1.10.1
Percepţia gravităţii problemelor comunitare.
Rezultate ale investigaţiei în rândul populaţiei Bucureştiului
Iluminatul stradal este singura problemă care se pare
că şi-a găsit o rezolvare (52% dintre cei investigaţi
apreciază că este o problemă puţin/deloc gravă)
Toate celelalte
probleme cu care se confruntă bucureşteanul sunt percepute ca
“grave” şi “foarte grave” în proporţii situate între 71% (lipsa spaţiilor de joacă pentru
copii) şi 98% (starea curăţeniei şi corupţia). Acest
“top negru” permite următoarea
ierarhizare a gravităţii problemelor cu care se confruntă
populaţia Bucureştiului:
98%Curăţenia
98%Corupţia
97%Starea
străzilor (drumurilor)
97%Încălcarea
legilor
93%Birocraţia
din instituţii
91%Securitatea
individuală şi a bunurilor
89%Lipsa
de locuinţe
87%Lipsa
locurilor de muncă
84%Problema
câinilor vagabonzi
81%Poluarea
80%
Starea pieţelor agroalimentare
77%Activitatea
Administraţiei Financiare
71%Spaţiile
de joacă pentru copii
Cel puţin 5 dintre aceste grave probleme aparţin exclusiv Primăriei
Capitalei : curăţenia, starea drumurilor, problema câinilor
vagabonzi, starea pieţelor şi spaţiile de joacă pentru
copii. În cazul celorlalte,
responsabilitatea Primăriei Capitalei este împărţită
cu alte instituţii ale statului
(precum : Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Poliţia,
Ministerul Muncii, Ministerul Mediului, Ministerul Lucrărilor Publice
ş.a.); starea gravă cu care
sunt percepute fiind rodul unui cumul de nerealizări provenind din multiple
domenii.
1.10.1.1.
Opinii privind starea de curăţenie a cartierului de
rezidenţă şi a oraşului
În încercarea de evidenţia nivelul aprecierilor, am
reţinut – pentru comparaţie – numai aprecierile extreme,
diferenţele până la 100% în cadrul fiecărui nivel fiind
reprezentate de cei a căror opinie este “nici curat/nici murdar”. Datele
complete sunt prezentate în graficul care însoţeşte prezentul
capitol.
|
Aprecierea
Zona
|
Foarte curat/curat
|
Foarte murdar/murdar
|
|
Cartierul
|
13%
|
36%
|
|
Bucureştiul
|
1%
|
71%
|
Aprecierile privind
starea curăţeniei oraşului sunt mult mai nefavorabile decât cele
care se referă la nivelul cartierelor : raportul aprecierilor pozitive
faţă de cele negative este aproximativ 1 la 3 în cazul cartierelor şi 1 la 70 în
cazul oraşului în ansamblu. Din
acest motiv, cel puţin sub aspectul posibilităţilor de
întreţinere a curăţeniei oraşului, administrarea pe
sectoare pare mai eficientă decât cea la nivelul Primăriei Capitalei,
chiar dacă regiile angajate în acest scop sunt sub contractul
Primăriei Capitalei. Această afirmaţie este întărită
şi de datele rezultate din investigarea
factorilor răspunzători de starea actuală de
curăţenie a cartierelor şi a oraşului în general :
Cărui fapt
consideraţi că i se datorează – în principal – starea
actuală a curăţeniei?
|
Responsabilitatea
Zona
|
Locuitorilor
|
Lucrătorilor de la
serviciile publice
|
Populaţiei şi
lucrătorilor de la serviciile publice
|
Altora
|
|
Cartier
|
17%
|
16%
|
57%
|
10%
|
|
Bucureşti
|
3%
|
14%
|
76%
|
7%
|
Rezultatele atestă că responsabilitatea principală nu poate fi atribuită
numai lucrătorilor de la serviciile publice, ci se datoreză, în mare
parte şi carenţelor educaţionale ale populaţiei (semnalare
culeasă şi din investigaţia în rândul specialiştilor, unde,
adesea, este menţionată şi necesitatea mijloacelor coercitive).
1.10.1.2.
Opinii privind prezenţa chioşcurilor în carteierele de rezidenţă
şi în Bucureşti, în general
|
|
Necesară
/ foarte necesară
|
Puţin /
deloc necesară
|
|
În cartierul de rezidenţă
|
54
|
46
|
|
În
Bucureşti
|
49
|
51
|
Aşa cum rezultă din datele cuprinse în tabel,
opiniile sunt contrare cu privire la nivelul celor două sisteme de referinţă.
Astfel, aprecierile favorabile privind necesitatea chioşcurilor în
cartier sunt de aproape două ori mai mari la nivelul cartierului decât la
nivelul Bucureştiului în ansamblu, sau altfel spus, sunt de două ori mai mari aprecierile nefavorabile privind
prezenţa chioşcurilor la nivelul Bucureştiului, decât la nivelul cartierelor.
1.10.1.3.
Aprecieri privind estetica şi utilitatea afişajului
stradal
|
|
Pozitiv
|
Satisfăcător
|
Negativ
|
|
Din punct de vedere estetic
|
20%
|
50%
|
30%
|
|
Din punct de vedere al utilităţii
|
28%
|
50%
|
22%
|
Datele comparate ale celor două puncte de vedere
atestă o mai favorabilă apreciere ca utilitate şi o mai
defavorabilă apreciere ca estetică. Altfel spus, jumătate din populaţia
Bucureştiului priveşte satisfăcător afişajul
stradal, pe care il consideră într-o măsură mai mare mai util
decât mulţumitor ca prezentare. Trebuie subliniat că această imagine a populaţiei
bucureştene nu trebuie
particularizată, ci trebuie interpretată global, la nivelul sistemului de afişaj în ansamblul
oraşului şi nu la nivel de tip de reclamă şi loc de
prezentare.
