magazine cu plaza interioară, galerii comerciale, comerţ cu obiecte

de artă etc.;

- cazino, dancing, cinema;

- centre de recreere şi sport în spaţii acoperite;

- mici unităţi productive manufacturiere şi de depozitare mic-gros legate de funcţionarea zonei centrale;

- locuinţe cu partiu special având incluse spaţii pentru profesiuni liberale;

- parcaje multietajate de descongestionare a circulaţiei în zona centrală protejată.

CA1 + CA2 - se admit funcţiuni publice reprezentative de importanţă supramunicipală şi sedii ale unor organisme internaţionale şi zonal – europene, şi amenajări publice (străzi şi piaţete pietonale, scuaruri, plantaţii decorative, reclame, mobilier urban şi elemente de artă decorativă).

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI.

CA1 + CA2 - se admit clădiri cu funcţiuni care nu permit accesul liber al publicului, cu condiţia ca, la nivelul parterului şi mezaninului, frontul spre stradă să fie destinat unor spaţii accesibile locuitorilor şi turiştilor - comerţ, expoziţii, restaurante, recreere, servicii personale şi colective etc.;

- se admit la parterul clădirilor funcţiuni care nu permit accesul liber al publicului numai cu condiţia ca acestea să nu reprezinte mai mult de 30% din frontul străzilor şi să nu se grupeze mai mult de două astfel de clădiri (cca. 40.0 metri desfăşurare de front);

- se admit locuinţe la nivelurile superioare ale clădirilor având alte funcţiuni, de preferinţă un partiu special de adaptat zonei centrale de afaceri;

- se admite conversia în alte funcţiuni a locuinţelor situate în clădiri existente cu condiţia menţinerii a unei ponderi a locuinţelor de minim 30 % din totalul ariei construite desfăşurate;

- se admit restaurante de orice tip cu condiţia ca unităţile care comercializează pentru consum băuturi alcoolice să fie situate la o distanţă de minim 100 metri de instituţiile publice reprezentative şi de lăcaşele de cult;

- se menţin unităţile productive actuale cu condiţia asigurării compatibilităţii ca funcţionare şi aspect cu zona centrală.

ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE

CA1+ CA2 - se interzice epuizarea rezervei de teren liber pentru centrul de afaceri prin admiterea neselectivă a unor funcţiuni inferioare statutului acestei zone.

CA 1+ CA 2 - sunt interzise următoarele tipuri de activităţi şi de lucrări:

- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;

- construcţii provizorii de orice natură;

- dispunerea pe faţade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile şi a antenelor pentru telefonie mobilă;

- dispunerea de piloneţi zăbreliţi pe terase, cu excepţia clădirilor tehnice şi industriale;

- dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura clădirilor şi deteriorând finisajul acestora;

- depozitare en-gros;

- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;

- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile

publice sau din instituţiile publice;

- depozitări de materiale refolosibile;

- staţii de întreţinere auto cu capacitatea peste 5 maşini;

- spălătorii chimice;

- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;

- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente;

- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR.

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI).

CA1 + CA2– în zonele cu parcelar constituit se va menţine condiţia generală de

construibilitate a parcelelor, şi anume:

- în cazul clădirilor cu înălţimi sub P+4 niveluri se consideră construibile parcelele având minim 150 mp şi un front la stradă de minim 8,0 m pentru clădirile alcătuind fronturi continue şi de minim 10,0 metri în cazul celor cuplate şi izolate; parcelele sub 150 mp. pentru a deveni construibile, este necesar să se comaseze cu una dintre parcelele adiacente;

- în cazul clădirilor cu înălţimi peste P+4 niveluri se consideră construibile parcelele având minim 400 mp. şi un front la stradă de minim 12,0 m pentru construcţiile înscrise între două calcane laterale şi de minim 15,0 metri în cazul construcţiilor cuplate şi izolate; parcelele sub 400 mp pentru a deveni construibile, este necesar să se comaseze cu una dintre parcelele adiacente;

- în interiorul “Zonei de interes naţional BUCUREŞTI 2000”, delimitată conform H.G. 129/1998 şi pentru care a fost instituită Agenţia Naţională “Bucureşti 2000” prin H.C.G.M.B. nr. 109/1999, autorizarea construcţiilor se poate realiza numai după aprobarea unei documentaţii P.U.Z. pentru zone distincte, delimitate pe baza unei teme de proiect de către DGUAT. Sunt necesare operaţiuni funciare de regrupare a parcelelor prin cumpărare cu exercitarea dreptului de preemţiune, prin schimb sau prin expropriere pentru cauză de utilitate publică pentru lucrări de infrastructură şi pentru instituţii şi servicii publice de interes naţional, regional şi local.

CA1 + CA2 – pe terenurile rămase libere în urma operaţiunilor nefinalizate se consideră construibile parcelele având minim 800 mp şi un front la stradă de minim 15,00 metri, în cazul construcţiilor alcătuind fronturi continue şi de minim 20,00 metri în cazul construcţiilor cuplate la un calcan lateral sau izolate;

- în cazul construcţiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000 mp cu un front la stradă de minim 30.00 metri.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT.

Racordarea aliniamentelor la intersecţiile străzilor se va face printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre aliniamente, având lungimea de 12,0 metri pe străzile de categoria I–a şi a II-a şi de 5,0 metri pe cele de categoria a III-a.

CA1 + CA2 – în zonele constituite dispunerea clădirilor faţă de aliniament va respecta caracterul străzii existente, cu următoarele condiţii:

- clădirile care adăpostesc funcţiuni publice reprezentative se vor amplasa retrase de la aliniament la o distanţă de minim 6.00 metri, cu condiţia să nu lase vizibile calcane ale clădirilor situate pe limitele laterale ale parcelelor;

- în raport cu caracterul străzilor existente clădirile pot fi dispuse pe aliniament sau pot fi retrase cu condiţia să nu lase aparente calcane ale clădirilor învecinate;

- în cazul în care parcela se învecinează pe o latură cu o construcţie dispusă pe aliniament iar pe cealaltă latură cu o construcţie în stare bună sau cu o clădire monument de arhitectură retrasă de la aliniament, noua clădire va fi dispusă pe aliniament dar se va racorda la alinierea retrasă, pentru a nu evidenţia un calcan ;

- în cazul în care parcela se învecinează pe o latură cu o construcţie retrasă de la aliniament iar pe cealaltă latură cu o construcţie neviabilă, iar caracterul străzii indică tendinţa clădirilor mai noi de a se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regulă cu 4.0 metri, noua clădire se va retrage de la aliniament conform retragerii existente;

CA1 + CA2 – pe terenurile libere care vor face obiectul P.U.Z. se recomandă dispunerea clădirilor cu regim de construire continuu pe aliniament, atât spre stradă cât şi spre spaţiile exclusiv pietonale stabilite prin planul urbanistic.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR.

CA1 + CA2 - conform P.U.Z, cu următoarele recomandări :

- clădirile care adăpostesc funcţiuni publice reprezentative se pot amplasa izolat sau în regim continuu;

- clădirile care adăpostesc funcţiuni de interes general şi locuinţe vor alcătui fronturi continue prin alipire de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor până la o distanţă de maxim 20.00 metri de la aliniament;

- în cazul în care parcela se învecinează cu o clădire care prezintă calcan pe una dintre limitele laterale ale parcelei, iar pe cealaltă latură se învecinează cu o clădire retrasă de limita laterală a parcelei şi având pe faţada laterală ferestre ale unor încăperi care necesită lumina naturală, noua clădire se va alipi de calcanul existent, iar faţă de limita opusă se va retrage obligatoriu la o distanţă egală cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 4.00 metri;

- se interzice construirea pe limita laterală a parcelei dacă aceasta este şi linia de separaţie faţă de o clădire publică dispusă izolat sau faţă de o biserică ortodoxă ; în acest caz se admite o retragere faţă de limitele parcelei egală cu jumătate din înălţimea la cornişe, dar nu mai puţin de 5,00 metri;

- clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişe, dar nu mai puţin de 5.00 metri;

- se interzice construirea pe limita posterioară a parcelei, cu excepţia cazului în care există un calcan al unei clădiri principale, iar noua construcţie se limitează la acoperirea acestuia.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ.