1.10.1.4.
Opinii despre amplasarea cartierului de rezidenţă în
ansamblul urban şi aspiraţiile de locuire ale populaţiei
investigate.
m
“Zona în care locuiţi apreciaţi că se află situată…?”
18%
- la nivel central
15%
- într-un ansamblu din blocuri colective noi,
cu P+2…P+4 etaje
56%
- într-un ansamblu din blocuri colective noi, cu peste P+4 etaje
5% - într-un ansamblu rezidenţial
format din case-curte pe parcelă
1% - într-un ansamblu rezidenţial format din vile pe parcelă
5% - în alte locuri
Sunt două aspecte de semnalat în această
distribuţie a autoaprecierii poziţiei zonelor rezidenţiale în
ansamblul urban :
n
71% din populaţie
stă în locuinţe colective tip bloc,
n
numai 18%
percep propria rezidenţă ca aparţinând zonei centrale a
oraşului,
n
numai 1% din cei investigaţi aparţin zonelor
rezidenţiale cu vile.
Această distribuţie a opiniilor
evidenţiază, pe de o parte, ponderea mare a populaţiei care
acceptă locuirea colectivă în bloc ( din motive care pot constitui obiectul altor studii privind
structura locuirii urbane şi aspiraţiile de locuire), iar pe de
altă parte, posibilităţile limitate ale unei pături sociale
de a-şi permite o locuire în zone rezidenţiale cu vile.
Oricum, se poate constata
că densitatea locuitorilor
Bucureştiului este dată de gradul mare de locuire în locuinţe
colective tip bloc.
m
“În ce tip de
cartier aţi dori să locuiţi ?”
43%
- case curte
21%
- vile colective
17%
- vile individuale
10%
- blocuri cu până la P+4
5% - blocuri cu P+2
4% - blocuri cu peste P+4
Proporţia mare a celor care doresc să
locuiască în case curte are două elemente de suport:
n
pe de o parte, este vorba de aspiraţiile de
locuire ale celor care daja stau în case cu regim mic de înălţime
şi care ar dori tot asemenea locuinţe,
pentru a se bucura de spaţiul înconjurător, facilităţile
gospodăreşti şi potenţiala zonă verde care
înconjoară acest tip de locuinţe;
n
pe de altă parte, este vorba de o proporţie
însemnată de oameni care realizează precaritatea unor
construcţii înalte, care au trăit experienţa unor cutremure,
şi care, în condiţiile mediatizării intense a unui
potenţial seism, se gândesc cu seriozitate la locuinţe care să
le confere un mai mare grad de siguranţă.
Este de semnalat de asemenea ponderea scăzută a celor care ar
dori să locuiască în locuinţe colective
cu regim mare de înălţime, acesta fiind segmentul de populaţie
care deja trăieşte în astfel de condiţii şi care,
cunoscându-şi potenţialul economic, nici nu aspiră la
locuinţe cu un alt grad de confort. În acest context, apar ca necesare
studii cu caracter multidisciplinar (arhitectural-urbanistic, sociologic,
demografic, statistic) care să actualizeze un “atlas social” al
Bucureştiului, care să
pornească de la structura
populaţiei actuale (cu o mare mobilitate, în aceste timpuri), de la
aspiraţiile de locuire ale acesteia, pentru a putea oferi elementele de suport ale unei
sistematizări eficiente a Capitalei.
m
“La ce nivel v-ar plăcea să locuiţi ?”
58%la
parter
29%la
nivelele 1 sau 2
6%la nivelele 3-5
2%
peste nivelul 5
5%
nu pot aprecia
Distribuţia procentuală a opţiunilor privind
aspiraţia pentru un anume regim de înălţime dă
consistenţă datelor referitoate la tipul actual şi locuinţa
dorită. Semnificativă pare a
fi nu numai ponderea “la vârf” a
opţiunilor pentru parter şi
1-2 nivele, ci şi proporţia celor care locuiesc în blocuri cu regim
înalt, îşi doresc să locuiască tot acolo şi care , prin
imposibilitatea aprecierii, dovedesc
lipsa oricăror aspiraţii de nivel superior într-o situaţie ipotetică.
m
“ Intenţionaţi să construiţi sau
să vă cumpăraţi o locuinţă de vacanţă
?”
Nu au răspuns la această întrebare peste 8% din cei
investigaţi. Distribuţia procentuală a respondenţilor este
următoarea :
3% - am o locuinţă de
vacanţă
16%
- Da
81%
- Nu
m
“Cum apreciaţi calitatea traseului frecvent
străbătut de dumneavoastră, de acasă la serviciu sau la
cumpărături, plimbare, etc., în ceeace priveşte…?”
(în
%)
|
|
Pozitiv
|
Negativ
|
|
Calitatea străzilor
|
16
|
84
|
|
Comerţul stradal
|
28
|
72
|
|
Calitatea trotuarelor
|
32
|
68
|
|
Confortul mijloacelor de transport
|
40
|
60
|
|
Calitatea serviciilor
|
50
|
50
|
|
Comportarea populaţiei
|
52
|
48
|
|
Cadrul construit
|
72
|
28
|
|
Calitatea magazinelor
|
74
|
26
|
Datele prezentate structurează opiniile de apreciere,
privind variabilele analizate, în
următoarele categorii :
n
aprecieri favoravile referitoare la calitatea
magazinelor şi a cadrului construit
n
aprecieri nefavorabile referitoare la calitatea
străzilor, trotuarelor şi comerţului stradal
n
sunt acceptabile calitatea serviciilor , confortul
mijloacelor de transport şi comportamentul populaţiei
Ţinem să sublinien că aceste opinii se
referă numai la tranzitul spre locul de muncă şi/sau
plimbare/cumpărături şi nu la agrement.( caz în care nivelul
exigenţial ar fi fost - probabil - mai ridicat).In analiza fiecărui
aspect legat de situaţia existentă a Municipiului Bucureşti,
prezentată în capitolele anterioare, au fost puse în evidenţă
disfuncţionalităţile actuale. Pentru a se putea identifica
priorităţile de intervenţie în vederea limitării sau
eliminării disfuncţionalităţilor, a fost necesară atât
o interrelaţionare a acestora cât şi o evaluare comparativă a
importanţei lor în situaţia actuală a Capitalei.
1.10.2
Nivelul de mulţumire / nemulţumire al
specialiştilor faţă de modul în care este administrat sectorul
în care locuiesc şi Bucureştiul în ansamblu.
Gradul de mulţumire faţă de modul în care este
administrat spaţiul urban (sectorul în care domiciliază respondentul
şi Bucureştiul ) sunt relevante pentru :
a.
starea actuală generală a sectoarelor şi a
oraşului;
b.
indicele de mulţumire al specialiştilor
faţă de spaţiul urban, în general;
c.
gradul de mulţumire în raport cu administratorii şi
funcţionarii care au responsabilităţi în acest domeniu;
d.
nivelul exigenţelor faţă de administraţie.
Aproximativ o treime din specialişti s-au declarat
mulţumiţi de modul în care este administrat sectorul în care locuiesc
şi de oraşul Bucureşti. Se constată că gradul de
mulţumire faţă de administraţia locală este mare, fapt
care poate avea influenţe şi asupra nivelului general al
raportării la spaţiul construit în general şi la spaţiul
urban în general. Studii de sociologie urbană au relevat că
spaţiul urban cu valenţe pozitive influenţează benefic
comportamentul uman, în timp ce spaţiile urbane cu probleme determină
– de multe ori – un comportament negativ.
La întrebarea “Cine este răspunzător că
lucrurile merg prost…?” la nivelul sectoarelor, s-au înregistrat
următoarele răspunsuri: (cf. graficului nr. 1)
Grafic 1
- Factori responsabili pentru modul cum merg lucrurile în Bucureşti
Constatăm că principalul răspuntător
pentru situaţia de la nivelul fiecărui sector al Capitalei este
instituţia Primăriei (în principal de sector şi la
diferenţă de peste 50% Primăria Capitalei)
Primarul sectorului şi Primarul Capitalei sunt
consideraţi ca resaponsabili de modul în care merg lucrurile la nivelul
sectorului, doar în proporţie de 11% (cu o pondere de circa două ori
mai mare a Primarului Capitalei).
Din structurarea procentelor prezentate rezultă că
:
n
instituţiile şi nu persoanele investite cu
responsabilitate sunt principalele răspunzătoare de modul în care
fucţionează administraţia în general;
n
Primarii (de sector şi de Capitală) având un
procent redus de responsabilitate, sunt “scutiţi” de activitatea
efectivă pe care trebuie să o depună în slujba instituţiei
publice a primăriei.
La întrebarea “Cine este principalul răspunzător
că treburile merg prost…?” la
nivelul Capitalei s-au înregistrat următoarele răspunsuri : (cf.
graficului nr. 2)
Grafic 2
- Principalul răspunzător pentru modul dcum merg lucrurile în
Bucureşti
La nivelul Capitalei, ca şi la nivelul sectoarelor,
responsabilitatea principală pentru administraţie îi revine
Primăriei ca instituţie, în timp ce Primarul, Guvernul şi
Serviciul Public sunt percepute ca instituţii cu
responsabilităţi reduse.
Faţă de sectoare, la Primăria Capitalei apare
Guvernul ca responsabil – în rolul său de administrator central – dar cu
un procent redus. De asemenea, se semnalează faptul că la nivelul
sectorului nu există necunoaştere în precizarea responsabilului, iar
la nivelul capitalei aceasta este de 7%.
Din structura răspunsurilor la cele două
întrebări rezultă că este necesar să existe o
legislaţie clară cu privire la funcţionalitatea primăriilor
de sectoare şi a Primăriei Capitalei, apreciată ca fiind cel mai
important factor de stabilire a ordinii şi normalităţii pe plan
social.
La întrebarea “Din punctul dvs. de vedere,
Bucureştiul este un oraş comercial, cultural, ştiinţific,
administrativ, industrial, politic, turistic ?” s-au înregistrat
următoarele răspunsuri : (cf. graficului nr. 3)
Grafic 3
- Opinia despre funcţiunea Bucureştiului
Aproximativ două treimi
din specialişti consideră că Bucureştiul este un oraş
administrativ şi politic; rolul acestor funcţii fiind supraevaluat de
către specialişti în raport cu rolul altor funcţii importante
pentru o capitală : cultură, ştiinţă, turism,
comerţ.
La întrebarea “… prin ce se caracterizează
administraţia Bucureştiului, în momentul actual ?” s-au
înregistrat următoarele răspunsuri : (cf. graficului nr. 4)
Grafic 4
- Caracterizarea administraţiei Bucureştiului
Elementele enumerate în privinţa caracterizării
administraţiei Bucureştiului ţin preponderent de persoanele care
ocupă funcţii administrative. Acest barometru al caracteristicilor în
domeniul administraţiei evidenţiază faptul că, pe
lângă legislaţie, un rol important în funcţionalitatea acesteia
îi revine personalului în domeniu.
Semnificativ este faptul că nici un specialist nu a
menţionat o caracteristică pozitivă (competenţă,
eficienţă, interes pentru problemele cetăţenilor) a
administraţiei Bucureştiului, Aceasta nu înseamnă că nu ar
exista nimic pozitiv în administraţie, cât, mai curând faptul că
primele semnalări sunt de ordin negativ şi nefuncţional, care
afectează imaginea de ansamblu a administraţiei.
Pentru a cunoaşte aspiraţiile specialiştilor,
a fost formulată întrebarea “Din punctul de vedere al cadrului construit
şi al funcţionalităţii, ce aţi dori să apară
în Bucureşti, ca fiind reprezentativ ?" (ca repere),
întrebare la care s-au înregistrat următoarele răspunsuri: (cf.
graficului nr. 5)
Grafic 5
- Aspiraţii în privinţa reprezentativităţii
Bucureştiului
Precizăm că diferenţele până la 100% în
cadrul fiecărei variabile reprezintă ponderea lipsei de opţiune.
Din distribuţia răspunsurilor la această
întrebare rezultă că circa 40% din specialiştii investigaţi
apreciază că pentru Bucureşti sunt reprezentative toate cele 6
funcţiuni cuprinse în studiu. Majoritatea funcţiunilor (4) sunt
apreciate ca reprezentative pentru Bucureşti considerându-se că
acestea ar trebui să apară în oraş în proporţie mai mare..
Primele patru opţiuni se referă la unităţi culturale
şi recreative, în timp ce partea a doua a intervalului de opţiuni
este rezervată administraţiei (birouri, bănci) şi
comerţului.
La întrebarea “Sub aspect funcţional şi
arhitectural-urbanistic, prin ce consideraţi că este reprezentativ
Bucureştiul ?” s-au
obţinut următoarele răspunsuri : (cf. graficului nr. 6)
Grafic 6
- Reprezentativitatea Bucureştiului sub aspect funcţional şi
arhitectural-urbanistic
Din punct de vedere funcţional şi
arhitectural-urbanistic, specialiştii consideră că pentru
Bucureşti sunt reprezentative – în primul rând – clădirea Guvernului
şi Palatul Cotroceni, în al doilea rând Casa Poporului şi Casa
Centrală a Armatei, iar, în al treilea rând alte 4 clădiri: sediul
MAN, Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor şi sediul central
CEC.
La întrebarea “Sub aspect funcţional şi
arhitectural-urbanistic, prin ce consideraţi că este reprezentativ
Bucureştiul ?” s-au obţinut următoarele răspunsuri :
n
Pentru clădiri culturale
Ateneul
Român79%
Muzeul
Ţăranului Român17%
Muzeul
de Artă al României 4%
Spre deosebire de grupa clădirilor administrative, unde
au fost menţionate 8 sedii, la clădirile culturale sunt doar 3
menţiuni. Şi în acest caz sunt prezente trei grupe, numai că
aici departajările sunt mult mai clare.
Gradul de împrăştiere în oraş este relativ
mare pentru ambele tipuri de clădiri : administrative şi culturale,
ceea ce arată că specialiştii au luat în calcul – atunci când au
făcut aprecierile – nu amplasamentul, în primul rând, ci valoarea şi
semnificaţia lor din cele două perspective propuse pentru apreciere.
La întrebarea : “Dacă Primăria
Bucureştiului ar desfăşura o campanie pentru curăţenia
oraşului, dvs. cum v-aţi implica în această acţiune “
s-au primit următoarele răspunsuri :
74%
- Comportare civilizată
13%
- Curăţenie în faţa casei, a blocului, a terenului
7% - Atenţionarea celor care nu
respectă ordinea şi curăţenia
3% - Achitarea unei taxe suplimentare
3% - Altele
Specialiştii apreciază într-o proporţie
majoritară că principalele modalităţi prin care s-ar putea
realiza curăţenia oraşului o reprezintă comportarea
civilizată. O parte relativ mică din rândul specialiştilor ar fi
dispuşi să-i atenţioneze pe cei care nu reprezintă ordinea şi
curăţenia (7%).. S-ar implica efectiv în realizarea curăţeniei
doar o optime din specialişti, în timp ce o taxă suplimentară în
acest sens este acceptată într-un procent nesemnificativ.
Pentru a vedea în ce măsură specialiştii sunt
dispuşi să contribuie la curăţenia şi ordinea din
Bucureşti, pe lângă întrebarea cu privire la modurile de implicare în
această acţiune, a fost pusă şi întrebarea următoare:
"Dacă aţi avea timpul necesar, dvs. cât timp aţi acorda
pentru curăţenie şi ordine în oraş?"
Gradul de implicare al specialiştilor a fost
măsurat prin numărul de ore virtual acordat pentru
curăţenie la nivelul sectorului şi la nivelul Capitalei.
Distribuţia răspunsului specialiştilor care ar
fi dispuşi să contribuie la curăţenia sectorului şi a
Capitalei arată astfel:
|
Nr. de ore pentru
curăţenie
|
Sectorul de
reşedinţă
|
Bucureşti
|
|
2
|
17
|
13
|
|
4
|
28
|
33
|
|
6
|
6
|
-
|
|
8
|
17
|
13
|
|
10
|
32
|
41
|
Se constată că aproximativ 50% din specialişti
şi-au manifestat disponibilitatea de a contribui la curăţenia
şi ordinea din oraş (sector şi Capitală) acordând pentru
acest lucru între 6 şi aproximativ 10 ore.
Pentru a vedea în ce se poate concretiza această
contribuţie a fost pusă întrebarea: "Ce aţi dori să
faceţi pentru ca sectorul în care locuiţi şi Capitala să
fie curate şi să arate civilizat?" la care s-au înregistrat
următoarele răspunsuri:
contribuţie bănească 40%
participarea la curăţenie 10%
susţinerea unor activităţi de
curăţenie 30%
activitate în asociaţii de ordine pentru oraş 20%
Constatăm că un procent redus din rândul
specialiştilor (10%) doresc să participe la curăţenia
efectivă şi în oraş. Important este faptul că
specialiştii nu refuză acest tip de demers pentru instaurarea
civilizaţiei urbane - din perspectiva curăţeniei - dorind
să participe la desfăşurarea sa prin contribuţie
bănească prin idei, programe şi acţiuni în cadrul unor organizaţii.
Această informaţie este importantă pentru
Primăriile de sector şi pentru Primăria Capitalei în general
şi pentru serviciul de urbanism în special.
Din informaţiile obţinute pe baza cercetării
de teren s-a constatat că atât specialiştii, cât şi o bună
parte din ceilalţi locuitori ai Capitalei, sunt dispuşi
să-şi aducă într-un fel - contribuţia la
îmbunătăţirea imaginii Bucureştiului. Altfel spus - în
prezent - există o ofertă de participare la sporirea gradului de
ordine şi civilizaţie, care ar trebui să fie susţinută
de administraţia centrală şi locală, dar în acelaşi
timp şi de forul legislativ care ar trebui să elaboreze
reglementări clare şi încurajatoare pentru participanţii la
această acţiune socială.
Aproximativ 83% din specialiştii investigaţi
consideră că Primăria Bucureştiului ar trebui să
aibă fonduri speciale pentru construirea de locuinţe sociale
(locuinţe pentru populaţia cu venituri mici, care are posibilitatea
să-şi cumpere o casă).
Din analiza datelor existente (ex. date statistice şi
rezultate ale sondajelor de opinie) rezultă că problema
locuinţelor sociale prezintă mare interes, fiiind apreciată ca
foarte necesară de către un segment important al populaţiei.
Fără elaborarea unor programe clare şi
existenţa unei legislaţii în domeniu, nu se va putea face ceva serios
în sectorul locuinţelor sociale, care nu trebuie să aibă nici un
fel de conotaţie politică, indiferent de cine se află la putere.
Una din problemele interesante pentru administraţia
Bucureştiului este şi modul de împărţire a oraşului,
care are conform opiniei specialiştilor următoarea configuraţie:
este bine aşa cum este împărţit acum 32%
ar trebui să existe o zonă centrală
distinctă 32%
ar trebui să fie organizat pe cartiere 25%
alte soluţii 11%
Se constată că circa o treime din specialişti
apreciază că este bună actuala împărţire
administrativă a Bucureştiului, în timp ce un procent
asemănător consideră că ar trebui să existe o
zonă centrală distinctă. Un sfert din specialiştii
investigaţi sunt de părere că Bucureştiul ar trebui
organizat pe cartiere.
Aceste informaţii arată că este necesară
o dezbatere şi un demers în sfera administraţiei publice locale din
Bucureşti. Soluţiile gândite de specialişti au în vedere - în
primul rând - sporirea funcţionalităţii oraşului, domeniu
de interes major atât pentru specialişti, cât şi pentru
populaţia bucureşteană.
Dacă se iau în calcul problemele concrete ale ordinii
şi curăţeniei din Bucureşti în general, atunci se poate
afirma că specialiştii se bazează pe argumente serioase atunci
când fac propuneri concrete.
Astfel, la întrebarea: "Cât de grave sau puţin
grave vi se par următoarele probleme la nivelul Bucureştiului ?"
s-au primit următoarele răspunsuri (în %):
|
|
Foarte grave şi grave
|
Puţin sau deloc grave
|
|
Curăţenia
|
97
|
3
|
|
Starea străzilor
(drumurilor)
|
93
|
7
|
|
Lipsa de locuinţe
|
79
|
21
|
|
Corupţia
|
93
|
7
|
|
Birocraţia din
instituţii
|
97
|
3
|
|
Încălcarea legilor
(criminalitate, infracţionalitate, delincvenţă)
|
97
|
3
|
|
Spaţii de joacă
pentru copii
|
77
|
23
|
|
Activitatea
Administraţiei Financiare
|
57
|
43
|
|
Problema câinilor
vagabonzi
|
82
|
18
|
|
Poluarea
|
93
|
7
|
|
Iluminatul stradal
|
64
|
36
|
|
Starea pieţelor
agroalimentare
|
76
|
24
|
|
Securitatea
individuală şi a bunurilor personale
|
77
|
23
|
|
Zgomotul stradal
|
69
|
31
|
|
Locurile de muncă
|
68
|
32
|
Din datele prezentate rezultă că 6 probleme (1.
birocraţia din instituţii, 2 încălcarea legilor, 3 starea
străzilor, 4 curăţenia, 5 corupţia, 6 poluarea) sunt
apreciate ca având o gravitate sub 10% . Între 11-30% sunt 5 probleme, între 31
şi 40% sunt 3 probleme şi peste 40% o problemă.
Rezultă că majoritatea problemelor enumerate sunt
apreciate ca fiind grave şi foarte grave, dintre care se
evidenţiază : curăţenia (97%), birocraţia din
instituţii (97%), problema câinilor vagabonzi (82%), lipsa
locuinţelor (79%), spaţii de joacă pentru copii (77%),
securitatea individuală şi a bunurilor (77%) şi starea
pieţelor agroalimentare (76%)
Specialiştii au fost solicitaţi să spună
dacă sunt sau nu mulţumiţi de următoarele 7 tipuri de
servicii (în %) :
|
|
Cost
|
Calitate
|
|
Încălzirea
locuinţelor
|
37
|
60
|
|
Alimentarea cu apă
|
59
|
46
|
|
Calitatea apei
|
-
|
15
|
|
Curăţenia/salubritatea
|
36
|
4
|
|
Calitatea aerului
|
-
|
3
|
|
Transportul în comun
|
40
|
31
|
|
Telefonia fixă
|
17
|
37
|
Numai la două tipuri de servicii se înregistrează
au procent al mulţumirilor de peste jumătate (69%) - la costul
alimentării cu apă şi 60% la calitatea încălzirii
locuinţelor.
Referitor la servicii, se impun următoarele
semnalări pe care le considerăm importante:
la
cost, telefonia fixă înregistrează cel mai scăzut procent de
mulţumiri (17%) din totalul serviciilor studiate;
la
calitate, apar trei servicii cu procente foarte scăzute (3% calitatea
aerului, 4% curăţenia/salubritatea, 15% calitatea apei, în
privinţa gradului de mulţumire.
Tabelul cu procentul mulţumirilor faţă de
costul şi calitatea serviciilor enumerate scoate în evidenţă
nivelul scăzut de funcţionare a acestora.
La aprecierea gradului de curăţenie a cartierului
şi oraşului, s-au înregistrat următoarele răspunsuri :
(în %)
|
|
Foarte
curat şi curat
|
Nici
curat, nici murdar
|
Foarte
murdar şi murdar
|
|
Cartierul
|
30
|
47
|
23
|
|
Bucureştiul
|
10
|
45
|
45
|
Din procentele prezentate rezultă că gradul de
toleranţă faţă de cartier este mai mare în comparaţie
cu acelaşi indicator la nivelul Capitalei, în privinţa
curăţeniei. Procentul celor care se situează la mijlocul scalei
este relativ apropiat.
La întrebarea "Cărui fapt consideraţi
că i se datorează - în principal - starea actuală a
curăţeniei ?" s-au înregistrat următoarele
răspunsuri :
|
|
Cartier
|
Bucureşti
|
|
Locuitorilor
(rezidenţilor( cartierului
|
17
|
3
|
|
Lucrătorilor de la
serviciile publice
|
17
|
14
|
|
Populaţiei, în
general, şi lucrătorilor de la serviciile publice
|
56
|
76
|
|
Altele
|
10
|
7
|
Populaţiei şi lucrătorilor de la serviciile
publice li se atribuie o responsabilitate mai mare pentru curăţenia
oraşului decât pentru curăţenia cartierului, în timp ce
locuitorii unei anumite zone (cartier) sunt consideraţi într-o
măsură mai mare ca fiind mai responsabili de cartier decât de
oraş în totalitatea sa.
Lucrătorilor de la serviciile publice, dacă le
luăm în considerare apariţia lor singulară şi în
combinaţie cu populaţia oraşului, li se atribuie o
responsabilitate foarte mare pentru curăţenia cartierului (circa 73%)
şi Bucureştiului (90%). Aproximativ 3/4 din specialişti apreciază
că lucrătorii de la serviciile publice şi populaţia sunt
principalii responsabili de curăţenia cartierului şi 9/10
consideră că acestora le revine, în principal, responsabilitatea
pentru curăţenia Bucureştiului.
La întrebarea "Cum apreciaţi, în general,
prezenţa chioşcurilor în cartier şi în Bucureşti ?"
s-au înregistrat următoarele răspunsuri :
|
|
Foarte necesară
şi necesară
|
Puţin şi deloc
necesară
|
|
În cartierul de reşedinţă
|
38
|
62
|
|
În Bucureşti
|
82
|
18
|
Prezenţa chioşcurilor este mai apreciată la
nivelul Bucureştiului decât la nivelul cartierelor.
Pe baza acestor date se pot formula următoarele ipoteze
:
în
cartierul de reşedinţă, în proximitatea locuinţelor lor,
specialiştii doresc mai multă ordine, în timp ce, cu cât ne
îndepărtăm de aceasta, nivelul exigenţelor este mai mic.
la
nivelul oraşului, în ansamblul său, specialiştii consideră
mult mai necesară prezenţa chioşcurilor. De aici rezultă
probabil, că, la această analiză, specialiştii au în vedere
în primul rând aspectul funcţional al oraşului, atât pentru
localnici, cât mai ales pentru vizitatori.
La întrebarea "Cum
apreciaţi, în general, afişajul stradal şi reclamele din
Bucureşti ?" s-au obţinut următoarele răspunsuri :
38%pozitiv
62%negativ
Se constată că aproape două treimi din
specialiştii investigaţi apreciază negativ afişajul stradal
în Bucureşti.
Pentru a avea o imagine asupra rolului afişajului în
peisajul urban, specialiştii au fost solicitaţi să
răspundă la întrebarea "Cum
apreciaţi afişajul stradal şi reclamele din punctul de vedere al
utilităţii ?" , întrebare la care au fost înregistrate
următoarele răspunsuri :
10%pozitiv
62%satisfăcător
28%negativ
Constatăm că procentul specialiştilor care
apreciază afişajul stradal ca negativ din punctul de vedere al
utilităţii este de aproximativ 3 ori mai mare decât al celor care fac
aprecieri pozitive. Faptul că 2/3 din specialişti s-au plasat - ca
opinie - la mijloc, arată că, în acest caz, scala de 3 este mai
puţin relevantă, întrucât chiar şi specialiştii au preferat
să evite un răspuns tranşant la o întrebare incitantă
pentru profesiunea lor.
La întrebarea "Cât sunteţi de mulţumit de
faptul că locuiţi în acest cartier ?" s-au înregistrat
răspunsurile de mai jos :
50%oarecum
mulţumit
30%mulţumit
20%foarte
mulţumit
Conform răspunsurilor primite, constatăm că
nici un specialist nu este total nemulţumit de cartierul în care
locuieşte, ceea ce poate însemna faptul că - în acest caz - fie avem
de-a face cu o alegere a cartierului şi a zonei de locuit, fie că
specialiştii au găsit valenţele pozitive ale zonei în care au
amplasat propria locuinţă, caz în care gradul de satisfacţie
este mai mare. Faptul că jumătate dintre specialiştii
investigaţi sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de
cartierul în care locuiesc ne determină să considerăm că
rolul principal în apreciere îl joacă, totuşi, alegerea zonei de
locuit.
O imagine generală asupra zonei în care locuiesc
specialiştii investigaţi s-a încercat să se obţină
prin întrebarea "Zona în care locuiţi dvs. (consideraţi) apreciaţi
că se află situată…?", la care s-au primit următoarele răspunsuri :
17%la
nivel central
17%într-un
ansamblu rezidenţial format din blocuri colective noi, cu P+2…P+4
40%într-un
ansamblu rezidenţial format din blocuri colective noi, cu peste P+4
10%într-un
ansamblu rezidenţial format din case-curte, pe parcelă
3%într-un ansamblu rezidenţial format din
vile pe parcelă
13%altele
Din datele prezentate rezultă că peste 50% dintre
specialişii investigaţi consideră că locuiesc în ansambluri
rezidenţiale alcătuite din blocuri colective noi, cu P+2, P+4 şi
peste, în timp ce aproape 13% locuiesc într-un ansamblu rezidenţial format
din case-curte şi din vile pe parcelă.
Pentru a cunoaşte un segment al aspiraţiilor de
locuire, specialiştilor li s-a adresat întrebarea "În ce tip de ansamblu
rezidenţial aţi dori să locuiţi ?" , la care
s-au primit următoarele răspunsuri :
35%case
curte
17%vile
17%blocuri,
cu P+2
7%blocuri. cu P+4
24%vile
individuale cu standard ridicat
Din distribuţiile procentuale rezultă că :
n
nici unul din specialiştii investigaţi nu
doreşte să locuiască în blocuri cu peste P+4 etaje;
n
aproximativ 4/10 doresc să locuiască în
case-curte şi în vile;
n
circa 1/4 aspiră la locuirea în vile individuale
cu standard ridicat;
blocurile cu până la P+4 etaje sunt preferate de un
procent redus (7%) din specialişti.
Concluzia care se desprinde, din datele prezentate, este
că specialiştii doresc - în general - alte tipuri de clădiri de
locuit decât cele care au fost construite în Bucureşti între 1950-1990.
Din structura răspunsurilor la întrebarea La
ce nivel v-ar place să locuiţi ?" aflăm că circa 2/3 din specialiştii
investigaţi doresc să locuiască la nivelul 1, circa 25% la
nivelul 2, şi numai circa 7% la nivelul 4.
Concluzia că persoanele investigate preferă
locuirea la nivele mici este confirmată de răspunsurile la
această întrebare.
La întrebarea "Intenţionaţi să vă
construiţi sau să vă cumpăraţi o locuinţă de
vacanţă ?",
specialiştii au prezentat următoarele variane de răspuns :
41% Da
11% Am o locuinţă de
vacanţă
38% Nu
Doar 1/10 au o locuinţă de vacanţă, în
timp ce aproximativ 40% doresc să-şi construiască o
locuinţă de vacanţă în viitor. Faptul că jumătate
din specialişti nu doresc locuinţă de vacanţă este
posibil să se datoreze mai mult inexistenţei fondurilor necesare
pentru această destinaţie şi mai puţin aspiraţiei în
acest domeniu.
La întrebarea "Cum
apreciaţi calitatea traseului frecvent străbătut de dvs., de
acasă la serviciu, în ceea ce priveşte…?" s-au primit
următoarele răspunsuri :
n
Aprecieri pozitive
76%
cadrul construit
35%
comportamentul populaţiei
79%
calitatea magazinelor
39%
calitatea serviciilor
42%
confortul mijloacelor de transport
25%
calitatea străzilor
25%
calitatea trotuarelor
14%
comerţul stradal
13%
altceva
Menţionăm că fiecare variantă de
răspuns constituie practic o întrebare distinctă
Din distribuţia răspunsurilor la tipurile de
variante prezentate rezultă că, după aprecierile pozitive, se
por structura 4 grupe de asprecieri care se referă la :
n
grupa 1 - cadrul construit şi calitatea
magazinelor
n
grupa 2 - comfortul mijloacelor de transport,
comportamentul populaţiei şi calitatea serviciilor
n
grupa 3 - calitatea străzilor şi a
trotuarelor
n
grupa 4 - comerţul stradal
Din compararea răspunsurilor primite pe parcursul
investigaţiei, la întrebarea referitoare la comerţul stradal în
ansamblu, constatăm că ultima întrebare este relevantă, având
rolul de întrebare de control. Conform răspunsurilor primite la
această întrebare rezultă că specialiştii apreciază în
foarte mică măsură (circa 14%) comerţul stradal.
Cu excepţia cadrului construit şi a
calităţii magazinelor, se constată că mediul urban, în
general, nu oferă prea multe motive de satisfacţie, în unele cazuri
(ex.: calitatea străzilor şi a trotuarelor), constituind chiar un
factor principal de disconfort.
“Din punctul dumneavoastră de vedere, ce credeţi
că este reprezentativ pentru
oraşul Bucureşti ?”
(Detalii în anexa 1)
Dificultatea de a opta pentru cele mai reprezentative
elemente urbanistice ale Bucureştiului nu a constat atât în selectarea
acestora, cât în cerinţa - expres menţionată de instrumentul de
culegere a datelor – de a alege un singur răspuns, deci a opta pentru una
din variantele precodificate : o arteră de circulaţie, o
piaţă publică, un parc (zonă verde) sau un obiect de
artă monumentală. Odată făcută alegerea unei singure
variante, trebuia să se precizeze şi care anume element conferă
reprezentativitate variantei alese în opinia subiectului investigat.
Rezultatele astfel obţinute permit două tipuri de
ierarhizări : pe de o parte se poate decela dacă mai reprezentativ
pentru Bucureşti este o arteră de circulaţie, o piaţă,
un parc sau un obiect de artă monumentală, (cf. graficului nr. 7),
iar, pe de altă parte, se poate face o structurare a opţiunilor în
cadrul fiecărei variante alese(cf. graficului nr. 8).
Grafic 7
- Ierarhia elementelor de reprezentativitate pentru Bucureşti
Grafic 8
- Artere de circulaţie reprezentative pentru Bucureşti
Analiza menţiunilor făcute de specialişti a
permis următoarea structurare :
m
Ierarhia variabilelor / elementelor de reprezentativitate:
28%
- o arteră de circulaţie
26%
- o piaţă publică
23%
- un parc (zonă verde)
23%
- un obiect de artă monumentală
m
Structura obiectelor de reprezentativitate în cadrul
fiecărei opţiuni :
n
artera de circulaţie considerată
reprezentativă pentru oraşul Bucureşti :
41%
Bulevardul Magheru
35%
Calea Victoriei
12%
Bulevardul Aviatorilor
12%
Artera Nord-Sud
n
Pieţele publice reprezentative pentru oraşul
Bucureşti sunt redate în graficul nr. 9:
Grafic 9
- Pieţe publice reprezentative pentru Bucureşti
n
Parcurile (zonele verzi) reprezentative pentru
Bucureşti sunt prezentate în graficul nr. 10:
Grafic 10
- Zone verzi reprezentative pentru Bucureşti
n
Obiectele de artă monumentală considerate
reprezentative pentru Bucureşti sunt cuprinse ]n graficul nr. 11:
Grafic 11
- Obiectele de artă monumentală reprezentative pentru Bucureşti
“Dacă dumneavoastră v-aţi da întâlnire cu o
cunoştinţă în zona centrală, unde v-ar face plăcere
să vă întâlniţi ?”
(Detalii în anexa 2)
Specialiştii investigaţi au menţionat 29
locuri din zona centrală a oraşului, care pot fi astfel grupate
după frecvenţa semnalată :
28%
Parcul Cişmigiu
10%
Parcul din faţa Ateneului Român
10%
Universitate
7% Palatul Regal
35%
Alte locuri (sub 4% fiecare), cum ar fi : Arcul de Triumf, Biserica Kreţulescu, Casa Centrală a
Armatei, Piaţa Sf.Gheorghe, Piaţa Victoriei, Herăstrău, Hanul lui Manuc, CEC-ul
- Sediul Central, Piaţa Romană
10%
Nu ai unde / nu există linişte, verdeaţă, dotări
Pentru a face o plimbare în Bucureşti cu familia
şi/sau cunoştinţe, prieteni, ar fi alese locurile din
graficul nr. 12
(Detalii în anexa 3)
Grafic 12
- Locuri preferate pentru plimbări
Opinia populaţiei şi a specialiştilor despre
principalele probleme ale Bucureştiului este redată sintetic în
graficele nr. 1-12 de la sfârşitul lucrării.
O analiză pertinentă a problemelor prezentate poate
fi utilă atât pentru administraţia generală a
Bucureştiului, a sectoarelor sale, cât şi pentru creşterea
standardului de viaţă al populaţiei bucureştene în special
şi a vizitatorilor în general.
Disponibilitatea unei părţi însemnate din
bucureşteni de a contribui la realizarea unei imagini bune a oraşului
este nu numai un semnal pentru administratori, ci şi o încercare de a
rezolva – şi prin alte mijloace decât cele practicate până în prezent
– o parte din problemele de uz curent şi de imagine simbol a Capitalei.
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA ŞI URBANISM „ION MINCU”