CA1 + CA2 - conform P.U.Z cu următoarele condiţionări :

- clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea la cornişe a celei mai înalte dintre ele;

- distanţa se poate reduce la 1/4 din înălţime, dar nu mai puţin de 6.00 metri numai în cazul în care faţadele prezintă calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alte activităţi ce necesită lumina naturală;

- curţile pot fi construite în proporţie de 75 % compact între aliniamentul posterior situat la 20,00 metri de cel principal şi limitele parcelei, cu condiţia să nu se depăşească înălţimea de 2 niveluri (maxim 8 metri).

ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE.

CA1 + CA2 - conform P.U.Z cu următoarele recomandări:

- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4.00 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;

- în cazul fronturilor continue la stradă se va asigura la fiecare 30,00 metri de front câte un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj care să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor;

- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR.

CA1 + CA2 - conform P.U.Z cu următoarele recomandări :

- staţionarea vehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;

- în cazul în care nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate la distanţă de maxim 150 metri.

ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR.

CA1 + CA2 - înălţimea maximă admisibilă este egală cu distanţa dintre aliniamente; pot fi adăugate suplimentar unul sau două niveluri în funcţie de volumetria caracteristică străzii, cu condiţia retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade;

- pentru clădirile foarte înalte (peste 45 metri) se va prezenta prin P.U.Z. justificarea configuraţiei de ansamblu ţinându–se seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulaţie, de pe Splaiuri şi de pe cornişele Dâmboviţei şi Colentinei.

Lăţimea străzii între aliniamente(metri) / profile standard actuale	Înălţimea maximă admisă (metri)	Număr niveluri convenţionale (3.0 metri)	Număr niveluri suplimentare admise *): (A) retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi tangenta la 45 ^ola acesta (B) în planul faţadei la clădirile de colţ pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A)
Sub 9 metri	7 - 10	P+1+M, P+2	(A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel
9,01 – 11,00 Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m. =10 metri (categoria III)	11	P+2 +M	(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
11,01 – 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri =13 metri (categoria III)	13	P+3	(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
13,01 – 16,00	16	P+4	(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
16,01 – 19,00	19	P+5	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
19,01 – 22,00 Carosabil – 14 m. + trotuare 2x4 = 22 m .(categoria II)	22	P+6	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
22,01 – 25,00	25	P+7	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
25,01 – 27,00 Carosabil – 14 m. + trotuare 2x6 = 26 m. .(categoria II)	27	P+8	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
27,01 – 30,0	30	P+9	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
30,1 – 33,00 Carosabil – 21 m. + trotuare 2x6 = 33 m.(categoria I)	33	P+10	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
33,01 – 36,00	36	P+11	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
36,01 – 39,00	39	P+12	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
39,01 – 42,00	42	P+13	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
42,01- 45,00 şi peste Carosabil – 28 m. + trotuare 2x8 metri = 44 m.	45	P+14	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

*) în toate cazurile în care construcţiile au acoperiş cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea.

- în cazul racordării între străzi cu lăţimi diferite, cu clădiri având regim diferit de înălţime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 50,0 metri dacă strada are 6 sau 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de 25,0 metri dacă strada are 2 fire de circulaţie; dacă diferenţa este mai mare de două niveluri, racordarea se va face în trepte.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

CA1 - aspectul clădirilor, reclamelor şi elementelor de mobilier urban va fi subordonat

cerinţelor specifice unui zone centrale de afaceri;

CA1 + CA2 - conform P.U.Z, cu următoarele condiţionări:

- aspectul clădirilor va ţine seama de caracterul specific al zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate;

- se va asigura o tratare similară a tuturor faţadelor aceleiaşi clădiri având în vedere perceperea acestora din clădirile înalte;

- se va acorda atenţie modului de tratare a acoperişurilor sau teraselor perceptibile într-o perspectivă descendentă din clădirile înalte;

- se interzice afectarea aspectului arhitectural al clădirilor prin dispunerea neadecvată a reclamelor pe plinurile faţadelor, parapete, balcoane etc.

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ.

CA1 + CA2 - conform P.U.Z cu următoarele condiţionări:

- toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice;

- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă;

- dată fiind intensitatea circulaţiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;

- se va asigura în mod special captarea şi evacuarea rapidă apelor meteorice în reţeaua de canalizare;

- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi dispunerea vizibilă a cablurilor CATV;

- cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor care nu sunt tehnice sau industriale.

ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE.

CA1 + CA2 - conform P.U.Z cu următoarele condiţionări:

- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 40 mp;

- se recomandă ca, pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei, să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulaţii pietonale, terase;

- se recomandă înverzirea teraselor necirculabile ale clădirilor în proporţie de 70 %..

- parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un gard viu de minim 1,20 metri înălţime.

ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI.

CA1 + CA2 + CA3 - conform P.U.Z cu următoarele condiţionări:

- gardurile spre stradă ale clădirilor retrase de la aliniament vor fi transparente, vor avea înălţimea de 2,00 metri, vor avea un soclu opac de circa 0.60 metri şi vor putea fi dublate de gard viu; gardurile dintre proprietăţi vor fi opace şi vor avea înălţimea de 2,50 metri;

- marcarea limitei proprietăţii în cazul parterelor cu funcţiuni accesibile publicului retrase de la aliniament se poate face prin pavaje decorative, parapete, jardiniere, etc.;

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI.

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT).

CA1 - 75 %;

CA2 - pentru clădiri cu 6 niveluri şi peste - P.O.T. maxim = 70% , cu posibilitatea

acoperirii restului curţii în proporţie de 75% cu clădiri cu maxim 2 niveluri 8 (metri)

pentru activităţi comerciale, săli de spectacole etc.;

- pentru clădirile sub 6 niveluri P.O.T. maxim = 60%, cu posibilitatea acoperirii restului curţii în proporţie de 75% cu clădiri cu maxim 2 niveluri (8 metri) pentru activităţi comerciale, săli de spectacole etc.;

- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului.

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT).

CA1 – nu se limitează, recomandabil să nu se depăşească 4,5 mp. ADC / mp. teren;

- în cazul accentelor peste 45,0 metri, CUT se va justifica prin P.U.Z.

CA2 - pentru clădiri cu 6 niveluri şi peste CUT maxim = 3,0 mp. ADC / mp. teren

- pentru clădirile sub 6 niveluri CUT maxim = 2,5 mp. ADC / mp. teren;

- în cazul accentelor peste 45,0 metri, CUT se va justifica prin P.U.Z.

- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului.

CB - ZONE SITUATE ÎN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL CARE GRUPEAZĂ FUNCŢIUNI COMPLEXE DE IMPORTANŢĂ SUPRAMUNICIPALĂ ŞI MUNICIPALĂ .

Zona conţine unele dintre cele mai importante nuclee strategice de dezvoltare a Municipiului situate în afara zonei centrale, care vor putea conferi Capitalei un nou prestigiu, o echilibrare funcţională şi noi calităţi estetic-configurative, în condiţiile unei oferte diversificate şi parţial imediat accesibile investitorilor.

Zona se compune din următoarele subzone şi unităţi de referinţă:

CB1 – subzona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate;

CB2 – subzona serviciilor publice dispersate în zone protejate;

CB3 – subzona polilor urbani principali: - Barbu Văcărescu, Berceni, BIG Berceni, Colentina, Crângaşi, Drumul Taberei, Filaret, Fundeni, Gara Basarab, Giurgiului, Lacul Morii vest, Obor, Orhideelor, Panduri, Pantelimon, Pipera, P-ţa Presei Libere - Poligrafiei, Sălaj, Titan, Văcăreşti.

CB4 - subzona campusurilor universitare, unităţilor de cercetare, parcurilor ştiinţifice;

CB4a – parcul ştiinţific (soft) Văcăreşti;

CB4b – campusuri universitare;

CB4c – unităţi de cercetare.

CB5 – centru de conferinţe şi expoziţii internaţionale /parc expoziţional /.

CB6 – centrul internaţional de studii ecumenice Văcăreşti.

Pentru orice noi intervenţii vor fi necesare în subzonele:

CB1 + CB2 – Planuri Urbanistice de Detaliu sau Zonale

CB3 + CB4 + CB5 + CB6 - Planuri Urbanistice Zonale

SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 1. UTILIZĂRI ADMISE

CB1 + CB2 - instituţii şi servicii publice supramunicipale şi municipale, sedii ale unor organisme extrateritoriale.

CB3 - instituţii şi servicii publice supramunicipale şi municipale, sedii ale unor organisme extrateritoriale;

- servicii financiar-bancare şi de asigurări, poşta şi telecomunicaţii (releu infostructură), servicii avansate manageriale, tehnice şi profesionale (sedii de companii şi firme în clădiri specializate); cercetare-dezvoltare, edituri, servicii pentru media; centre de informare, bibliotecă / mediatecă; activităţi asociative diverse; servicii profesionale, colective şi personale, hoteluri pentru turismul de afaceri şi alte spaţii de recepţie, restaurante cofetării, cafenele, baruri, comerţ, expoziţii, recreere (cazino, dancing, cinema, centre de recreere, sport în spaţii acoperite), săli de conferinţe, spectacole şi cinema de diferite capacităţi cu serviciile anexe, locuinţe cu partiu special pentru profesiuni liberale, învăţământ superior şi de formare continuă;

- unităţi mici şi mijlocii specializate în activităţi de producţie abstractă şi concretă în domenii de vârf; activităţi manufacturiere şi depozitare mic-gros legate de funcţionarea polului terţiar, parcaje multietajate;

CB4a - în parcul ştiinţific Văcăreşti sunt admise numai activităţi de soft ( producţie, cercetare - dezvoltare, învăţământ superior de profil);

CB4b - spaţii pentru învăţământ superior, auditoriu academic, servicii universitare, bibliotecă / mediatecă, cămine, restaurante, birouri şi ateliere de întreţinere, spaţii sociale şi medicale pentru studenţi, spaţii acoperite şi descoperite pentru sport şi recreere, locuinţe pentru profesori şi profesori-vizitatori, club profesori, comerţ, servicii personale, parcaje;

CB4c - spaţii pentru cercetare, independente sau grupate cu învăţământul superior;

CB5 - săli de conferinţe de diferite capacităţi cu serviciile anexe, birouri proprii serviciilor legate de funcţionarea centrului, servicii necesare conferinţelor, săli de expoziţie, bibliotecă / mediatecă, centru de presă, poştă şi telecomunicaţii (nod de infostructură), birouri diverse, centru de formare-informare cuprinzând o grupare de săli de seminarii şi conferinţe, hoteluri pentru turismul de afaceri, restaurante, comerţ, recreere, parcaje multietajate;

- pavilioane de expoziţie, platforme de expunere, birouri, ateliere, restaurante, recreere în spaţii acoperite şi în spaţii libere, alte servicii, parcaje;

CB6 - centru de studii şi cercetări, bibliotecă / mediatecă, săli de conferinţe şi expoziţii, arhivă, centru de conservare şi restaurare de carte veche, spaţii pentru traduceri, editare de facsimile şi de noi publicaţii, ateliere de reproducere pe diferiţi suporţi a materialelor destinate schimburilor internaţionale, centru de perfecţionare, librărie, grădină, parcaje şi - în cadrul Mănăstirii reconstituite Văcăreşti – muzeu şi cazare pentru personalul permanent (în sistem monahal şi / sau laic şi pentru invitaţi şi cursanţi);

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

CB1 - extinderile şi schimbările de profil se admit cu condiţia să nu incomodeze prin poluare şi trafic funcţiunile învecinate;

CB2 – extinderile şi schimbările de profil trebuie să fie compatibile cu statutul zonei

protejate;

CB3 + CB4 + CB6 - întrucât realizarea acestor obiective se va derula în timp, se recomandă ca prin P.U.Z. terenul rămas neafectat în prima etapă şi păstrat în rezervă să fie amenajat sumar ca un spaţiu plantat accesibil locuitorilor, vegetaţia importantă urmând să facă parte din amenajarea definitivă a zonei.

CB 5 - se admite comerţ cu vânzarea cu amănuntul numai pentru mărfurile prezentate în scop promoţional în perioada expoziţiilor.

CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB5 + CB6 – se va asigura în toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap motor.

CB3 – se vor asigura circulaţii şi piaţete pietonale, precum şi scuaruri atractive pentru

recreere în cadru urban, în pondere de minim 10% din suprafaţa de teren.

CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB5 + CB6 – în proximitatea aeroporturilor se va respecta avizul autorităţii aeronautice privind condiţiile impuse de culoarului de zbor.

ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE

CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB5 + CB6 - se interzic:

- orice alte activităţi care nu corespund caracterului zonei şi prin aceasta prezintă riscul îndepărtării investitorilor interesaţi;

- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;

- construcţii provizorii de orice natură;

- depozitare en-gros;

- depozitări de materiale refolosibile;

- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;

- lucrări de terasament de natură să afecteze utilizarea terenurilor învecinate;

- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

CB 2 - se interzic funcţiunile incompatibile cu statutul de zona protejată;

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

CB1 - se vor rezerva terenuri pentru instituţii şi servicii publice parcelate în module având suprafaţa minimă de 1000 mp. şi un front la strada de minim 30.0 metri;

CB 2 - se recomandă menţinerea parcelării caracteristice zonei protejate, având suprafaţa minimă de 400 mp. şi un front la stradă de minim 15 metri; cei interesaţi au posibilitatea să concesioneze sau să cumpere una sau mai multe parcele adiacente, cu condiţia să se menţină amprenta parcelarului tradiţional;

CB3 + CB4 + CB5 + CB6 – în zonele constituite, parcelele sunt considerate construibile direct dacă respectă următoarele condiţii:

clădiri sub P+4 niveluri

- pentru funcţiunea de birouri până la P+4 niveluri = 200 metri;

- front minim la stradă = 8,0 metri;

- raportul între laturile parcelei nu depăşeşte raportul 1/3;

clădiri peste P+4 niveluri

- pentru funcţiunea de birouri – suprafaţa minimă = 350 metri;

- front minim la stradă = 12,0 metri;

- raportul între laturile parcelei nu depăşeşte raportul 1/3;

- pentru reconstruirea zonelor destructurate, pentru terenuri libere sau cu statut juridic mixt se vor întocmi documentaţii P.U.Z., cu recomandarea unei lotizări cu parcele de minim 800 mp. şi un front la strada de minim 18.0 metri în cazul fronturilor continue şi de minim 24.0 metri în cazul fronturilor discontinue.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

CB1 - serviciile publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 10,0 metri sau vor fi dispuse pe aliniament în funcţie de caracterul străzii, de profilul activităţii şi de normele existente;

- clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime faţă de aliniament care nu va depăşi 20,0 metri;

- banda de construibilitate a clădirilor retrase faţă de aliniament este de 20,0 metri de la alinierea clădirilor;

- serviciile publice vor fi amplasate pe aliniament în cazul în care înălţimea maximă la cornişe nu depăşeşte distanţa dintre aliniamente ;

- dacă înălţimea clădirii în planul aliniamentului depăşeşte distanţa dintre aliniamente, clădirea se va retrage de la aliniament cu o distanta minimă egală cu plusul de înălţime al clădirii faţă de distanţa dintre aliniamentele străzii, dar nu cu mai puţin de 4.0 metri, cu condiţia să nu fie lăsate vizibile calcane de pe parcelele alăturate; fac excepţie de la aceasta regulă numai situaţiile de marcare prin plus de înălţime a intersecţiilor şi racordările de înălţime a clădirilor între străzi cu lăţimi diferite.

CB 2 - pe străzile din zonele protejate se va menţine situaţia existentă de configurare a

fronturilor stradale – ca retragere minimă sau dispunere faţă de aliniament.

CB3 + CB4 + CB5 + CB6 – conform P.U.Z., cu următoarele condiţii:

- în zonele constituite retragerea de la aliniament va fi de minim 6.0 metri de la aliniament;

- pentru zonele destructurate în reconstrucţie, pentru operaţiuni pe terenuri libere sau cu statut juridic mixt, retragerea clădirilor publice va fi de 10.0 metri.

- clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime maximă faţă de aliniament care nu va depăşi 20.0 metri.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

CB 1 + CB 2 - clădirile publice se vor amplasa de regulă în regim izolat;

- clădirile care vor alcătui fronturi continue se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor până la o distanţă de maxim 20.0 la aliniament;

- în cazul fronturilor discontinue, în care parcela se învecinează numai pe una dintre limitele laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltă latură se învecinează cu o clădire retrasă de la limita laterală a parcelei şi având pe faţada laterală ferestre ale unor încăperi principale, noua clădire se va alipi de calcanul existent, iar faţă de limita opusă se va retrage obligatoriu la o distanţă egală cu 1/3 din înălţime, dar nu mai puţin de 5,0 metri;

- clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5.0 metri

- distanţa dintre clădirea unei biserici ortodoxe şi limitele laterale şi cea posterioară ale parcelei este de minim 10.0 metri;

CB3 + CB4 + CB5 + CB6 - conform P.U.Z., cu următoarele condiţionări;

- clădirile se vor retrage de la limitele laterale la o distanţă egală cu 1/3 din înălţime, dar nu cu mai puţin de 5,0 metri;

- clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5,0 metri;

- distanţa dintre clădirea unei biserici ortodoxe şi limitele laterale şi cea posterioară ale parcelei este de minim 10.0 metri;

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ.

CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB5 + CB6 - clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu înălţimea la cornişă a celei mai înalte dintre ele;

- distanţa se poate reduce la jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 6,0 metri numai în cazul în care faţadele prezintă ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi pentru alte activităţi permanente ce necesită lumină naturală;

ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB 5 + CB6 – conform P.U.Z. cu următoarele condiţii:

- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil direct dintr-o circulaţie publică;

- în cazul fronturilor continue la stradă se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj dimensionat astfel încât să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanţa dintre aceste pasaje, măsurată pe aliniament, nu va depăşi 30.0 metri.

- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.

CB 5 - circulaţiile carosabile din campusuri şi subzonele de cercetare vor fi prevăzute cu denivelări transversale pentru temperarea vitezei autovehiculelor.

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

CB 1 + CB 2 + CB 3 + CB 4 + CB 5 + CB 6 - staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;

- locurile de parcare se dimensionează conform normelor specifice şi se dispun în construcţii supra / subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi înconjurate cu gard viu de 1,20 m. înălţime;

- în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau în cooperare, ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj comun multietajat; aceste parcaje vor fi situate la distanţa de maxim 150 metri.

ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

CB 1 + CB 2 - înălţimea maximă admisibilă în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre aliniamente; pot fi adăugate suplimentar unul sau două niveluri în funcţie de volumetria caracteristică străzii, cu condiţia retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade;

Lăţimea străzii între aliniamente(metri) / profile standard actuale	Înălţimea maximă admisă (metri)	Număr niveluri convenţionale (3.0 metri)	Număr niveluri suplimentare admise *): (A) retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi tangenta la 45 ^ola acesta (B) în planul faţadei la clădirile de colţ pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A)
Sub 9 metri	7 - 10	P+1+M, P+2	(A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel
9,01 – 11,00 Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m. =10 metri (categoria III)	11	P+2 +M	(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
11,01 – 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri =13 metri (categoria III)	13	P+3	(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
13,01 – 16,00	16	P+4	(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
16,01 – 19,00	19	P+5	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
19,01 – 22,00 Carosabil – 14 m. + trotuare 2x4 = 22 m .(categoria II)	22	P+6	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
22,01 – 25,00	25	P+7	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
25,01 – 27,00 Carosabil – 14 m. + trotuare 2x6 = 26 m. .(categoria II)	27	P+8	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
27,01 – 30,0	30	P+9	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
30,1 – 33,00 Carosabil – 21 m. + trotuare 2x6 = 33 m.(categoria I)	33	P+10	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
33,01 – 36,00	36	P+11	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
36,01 – 39,00	39	P+12	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
39,01 – 42,00	42	P+13	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
42,01- 45,00 şi peste Carosabil – 28 m. + trotuare 2x8 metri = 44 m.	45	P+14	(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

*) în toate cazurile în care construcţiile au acoperiş cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea.

- pentru clădirile foarte înalte (peste 45 metri) se va prezenta justificarea configuraţiei de ansamblu ţinându–se seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulaţie, de pe splaiuri şi de pe cornişele Dâmboviţei şi Colentinei.

- în cazul racordării între străzi cu lăţimi diferite, cu clădiri având regim diferit de înălţime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 50,0 metri dacă strada are 6 sau 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de 25,0 metri dacă strada are 2 fire de circulaţie; dacă diferenţa este mai mare de două niveluri, racordarea se va face în trepte.

CB 3 - nu se limitează înălţimea clădirilor.

CB 4 + CB 5 - conform P.U.Z. .

CB 6 - înălţimea clădirilor va fi stabilită printr-un P.U.Z. însoţit de un studiu de volumetrie privind modul în care se percepe silueta volumelor reconstituite ale Mănăstirii

Văcăreşti

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB5 + CB6 - conform P.U.Z cu următoarele recomandări :

CB1 - aspectul exterior al clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va ţine seama de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se afla în relaţii de co-vizibilitate.

CB2 - aspectul exterior al clădirilor va ţine seama de caracterul general al zonei protejate, de arhitectura clădirilor din vecinătate şi a monumentelor de arhitectură cu care se află în relaţii de co-vizibilitate.

- în vederea autorizării vor fi cerute studii suplimentare de inserţie şi intervenţie asupra clădirilor din zona protejată (justificări grafice, fotomontaj, machetă) ;

- se interzic imitaţii stilistice după arhitecturi străine zonei, imitaţii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau strălucitoare;

CB 3 - aspectul clădirilor va fi subordonat cerinţelor specifice unei diversităţi de funcţiuni şi exprimării prestigiului investitorilor (similar unui centru de afaceri), cu condiţia realizării unor ansambluri compoziţionale care să ţină seama de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate;

CB4 + CB5 + CB6 - aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va răspunde exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi “eleganţă”;

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ

CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB5 + CB6 - toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice şi la sistemele moderne de telecomunicaţii bazate pe cabluri din fire optice;

- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă;

- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi dispunerea vizibilă a cablurilor TV;

- cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor care nu sunt tehnice sau industriale;

- dată fiind intensitatea circulaţiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;

ARTICOLUL 13 – SPAŢII PLANTATE

CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB5 + CB6 - spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 100 mp.

- se vor identifica, păstra şi proteja în timpul executării construcţiilor arborii importanţi existenţi având peste 4.0 metri înălţime şi diametrul tulpinii peste 15.0 cm.; în cazul tăierii unui arbore se vor planta în schimb alţi 10 arbori în perimetrul propriu sau în spaţiile plantate publice din proximitate;

- pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiilor se va evita impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulaţii pietonale, terase;

- parcajele amenajate la sol vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi înconjurate cu un gard viu de minim 1.20 metri înălţime;

- în zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de rădăcină pot mări sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare, iar în zonele de versanţi ale cornişelor Colentinei şi Dâmboviţei se recomandă speciile care prin tipul de rădăcini contribuie la stabilizarea pantelor.

ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI

CB1 + CB2 + CB + CB4 + CB5 + CB6 - gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea înălţimea de 2,00 metri, vor avea un soclu opac de circa 0,60 m., partea superioară fiind realizată din fier forjat sau plasă metalică şi vor fi dublate de gard viu; pe limitele laterale şi posterioare gardurile vor fi opace cu înălţimi de maxim 2,50 metri.

CB 3 –spre trotuare şi circulaţii pietonale nu sunt obligatorii garduri, dar se va putea prevedea marcarea apartenenţei spaţiului prin diferenţe de pavaje, borduri, garduri vii, terase etc.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI.

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

CB1 + CB2 - pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului cu recomandarea de a se opta pentru POT maxim = 50%

CB3 – POT maxim 70% cu posibilitatea acoperirii restului terenului în proporţie de 80 % cu clădiri cu maxim 2 niveluri (H. maxim = 8 metri) pentru diferite utilizări;

CB4 + CB5 + CB6 - POT maxim = 50%

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

CB1 + CB4 + CB5 + CB6 - pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului, dar fără a se depăşi CUT maxim = 2,4 mp.ADC/mp.teren pentru clădiri cu 6 şi mai multe niveluri şi CUT maxim 2,2 pentru clădiri cu 3-4 niveluri.

CB 2 - pentru funcţiunile publice din zona protejată, normele specifice sau tema beneficiarului se vor adapta la caracteristicile acesteia;

CB 3 - CUT maxim = 4,5 mp.ADC/mp.teren

- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului.