Template pentru studii, memoriu general, etc

2.10.6 Nivelul de mulţumire / nemulţumire al specialiştilor faţă de modul în care este administrat sectorul în care locuiesc şi Bucureştiul în ansamblu.

Este foarte probabil ca specialiştii să aprecieze mai mult calităţile primarilor, dar aceste calităţi nu constituie domeniile definitorii pentru administraţie.

De aici se poate deduce că instituţiile sunt principalele responsabile, iar persoanele alese pentru activitatea de administraţie au doar un rol simbolic în acest sens.

Atâta timp cât nu există un corp de legi clare şi precise în domeniul administraţiei locale, problemele nu numai că nu se vor putea îndrepta, ci, dimpotrivă, se vor agrava, întrucât şi responsabilitatea persoanelor îndreptăţite să pună ordine în activităţile locale sunt “scutite” de responsabilitate, sau, altfel spus, nu sunt văzute ca responsabile de mersul administraţiei.

Pe baza acestor rezultate ale opţiunilor specialiştilor investigaţi se pot formula următoarele concluzii :

n din punct de vedere statistic, nu se pot face aprecieri cu suport de reprezentativitate, dar, în conţinut, opţiunile au o mare semnificaţie datorită faptului că aparţin unor specialişti, deci unor persoane a căror părere cuprinde întregul arsenal de profesionalitate în momentul deciziei de apreciere;

n în opinia specialiştilor, mai reprezentative pentru Bucureşti sunt arterele de circulaţie şi pieţele publice decât parcurile şi obiectele de artă monumentală;

n pentru două artere de circulaţie există opţiuni majore : B.dul Magheru şi Calea Victoriei. Poziţia ierarhică a opiniilor pentru calitatea de reprezentativitate a Bulevardului Magheru este cu atât mai consolidată cu cât ea reprezintă – de fapt – un segment al arterei de circulaţie nord-sud (menţionată ca variabilă aparte în această apreciere). Se poate spune că opinia exprimată de persoanele intervievate face manifestă o tendinţă de trecere în plan secundar a opiniilor de reprezentativitate pentru Bucureşti a istoricei artere Calea Victoriei, poate nu atât prin neglijarea valorilor sale istorice şi arhitectural-constructive, cât prin mutarea polului de interes spre zone de legătură cu “punctul fierbinte” reprezentat de zona Universităţii şi tranzitul major între zona nordică şi sudică ale oraşului.

n Piaţa Universităţii este de departe considerată cea mai reprezentativă pentru Bucureşti

n În opinia specialiştilor investigaţi, parcul Herăstrău este mai reprezentativ decât parcul Cişmigiu

n Ateneul Român şi Arcul de Triumf sunt piesele “de rezistenţă” ale artei monumentale reprezentative pentru Bucureşti.

“Dacă dumneavoastră v-aţi da întâlnire cu o cunoştinţă în zona centrală, unde v-ar face plăcere să vă întâlniţi ?”

(Detalii în anexa 2)

Ierarhia punctelor de întâlnire din centrul oraşului atestă, pe de o parte, notorietatea (gradul de cunoaştere) de care se bucură anumite zone reprezentative ale Bucureştiului, iar, pe de altă parte, faptul că punctele preferate pentru o întâlnire în zona centrală – aglomerată, a oraşului - sunt cele cu o personalitate conferită fie de designul ambiental (Cişmigiul), fie de cel al elementelor construite (Ateneul, Biserica Creţulescu, Arcul de Triumf, Paltul Regal, Universitatea, CEC-ul, Hanul lui Manuc), cu mare valoare istorică şi amplaste la intersecţia unor mari artere de circulaţie.

Mai poate fi menţionată şi observaţia că preferinţa majoră pentru întâlnirile oamenilor în parcul Cişmigiu atestă că aceasta este şi o opţiune derivată nu numai din încărcătura aprecierii estetice, ci şi a intimităţii conferite de cadrul natural – într-o zonă foarte aglomerată cum este centrul Bucureştiului. Prezenţa zonei verzi din faţa Ateneului Român întăreşte acest argument, care plasează acest punct de potenţială întâlnire pe locul doi.

O mulţime de locuri preferate pentru întâlnire este presărată dealungul arterei Calea Victoriei: Piaţa Victoriei, Biserica Kreţulescu, Palatul Regal, Casa Centrală a Armatei, CEC

Nu poate fi neglijată opinia celor care susţin că centrul oraşului este impropriu pentru asemenea întâlniri din cauza aglomeraţiei din zona stradală .

“Pentru a face o plimbare în Bucureşti cu familia şi/sau cunoştinţe, prieteni, ce loc aţi alege ?”

(Detalii în anexa 3)

Aproape 3 / 4 dintre opţiuni se referă la locurile de plimbare situate în partea de nord a oraşului, în parcul Herăstrău sau în proximitatea sa (Muzeul Satului, Şoseaua Kiseleff), cadru natural adecvat loisirului şi dispunând şi de dotările specifice de agrement şi sport. Celelalte repere menţionate sunt nesemnificative, opţiunea pentru Calea Moşilor sau Grădina Botanică fiind determinată mai mult de gradul de apropiere în cartierul respondentului decât de însuşirile recreative ale acestora.

Această concentrare a opţiunilor pentru spaţiul verde amenajat din parcul Herăstrău şi proximitatea sa zonală trebuie să constituie o permanentă preocupare pentru proiectanţii de spaţii verzi, în sensul găsirii unor noi soluţii de amenajare a acestui spaţiu existent, dar şi pentru amenajarea unor spaţii asemănătoare pe celelalte coordonate ale ansamblului urban bucureştean.

“Dacă dvs. v-aţi întâlni cu o cunoştinţă pentru a face o plimbare în afara Bucureştiului (dar în apropiere de oraş), ce loc aţi alege ?”

(Detalii în anexa 4)

Alegereau unui traseu şi a unui loc pentru plimbare în apropierea oraşului poartă o încărcătură aparte de influenţe de natură obiectivă şi subiectivă. Elementele de subiectivism aparţin particularităţilor individuale ale subiecţilor investigaţi, de “sensibilitatea” fiecăruia, de dispoziţia momentană, de obişnuinţă, nivel de percepţie şi sensibilitate în relaţie cu parametrii ambientali - toate acestea grefate pe un suport de cultură specific fiecăruia – şi care nu constituie suportul analizei de faţă. Datele obiective care influenţează alegerea sunt date de acces şi concordanţă a preferinţelor individuale cu ale partenerilor potenţiali pentru respectivul agrement, dintre care menţionăm :

cunoaşterea zonei

interesul pentru zonă

scopul plimbării

personalitatea celui care face alegerea

posibilităţile de deplasare

timpul alocat plimbării

interesul şi nivelul relaţiei faţă de cel pe care-l întâlneşte

respectarea alegerii făcute de persoana pe care o întâlneşte

Rezultatele investigaţiei făcute în rândul specialiştilor care au colaborat prin opiniile lor la studiul nostru relevă o paletă relativ restrânsă de menţiuni privind locurile din afara oraşului pentru o potenţială plimbare cu o cunoştinţă :

28% Parcul Palatului Mogoşoaia

21% Băneasa

14% Snagov

14% Cernica

7% Pustnicu

7% Zona de Nord – Un luciu de apă din zona de Nord

7% Herăstrău

2% Mănăstirea Căldăruşani

Faptul că 28% dintre persoanele investigate consideră drept “plimbare în afara oraşului” deplasarea la Pădurea Băneasa sau în Herăstrău, deja spune mult despre orizontul şi frecvenţa plimbărilor extravilane a concitadinilor noştri. Din aceste motive, ar fi demne de luat în seamă doar aprecierile celorlalţi 72% dintre intervievaţi, a căror atenţie este îndreptată spre destinaţiile menţionate în graficul nr. 1.

Grafic 1 - Preferinţe pentru plimbări în afara oraşului

Această distribuţie a preferinţelor pentru plimbări în companie în afara oraşului este – probail - preponderent determinată de accesul la mijloacele de transport mai bine organizat pentru partea de nord a oraşului, Snagovul, Pustnicu, Cernica şi Călduruşanii fiind accesibile mai mult prin mijloace individuale auto.

“De ce credeţi că în perioada interbelică se spunea adesea că Bucureştiul este <Micul Paris> ?”

(Detalii în anexa 5)

Este foarte probabil ca întrebarea să fi fost adresată unor persoane care cunosc puţin sau nu cunosc deloc detalii ale vieţii sociale, economice, culturale şi ştiinţifice din perioada interbelică, din care cauză aprecierea şi motivaţia decurg din cunoaşterea mijlocită de literatură, analize documentare, relatări ale unor personalităţi ale respectivei epoci, informare asupra clădirilor cu valoare istorică sau alte surse documentare.

Rezultatele obţinute prin investigaţia noastră nu pot fi analizate, din acest punct de vedere, pe criterii statistice. Cu toată diversitatea lor, ele pot fi, totuşi, cuprinse în câteva domenii de referinţă a căror similitudine cu capitala Franţei s-ar referi la :

n Grădini / spaţii verzi

n Bulevarde

n Construcţii / stil arhitectural - echilibrul construcţii – spaţii verzi

n Civilizaţie : comportament, curîţenie, educaţie, maniere

n Atmosferă : elita intelectuală, cafenele, activitate cultural-artistică, ambianţă stradală, libertate, bogăţie economică şi spirituală

Este deci o opinie care are în vedere – deşi provine din cunoaştere mijlocită – un cadru complex definit, care include cadrul construcţiilor, armonia acestora cu arterele de circulaţie şi spaţiile verzi, gradul de educaţie şi comportament al oamenilor, atmosfera boemă din preajma elitelor intelectuale ale Bucureştiului acelor vremuri, libertatea şi chiar bogăţia.

Aceste elemente se regăsesc şi în paragraful care urmează, fiind menţionate ca deziderate (demne de a fi îndeplinite) - în opinia interlocutorilor – pentru ca Bucureştiul să poată fi privit ca o capitală europeană

„Ce credeţi că ar trebui întreprins pentru ca Bucureştiul să arate ca o capitală europeană ?”

Pentru a facilita obţinerea unor răspunsuri concrete, specialiştilor investigaţi li s-au precizat 6 sisteme de referinţă ale acestei problematici şi anume :

n din punctul de vedere al curăţeniei

n din punctul de vedere al circulaţiei

n din punctul de vedere al turismului

n din punctul de vedere al petrecerii timpului liber

n din punctul de vedere al imaginii în exteriorul ţării

n din punctul de vedere al evenimentelor cultural-ştiinţifice

Prezentăm rezultatele obţinute la întrebarea propusă, cu referire la raţiunile mai sus amintite, detaliile fiind cuprinse la punctele 6.1 ... 6.6 ale lucrării.

2.10.6.1. din punctul de vedere al curăţeniei

Opiniile celor investigaţi în legătură cu măsurile ce trebuie întreprinse pentru ca Bucureştiul să arate ca o Capitală europeană din punctul de vedere al curăţeniei sunt ilustrate în graficul nr. 2:

Grafic 2 - Modalităţi de schimbare a imaginii Bucuretiului

Părerile sunt preponderent orientate spre cultivarea ideii că aspectul european al Capitalei nu poate fi realizat în afara unei preocupări permanente de realizare a curăţeniei, dar şi de păstrare a ei. În acest sens, transpare sugestia că nu sunt suficiente râvna personalului calificat de a aduna reziduurile şi chiar dotările unei firme serioase, dacă acestea nu sunt susţinute de mijloace educative (“educaţia forţată” – dacă este cazul) şi coercitive – supraveghere, control, amenzi. Acestea ar fi elementele de bază, în opinia celor investigaţi, care, în pofida tendinţelor de convertire a oricăror activităţi în bani, cred că hărnicia, profesionalismul firmelor de curăţenie şi educaţia devansează ca prioritate adunarea fondurilor nercesare pentru atingerea acestui scop.

2.10.6.2. din punctul de vedere al circulaţiei

Cele 27 menţiuni făcute de specialiştii investigaţi pot fi grupate astfel conform datelor incluse în graficul nr. 3:

Grafic 3 - Mijloace de a da Bucureştiului o imagine de Capitală europeană

Cele mai multe păreri că Bucureştiul ar putea arăta ca o Capitală europeană se referă, potrivit acestui criteriu de analiză, la sistematizarea circulaţiei. Aici sunt cuprinse următoarele propuneri : realizarea arterelor pietonale, construirea parcajelor etajate, realizarea unor artere noi ocolitoare, rezolvarea intersecţiilor cu pasaje, mutarea traficului greu şi a tranzitului pe centură, realizarea de sensuri unice şi noi parcaje, eliminarea parcajelor de pe trotuare, grija faţă de spaţiile publice, elaborarea PUG-Bucureşti pentru circulaţie, fluidizarea circulaţiei.

Sistematizarea circulaţiei şi rapararea drumurilor nu exclud, însă, preocupările disciplinării în circulaţie, deci pentru promovarea mijloacelor educative – formative, adecvate unui comportament civilizat pentru fluidizarea circulaţiei, siguranţa în trafic şi evitarea accidentelor.

2.10.6.3. din punctul de vedere al turismului.

Potrivit acestui criteriu de apreciere, opiniile sunt foarte diferenţiate, majoritatea având în vedere existenţa unui cadru de bază pentru activităţi turistice, dar, care, fie trebuie amenajat corespunzător pentru a satisface exigenţe sporite, fie trebuie lărgit prin noi dotări, fie adus la cunoştinţa celor interesaţi prin măsuri promoţionale eficiente, aşa cum rezultă din graficul nr. 4:

Grafic 4 - Activităţi concrete de îmbunătăţire a imaginii Bucureştiului

Aceste măsuri promoţionale, apreciate ca necesare a fi întreprinse în primul rând pentru ca Bucureştiul să arate ca o capitală europeană, se referă la evidenţierea obiectivelor turistice existente, promovarea programelor culturale, siteme de semnalizare-orientare prin indicatoare în limbi de circulaţie internaţională, elaborarea unor ghiduri de circulaţie auto cu evidenţierea monumentelor, promovarea centrelor de interes. Dacă am cuprinde evidenţierea obiectivelor în sistemul măsurilor promoţionale, acestea ar reprezenta împreună 38% din opiniile privind crearea unui sistem competitiv în plan european.

2.10.6.4. din punctul de vedere al petrecerii timpului liber

Din acest punct de vedere opiniile majoritare sunt structurate spre doi poli de interes : pe de o parte necesitatea amenajării spaţiilor verzi, a lacurilor şi a spaţiilor de destindere-recreere şi a dotărilor aferente (sportive, pietonale, comerciale, culturale), iar, pe de altă parte, perfecţionarea unor programe sportive şi culturale specifice petrecerii timpului liber. Împreună, aceste propuneri reprezintă 66%. În restul de 33% sunt cuprinse propuneri de amenajare a spaţiilor publice, privatizarea serviciilor şi mărirea ofertei de servicii, măsuri de diminuare a poluării fonice şi atmosferice, măsuri promoţionale, alegerea oamenilor capabili de realizarea eficientă şi măsuri de educaţie a populaţiei privind comportamentul civilizat în petrecerea timpului liber.

2.10.6.5. din punctul de vedere al imaginii în exteriorul ţării,

Intervievaţii cred că Bucureştiul ar putea fi privit ca o capitală europeană dacă s-ar rezolva problemele majore ale oraşului : curăţenia, circulaţia, comerţul stradal, poluarea, cerşetorii; şi s-ar pune la punct un sistem promoţional care să faciliteze cunoaşterea oraşului : prin iniţierea de carnavaluri şi programe cultural-turistice care să fie făcute cunoscute în străinătate.

2.10.6.6. din punctul de vedere al evenimentelor cultural-ştiinţifice

Propunerile persoanelor intervievate se opresc preponderent spre amsamblul măsurilor publicitare, mediatizarea intensă a evenimentelor culturale şi ştiinţifice, diversificarea programelor atât prin promovarea evenimentelor specific româneşti, cât şi prin invitarea unor personalităţi culturale şi ştiinţifice din afara ţării, organizarea de expoziţii, congrese, simpozioane şi teatre internaţionale care să se bucure de o intensă publicitate.

2.10.7 Locuirea

Opinia populaţiei despre cartierul cu locuinţe de cea mai bună calitate din Bucureşti este redată în graficul nr. 5

(Detalii în anexa 9)

Grafic 5 - Cartierul de locuinţe de cea mai bună calitate

Surprinzătoare în această ierarhie nu este ordinea menţionată, de altfel uşor de anticipat, cât diferenţele între ponderile primelor două plasate în ierarhie şi între acestea şi celelalte.

Motivaţia acestei opţiuni include nu numai calitatea locuinţelor (aşa cum era expres menţionat în întrebare), ci un ansamblu de raţiuni. Astfel, argumentele plasării pe primul loc în ierarhie a cartierului Primăverii ţin nu numai de calitatea construcţiilor şi de faptul că sunt bine întreţinute, ci şi de regimul optim de înălţime, raportul dintre spaţiul construit şi spaţiul libel,pe de o parte, şi între acestea şi spaţiul verde aferent, pe de altă parte. De altfel, amplasarea acestui cartier într-o zonă cu o suficientă reprezentare a spaţiului verde, determină argumente suplimentare care ţin de curăţenia zonei, calitatea aerului, lipsa poluării, intimitate.

S-ar putea face o grupare mai amplă a zonelor agreate, care ar conduce la definirea a patru zone cu construcţii preferate :

n ansamblul care reuneşte zonele Primăverii, Dorobanţi (Televiziune) şi perimetrul cuprins între Şoseaua Aviatorilor-Bonaparte-Piaţa Dorobanţi, caracterizat prin clădiri frumoase din punct de vedere arhitectural, solide, bine întreţinute, cu regim optim de înălţime , încadrate armonios în spaţiul verde, care se bucură de linişte, lipsă de poluare atmosferică şi populate de oameni cu o poziţie socială aparte;

n cartierele Domenii şi Floreasca - care închid la vest, respectiv est, ansamblul mai sus amintit, cu clădiri având regim mic de înălţime, încadrate în spaţiu verde suficient şi apreciate pentru calitatea construcţiilor, dar şi pentru ambientul lor;

n cartierul Băneasa, cu soluţii arhitecturale apreciate, amplasare izolată faţă de aglomeraţia mijlocului capitalei, alternanţa vile-blocuri, soluţiile de modernitate.

n Cotroceni, cu locuinţe relativ uniforme, tip vilă, regim optim de înălţime, construcţii bine încadrate de plantaţii. Acest cartier este, de altfel, apreciat şi pentru faptul că a rămas “nealterat” de construcţii “de tip nou”

Cartierele mai puţin agreate sunt prezetate în graficul nr. 6

(Detalii în anexa 10)

Grafic 6 - Cartiere neagreate

Graficul este rezultatul ierarhizării tuturor menţiunilor făcute de specialiştii investigaţi, o parte însemnată a acestora indicând mai multe cartiere neagreate. Ca şi în cazul aprecierilor favorabile, aprecierile nefavorabile sunt rezultatul unui cumul de argumente. Aşa se face că alături de precizări punctuale – nominalizarea cartierului – apar şi generalităţi de tipul “ cartierele cu etnie preponderent ţigănească”, ceea ce denotă considerarea în apreciere şi a altor tipuri de argumente decât cele arhitectural constructive.

De altfel, nici formularea întrebării nu solicită vreo argumentare, ci numai nominalizarea, validarea acestei aprecieri având suport în datele capitolului care urmează.

Conform rezultatelor anchetei de teren, cartierele cu locuinţe de cea mai proastă calitate din Bucureşti sunt cele redate în graficul nr. 7

(Detalii în anexa 11)

Grafic 7 - Cartiere cu locuinţe de cea mai proastă calitate

Ierarhia primelor trei cartiere se păstrează şi în acest caz, în care s-a cerut explicit – prin formularea întrebării – să se nominalizeze cartierul cu locuinţele de cea mai proastă calitate şi să se motiveze opţiunea.

Din datele prezentate, în ambele variante de formulare a întrebării, rezultă că cele mai puţn apreciate cartiere sunt Ferentari şi Rahova. Argumentele acestei catalogări se referă nu numai la calitatea locuinţelor, ci şi la confortul precar, lipsa de curăţenie, condiţia socială a locuitorilor şi, de aici, insecuritatea locuirii. Edificatoare sunt chiar motivaţiile, din care cităm: ”dormitoare fără dotări!, “mizerie, case insalubre, insecuritate”, prezenţa sufocantă a locuinţelor ţigăneşti”, “cocioabe, minim de confort, mizerie” , “neîntreţinute” ş.a.

Opinia populaţiei şi a specialiştilor despre principalele probleme ale Bucureştiului este redată sintetic în graficele nr. 1-12 de la sfârşitul lucrării.

O analiză pertinentă a problemelor prezentate poate fi utilă atât pentru administraţia generală a Bucureştiului, a sectoarelor sale, cât şi pentru creşterea standardului de viaţă al populaţiei bucureştene în special şi a vizitatorilor în general.

Disponibilitatea unei părţi însemnate din bucureşteni de a contribui la realizarea unei imagini bune a oraşului este nu numai un semnal pentru administratori, ci şi o încercare de a rezolva – şi prin alte mijloace decât cele practicate până în prezent – o parte din problemele de uz curent şi de imagine simbol a Capitalei.

q Anexa 6

6.1. “Ce credeţi că ar trebui întreprins pentru ca Bucureştiul să arate ca o capitală europeană din punctul de vedere al curăţeniei ?”

Nr. chest.	Opinia
1	Mulţi gunoieri, maşini
2	Să se facă curăţenie
3	Păstrarea curăţeniei
4	Urmărirea perseverentă a curăţeniei / amenzi pentru curăţenie
5	Măsuri administrative
6	Să existe un serviciu eficient
7	Curăţenie zilnică
8	Legislaţie coercitivă
9	Sistem de colectare a gunoiului (pubele, coşuri, degajarea)
10	Salubrizare generală
11	Ridicarea gunoiului
12	Să fie instituite amenzi şi pază pe zone
13	Mai multe puncte de salubritate
14	Adunarea tonetelor cu mizerie
15	Legislaţie severă pentru contravenienţi
16	Fonduri financiare
17	Bani şi muncă
18	Educaţie
19	Salubrizarea oraşului şi a societăţii
20	Firmă serioasă (pentru efectuarea curăţeniei)
21	Non răspuns)
22	(să fie) strânse gunoaiele
23	Educaţie şi constrângere
24	Non răspuns
25	Educarea forţată a populaţiei, dacă altfel nu se poate
26	Privatizarea serviciilor
27	Non răspuns
28	Privatizarea firmelor de salubrizare
29	Spălarea zilnică a străzilor şi trotuarelor
30	O mai bună gospodărire a oraşului
31	Alegând oameni capabili să-şi facă treaba

6.2. “Ce credeţi că ar trebui întreprins pentru ca Bucureştiul să arate ca o capitală europeană din punctul de vedere al circulaţiei ?”

Nr. chest.	Opinia
1	Corectitudine
2	Să se amenajeze drumurile
3	Circulaţie corectă
4	Seriozitate, lucru bine făcut
5	Artere pietonale, fluidizare trafic
6	Să se construiască parcaje etajate
7	Străzile asfaltate, fără gropi
8	Artere noi, ocolitoare
9	Rezolvarea parcărilor şi degajarea trotuarelor
10	Repararea asfaltului
11	Rezolvarea intersecţiilor cu pasaje
12	Mutarea traficului greu şi tranzitului pe centură
13	Repararea carosabilului
14	Poliţia să fie vizibilă
15	Amenajarea unor noi parcaje şi repararea gropilor
16	Disciplină
17	Disciplină
18	Întreţinere drumuri
19	Parcaje şi reparaţii drumuri
20	Sens unic + parcaje
21	Non răspuns
22	Eliminarea parcajele de pe trotuare
23	Grija faţă de spaţiile publice
24	Non răspuns
25	Educarea forţată a populaţiei
26	Privatizarea serviciilor
27	Non răspuns
28	Elaborarea PUG-Bucureşti pentru circulaţie
29	Astuparea gropilor pietonale
30	Fluidizarea circulaţiei
31	Non răspuns

6.3. “Ce credeţi că ar trebui întreprins pentru ca Bucureştiul să arate ca o capitală europeană din punctul de vedere al turismului ?”

Nr. chest.	Opinia
1	Case zugrăvite, consolidate
2	Să se pună în evidenţă obiectivele turistice
3	(Să existe) puncte turistice
4	Modernizarea existentului
5	Nu ştiu
6	Să existe hoteluri la periferie
7	Refacerea obiectivelor existente
8	Programe pentru evenimente culturale
9	Indicatoare coerente în limbi de circulaţie internaţională
10	Reclamă eficientă şi bani
11	Ridicarea calităţii serviciilor
12	Ghid pentru circulaţie, cu indicaţii ale monumentelor
13	Îmbunătăţirea serviciilor
14	Educaţia populaţiei
15	Spaţii hoteliere noi şi evidenţierea obiectivelor existente
16	Iniţiativă particulară
17	Preocupare în domeniu
18	Instruire personal
19	Punerea în valoare a obiectivelor existente
20	Hoteluri mai multe şi mai bune din punctul de vedere al calităţii
21	Non răspuns
22	Zona pietonală ( atrăgătoare şi bine amenajată)
23	Cointeresarea cetăţenilor oraşului
24	Dezvoltarea unor centre de interes
25	Educarea forţată a populaţiei, dacă altfel nu se poate
26	Privatizarea serviciilor
27	Non răspuns
28	Exigenţă în acordarea stelelor
29	Alegerea oamenilor capabili care să-şi facă datoria
30	Punerea în valoare a obiectivelor turistice
31	Dotări hoteliere, informare, signalectică

6.4. “Ce credeţi că ar trebui întreprins pentru ca Bucureştiul să arate ca o capitală europeană din punctul de vedere al petrecerii timpului liber ?”

Nr. chest.	Opinia
1	Parcuri amenajate
2	Non răspuns
3	Spectacole bune
4	Dotări cu spaţii noi pentru sport
5	Nu ştiu
6	Este bine aşa cum este
7	Parcuri şi terenuri de sport
8	Spaţii verzi, civilizaţie pietonală
9	Programe prelungite la magazine
10	Săli de spectacole şi sport, parcuri
11	Mai multe spaţii verzi
12	Zone comerciale şi culturale mai multe
13	Zone de agrement
14	Asanarea lacurilor şi crearea altora noi
15	Amenajarea parcurilor şi arenelor în aer liber
16	Amenajarea parcurilor
17	Curăţenie
18	Locuri mai atrăgătoare pentru petrecerea timpului liber
19	Spectacole în aer liber
20	Terase mai multe
21	Non răspuns
22	Zona pietonală bine amenajată
23	Spaţii publice
24	Non răspuns
25	Educarea forţată a populaţiei
26	Privatizarea serviciilor
27	Non răspuns
28	Diversificarea ofertei de servicii
29	Alegerea oamenilor capabili pentru acest domeniu
30	Eliminarea poluării fonice şi atmosferice
31	Informare culturală şi dotări sportive curate

6.5. “Ce credeţi că ar trebui întreprins pentru ca Bucureştiul să arate ca o capitală europeană din punctul de vedere al imaginii în exteriorul ţării ?”

Nr. chest.	Opinia
1	Organizare carnaval
2	Să fie curat
3	Reducerea poluării
4	Prezentări fără comentarii
5	Măsuri administrative şi fluidizarea traficului
6	Servicii eficiente
7	Fără cerşetori
8	Promovere profesională
9	Poliţie eficientă. Centre de distracţie
10	Lobby
11	Rezolvarea problemei rromilor
12	Revitalizarea zonelor istorice
13	Campanii publicitare
14	Rezolvarea problemelor generale ale oraşului
15	Curat şi de bun gust de la Otopeni până în Rahova
16	Reorganizarea comerţului şi a reclamelor
17	Seriozitate în toate domeniile
18	Să se ocupe de oraş oameni potriviţi
19	Reorganizarea unui comerţ civilizat
20	Curăţenie
21	Non răspuns
22	Curăţenie
23	Non răspuns
24	Publicitate
25	Educarea forţată a populaţiei
26	Privatizarea serviciilor
27	Non răspuns
28	Non răspuns
29	Alegând oamenii capabili să-şi facă treaba
30	Intensificarea politicii externe
31	Documentare şi reprezentare cultural-turistică

6.6. “Ce credeţi că ar trebui întreprins pentru ca Bucureştiul să arate ca o capitală europeană din punctul de vedere al evenimentelor cultural-ştiinţifice ?”

Nr. chest.	Opinia
1	Spectacole în aer liber
2	Organizarea de evenimente reprezentative pentru România
3	Mai multe evenimente cultural-ştiinţifice
4	Ştiinţa în acţiune imediată
5	Reclame şi invitaţii
6	Este bine aşa cum este
7	Evenimente culturaş-ştiinţifice mai diverse
8	Să existe evenimente cultural-ştiinţifice
9	Afişaje şi reclame pentru evenimentele cultural-ştiinţifice
10	Non răspuns
11	Organizarea unor expoziţii cultural-ştiinţifice
12	Invitaţii la reprezentaţii
13	Mai multă publicitate
14	Mai multă creaţie pe lângă ce avem
15	Festivaluri şi colocvii mediatizate
16	Mediatizare
17	Reclamă bună
18	Mediatizare
19	Invitarea unor mari personalităţi cu modernizarea corespunzătoare
20	Non răspuns
21	Non răspuns
22	Sporirea ca număr a evenimentelor cultural-ştiinţifice
23	Mai multe agenţii
24	Mai numeroase evenimente cultural-ştiinţifice
25	Educarea forţată a populaţiei
26	Privatizarea serviciilor
27	Non răspuns
28	Cât mai multe evenimente cultural-ştiinţifice
29	Alegerea oamenilor capabili
30	Expoziţii, congrese, simpozioane, teatre internaţionale
31	Mediatizarea evenimentelor cultural-ştiinţifice existente

q Anexa 7

7.7. “După părerea dvs. care ar fi delimitările nucleului istoric şi ale zonei istorice ?”

La nord

Nr. chest.	Nucleul istoric al oraşului	Zona istorică a oraşului
1	B.dul Regina Elisasbeta	Piaţa Victoriei
2	Şos. Kiseleff	Muzeul satului
3	Str. Lipscani	B.dul Dacia
4	Piaţa Universităţii	Arcul de Triumf-Calea Victoriei
5	Non răspuns	Arcul de Triumf
6	Clădirea Guvernului	Casa Presei
7	Piaţa Victoriei	Arcul de Triumf
8	Spitalul Colţea	Str. Ştefan cel Mare
9	Lipscani	B.dul Elisabeta
10	Muzeul Oraşului Bucureşti	Arcul De Triumf
11	Blănari	Pictor Verona
12	Str. Doamnei	Piaţa Victoriei
13	Non răspuns	Non răspuns
14	Non răspuns	Non răspuns
15	Biserica Sf. Gheorghe	Spitalul Colţea
16	Piaţa Universităţii	Piaţa Romană
17	Universitate	Universitate
18	Universitate	Universitate
19	Piaţa Victoriei	Piaţa Victoriei
20	Non răspuns	Non răspuns
21	A se vedea studiul Catedrei de istoria Artei
22	Universitate	Ateneul Român
23	B.dul Kogălniceanu	Str. Ceikovski
24	Piaţa Victoriei	Colţea
25	Catalogările, contururile de acest tip, fără nuanţele de gri necesare sunt nocive
26	Piaţa Universităţii	Aviatorilor
27	HGR 129 / 98	Non răspuns
28	Str. Lipscani	B.dul Dacia
29	B.dul Republicii	Ateneul Român
30	Arcul de Triumf	Piaţa Aviatorilor
31	Piaţa Victoriei	Arcul de Triumf

7.2. “După părerea dvs. care ar fi delimitările nucleului istoric şi ale zonei istorice ?”

La sud

Nr. chest.	Nucleul istoric al oraşului	Zona istorică a oraşului
1	Piaţa Unirii	Mitropolie
2	B.dul Carol	Operetă
3	CEC	Mitropolie
4	Piaţa Unirii	Calea Văcăreţti
5	Non răspuns	Hanul lui Manuc
6	Parcul Libertăţii	Cimitirul Bellu
7	Piaţa Unirii	Piaţa Unirii
8	Dâmboviţa	Dâmboviţa
9	Splaiul Independenţei	Piaţa Unirii
10	Hanul lui Manuc	Hanul lui Manuc
11	Cheiul Dâmboviţei	Cheiul Dâmboviţei
12	Dâmboviţa	Şoseaua Panduri-Cimitirul Bellu
13	Non răspuns	Non răspuns
14	Non răspuns	Non răspuns
15	Hanul lui Manuc – Curtea Veche	Hanul lui Manuc – Curtea Veche
16	Piaţa Unirii	Piaţa Unirii
17	Piaţa Unirii	Piaţa Unirii
18	Piaţa Unirii	Piaţa Unirii
19	Piaţa Unirii	Piaţa Unirii
20	Inelul principal Titulescu – Mihai Bravu – Tineretului
21	A se vedea studiul Catedrei de istorie din 1996
22	Mitropolie	Mitropolie
23	Splaiul Independenţei	Splaiul Independenţei
24	Piaţa Unirii-Patriarhie	Hanul lui Manuc
25	Catalogările de acest gen sunt nocive
26	Piaţa Unirii	Piaţa Unirii
27	HGR 129/98	Non răspuns
28	Splaiul Independenţei	B.dul Mărăşeşti
29	B.dul Mărăşeşti	B.dul Mărăşeşti
30	Piaţa Unirii	Mitropolie
31	Dealul Mitrololiei	B.dul Mărăşeşti

7.3. “După părerea dvs. care ar fi delimitările nucleului istoric şi ale zonei istorice ?”

La est

Nr. chest.	Nucleul istoric al oraşului	Zona istorică a oraşului
1	Piaţa Rosetti	Piaţa Rosetti
2	B.dul Bălcescu	Foişor
3	B.dul Carol	Foişorul de Foc
4	B.dul 1848	Str.Eminescu-Grădina Ioanid
5	Non răspuns	B.dul Ferdinand
6	Moşilor	Biserica Delea Veche
7	Non răspuns	Liceul Mihai Viteazul
8	Biserica Greacă	Calea Moşilor
9	Piaţa Sf. Anton	Sf.Gheorghe
10	Colţea	Foişorul de Foc
11	B.dul I.C.Brătianu	Str.Sf.Vineri
12	Calea Victoriei	Piaţa Vergului
13	Non răspuns	Non răspuns
14	Non răspuns	Non răspuns
15	Calea Moşilor	Foişorul de Foc
16	B.dul I.C.Brătianu	B.dul I.C.Brătianu
17	B.dul I.C.Brătianu	B.dul I.C.Brătianu
18	B.dul I.C.Brătianu	B.dul I.C.Brătianu
19	Cotroceni	Cotroceni
20	Titulescu-Mihai Bravu-Tineretului
21	A se vedea studiul Catedrei de Istorie din 1996
22	Calea Moşilor	Hristo Botev
23	Str.Hristo Botev	Şos. Mihai Bravu
24	B.dul MihaiVodă	Sf.Gherghe
25	Catalogările de acest tip sunt nocive
26	Schitu Măgureanu	Palatul Cotroceni
27	HGR 129/98	HGR 129/98
28	B.dul Brătianu	Calea Moşilor
29	Str.Hristo Botev	Calea Moşilor
30	Calea Moşilor	Biserica Armenească
31	B.dul I.C.Brătianu	Foişorul de Foc/Str.Traian

7.4. “După părerea dvs. care ar fi delimitările nucleului istoric şi ale zonei istorice ?”

La vest

Nr. chest.	Nucleul istoric al oraşului	Zona istorică a oraşului
1	Palatul Cotroceni	Palatul Cotroceni
2	Piaţa Kogălniceanu	Operă-Elefterie
3	Cotroceni	Elefterie
4	Calea Victoriei	Parc Cişmigiu, Teatrul de Operă
5	Non răspuns	Paltul Cotroceni
6	Casa Poporului	Academia Militară
7	Operă	Spitalul Municipal
8	Piaţa Victoriei	Piaţa Aviatorilor
9	Calea Victoriei	Calea Victoriei
10	Cotroceni	Cotroceni
11	Poştei	Calea Victoriei
12	Dâmbovoţa	Cotroceni
13	Non răspuns	Non răspuns
14	Non răspuns	Non răspuns
15	Calea Victoriei	Paltul Cotroceni
16	Calea Victoriei	Calea Victoriei
17	Calea Victoriei	Calea Victoriei
18	Calea Victoriei	Calea Victoriei
19	Moşilor	Foişorul de Foc
20	Inelul principal Titulescu – Mihai Bravu – Tineretului
21	A se vedea studiul Catzedrei de istorie din 1996
22	Calea Victoriei	Cişmigiu
23	Bdul Eroii Sanitari	Bdul Eroii Sanitari
24	Unibersitatea Bucureşti-Facultatea de Filosofie- - Operă
25	Catalogările de acest tip sunt nocive
26	Mântuleasa	Mântuleasa
27	HGR 129/98
28	Calea Victoriei	Str.Berzei
29	Calea Victoriei	Str.Berzei
30	Cotroceni	Opera Română
31	B.dul Brezoianu	Str.Berzei/Casa Poporului

q Anexa 8

8.1. “Prin ce se delimitează (repere, clădiri mai importante, pieţe,intersecţii,etc) nucleul şi zona centrală a Bucureştiului ?”

La Nord

Nr. chest.	Nucleul central al oraşului	Zona centrală a oraşului
1	Piaţa Romană	Piaţa Victoriei
2	Piaţa Palatului	Piaţa Victoriei
3	Fosta Bibliotecă BCU	Atheneu
4	Muzeul de Istorie Bucureşti	Arcul de Triumf
5	Piaţa Victoriei	Non răspuns
6	Academia De Studii Economice	Clădirea Guvernului
7	Piaţa Romană	Piaţa Victoriei
8	Unirii	Clădirea ASE (veche)
9	Piaţa Romană	Piaţa Romană
10	Non răspuns	Non răspuns
11	Biserica Blănari	Intersecţia Magheru cu Pictor Verona
12	Piaţa Romană	Parcul Herăstrău
13	Non răspuns	Non răspuns
14	Non răspuns	Piaţa Victoriei
15	Piaţa Romană	Piaţa Victoriei
16	Piaţa Romană	Ştefan cel Mare
17	Piaţa Romană	Ştefan cel Mare
18	Piaţa Romană	Ştefan cel Mare
19	Piaţa Romană	Piaţa Victoriei
20	Piaţa Victoriei	Romană
21	A se vedea studiul din Revista de Arhitectură
22	Piaţa Romană	Piaţa Victoriei
23	Piaţa Universităţii-Colţea	Piaţa Aviatorilor
24	Spitalul-Biserica Colţea	Sediul Guvernului
25	Nu se face istoria prin propuneri. Istoria rezultă
26	Universitate	Statuia Aviatorilor
27	HGR 129/98	Non răspuns
28	B.dul Dacia	Ştefan cel Mare
29	B,dul Dacia	B.dul Iancu de Hunedoara
30	Muzeul Satului	Non răspuns
31	Piaţa Romană	Piaţa Aviatorilor

8.2. “Prin ce se delimitează (repere, clădiri mai importante, pieţe,intersecţii,etc) nucleul şi zona centrală a Bucureştiului ?”

La Sud

Nr. chest.	Nucleul central al oraşului	Zona centrală a oraşului
1	Magistrala-Restaurantul Budapesta	Parcul Zineretului
2	B.dul Carol	Piaţa Universităţii
3	CEC	Parlament
4	Hanul lui Manuc	Palatul Regal. Ateneu
5	Liceul Şincai	Non răspuns
6	Magazinul Unirea	Podul Mărăşeşti
7	Piaţa Unirii	Piaţa Unirii
8	Curtea Veche	Biserica Bucur Ciobanul
9	Piaţa Unirii	Piaţa Unirii
10	Non răspuns	Non răspuns
11	Hanul lui Manuc	Cheiul Dâmbovoţei
12	Parcul Carol	Mănăstirea Văcăreşti
13	Non răspuns	Non răspuns
14	Non răspuns	Fosta Piaţă a Operetei
15	Piaţa Unirii	Piaţa Unirii
16	B.dul Unirii	Şerban Vodă
17	B.dul Unirii	Şerban Vodă
18	B.dul Unirii	Şerban Vodă
19	Piaţa Unirii	Piaţa Unirii
20	Parcul Tineretului	Piaţa Unirii
21	A se vedea studiul din Revista de Arhitectură
22	Piaţa Unirii	Piaţa Unirii
23	Hanul lui Manuc	Hanul lui Manuc
24	Hanul lui Manuc	Patriarhia Română
25	Nu se face istorie prin propuneri. Istoria rezultă
26	Hanul lui Manuc	Hanul lui Manuc
27	HGR 129/98	HGR 129/98
28	Splaiul Independenţei	B.dul Mărăşeşti
29	Splaiul Independenţei	B.dul Mărăşeşti
30	Piaţa Unirii	Non răspuns
31	Piaţa Unirii	B.dul Mărăşeşti

8.3. “Prin ce se delimitează (repere, clădiri mai importante, pieţe,intersecţii,etc) nucleul şi zona centrală a Bucureştiului ?”

La Est

Nr. chest.	Nucleul central al oraşului	Zona centrală a oraşului
1	Str. Popa Nan – Foişor	Mihai Bravu
2	B.dul Bălcescu	Piaţa Rosetti
3	B.dul Carol	Foişor
4	Paltul Domnesc	Palatul Telefoanelor. Hot.Continental
5	Foişorul de Foc	Non răspuns
6	Calea Moşilor	Piaţa Alba Iulia
7	Non răspuns	Foişorul de Foc
8	Foişorul de Foc	Obor-Moşilor
9	Piaţa Rosetti	Calea Moşilor-Piaţa Pache
10	Colţea	Foişorul de Foc
11	Biserica Bărăţiei	Piaţa Decebal
12	Biserica Greacă	Str.L.Pătrăşcanu
13	Non răspuns	Non răspuns
14	Non răspuns	Calea Moşilor
15	Calea Moşilor	Calea Moşilor
16	Calea Moşilor	Mihai Bravu
17	Calea Moşilor	Mihai Bravu
18	Calea Moşilor	Mihai Bravu
19	Calea Moşilor	Calea Moşilor
20	Obor	Calea Moşilor
21	A se vedea studiul din Revista de Arhitectură
22	Piaţa Rosetti	Calea Moşilor
23	Colţea	Hotel Intercontinental
24	Sf. Gheorghe Vechi	Sf.Gheorghe Nou
25	Nu se face istorie prin propuneri. Istoria rezultă
26	Piaţa Pache	Piaţa Pache
27	HGR 129/98	Non răspuns
28	Calea Moşilor	Şos.Mihai Bravu
29	Calea Moşilor	Şos.Mihai Bravu
30	Calea Moşilor	B.dul Carol
31	Calea Moşilor	Palatul Cotroceni

8.4. “Prin ce se delimitează (repere, clădiri mai importante, pieţe,intersecţii,etc) nucleul şi zona centrală a Bucureştiului ?”

La Vest

Nr. chest.	Nucleul central al oraşului	Zona centrală a oraşului
1	Opera Română	Palatul Cotroceni
2	Piaţa Kogălniceanu	Piaţa Kogălniceanu
3	Cotroceni	Academia Militară
4	Calea Victoriei (Podul Mogoşoaia)	Clădirea CEC. Palatul de Justiţia
5	Palatul Cotroceni	Non răspuns
6	Piaţa Kogălniceanu	Piaţa Operei
7	Primăria Capitalei	Opera Română
8	Muzeul Ţăranului Român	Gara de Nord
9	Calea Victoriei	Brezoianu-Cişmigiu
10	Non răspuns	Non răspuns
11	Biserica Stavropoleos	Piaţa Decebal
12	Opera Română	Piaţa Moghioroş
13	Non răspuns	Non răspuns
14	Non răspuns	Piaţa Operei
15	Calea Victoriei	Splaiul Independenţei
16	Casa Poporului	Cotroceni
17	Casa Poporului	Cotroceni
18	Casa Poporului	Cotroceni
19	Calea Victoriei	Splaiul Independenţei
20	Obor	Moşilor
21	A se vedea studiul din Revista de Arhitectură
22	Primăria Capitalei	Piaţa Operei
23	Palatul Cotroceni	Palatul Cotroceni
24	Biserica Stavropoleos	Opera
25	Nu se face istorie prin propuneri. Istoria rezultă
26	Cişmigiu- Liceu	Palatul Cotroceni
27	HGR 129/98	Non răspuns
28	Ştirbei Vodă	Şos.Mihai Bravu
29	Ştirbei Vodă	Şos Orhideelor
30	Cotroceni	Cişmigiu
31	Opera Română	Palatul Cotroceni

q Anexa 9

“După părerea dvs., care este cartierul cu locuinţe de cea mai bună calitate din Bucureşti ?”
şi “De ce?”

Nr. chest.	Opinia privind cartierul cu locuinţe de cea mai bună calitate	Motivaţia
1
2
3	Primăverii	Este mai mult spaţiu verde. Este mai curat
4	Zona Dorobanţi - Lac	Considerată zonă specială
5	Cotroceni	Locuinţe uniforme.tip vilă,multiple avantaje
6	Dorobanţi-Televiziune-Primăverii	Bine întreţinute de oameni cu bani
7	Dorobanţi,Arcul de Triumf,Băneasa	Mari, solide, frumoase
8	Primăverii	Construcţii de calitate+spaţii verzi
9	Radu Beller,Calea Floreasca,Maior Coravu, Vatra Luminoasă	Nivel de înălţime P+4, spaţii verzi, dotări comerciale arătoase
10
11	Cotroceni	Regim mic de înălţime. Prezenţa plantaţiilor
12	Parcelările din Nordul Capitalei cu vile şi blocuri	Calitatea locuirii, lipsa de poluare, spaţiile verzi,intimitate, rezistenţa construcţiilor
13	Televiziune, Primăverii	Regim de înălţime, vecinătate, spaţii verzi
14	Cartierul Domenii	Arhitectural, pază, curăţenie, iluminat
15	Cotroceni	Nealterat de “construcţii infernale”
16	Floreasca-Primăverii	Spaţii verzi şi poluare mai mică
17	Primăverii	Mai puţin poluat
18
19	Băneasa	Modern
20	Jianu-Bonaparte
21	Bonaparte-Primăverii
22	Cotroceni	Vile, spaţii verzi, aproape de centru
23	Primăverii	Ţinută arhitecturală şi susţinere materială
24	Străzile cu nume de capitale	Frumuseţea şi varietatea soluţiilor arhitecturale:profilul străzilor. Calitatea aliniamentului verde
25	Dacia-Icoanei	Proiectate şi executate cu mult simţ şi bani
26	B.dul Unirii	Modern
27	Nu există
28	Cotroceni	Cartier de vile nealterat de construcţii “noi”
29	Televiziune-Primăverii	Singurul cartier de vile care nu a fost distrus
30	Primăverii	Sisteme constructive adaptate regimului seismic şi climatului local. Raport ideal între spaţiul construit/spaţiul liber/regim înălţime/spaţii verzi
31	Domenii şi ceea ce a mai rămas din Cotroceni

q Anexa 11

“După părerea dvs., care este cartierul cu locuinţe de cea mai proastă calitate din Bucureşti ?”
şi “De ce ?”

Nr. chest.	Opinia privind cartierul cu locuinţe de cea mai proastă calitate	Motivaţia
1
2	Titan
3
4	Cartierele fără dotări:apă, canal, gaze	Nu permit dezvoltarea fără efort centralizat
5
6
7	Berceni, Militari, Ferentari, Colentina	Locuinţe confort II şi III Cocioabe
8	Ferentari-Rahova	Locuitori+locuinţe
9	Ferentari-Prelungirea Ferentari	Prezenţa sufocantă a locuinţelor ţigăneşti
10
11	Ferentari-Rahova	Confort III şi IV; neîntreţinute
12	Crângaşi	Calitatea locuirii, neigienic, ţigănesc
13	Ferentari	Densitate mare,componenţa socială,urâţenie
14	Ferentari, Plumbuita,Tei	Cocioabe,minim de confort, mizerie
15	Tei-Plumbuita	Caracterul suburban al periferiei
16	Rahova, Militari
17
18	Ferentari	Locuinţe şi oameni necivilizaţi
19	Ferentari	Murdar
20	Ferentari
21	SV
22	Ferentari	Mizerie, case insalubre, insecuritate
23	Rahova	Calitate
24	Ferentari+vecinătatea cu Berceni
25	Ferentari	Dormitoare fără dotări
26	Rahova, Baicului	Degradate
27	23 august	Lipsă utilităţi
28
29	Casrtierele cu case ilegal construite Mihai Bravu, Vitan, Splaiul Unirii	Nu s-au respectat normele de siguranţă şi civilizaţie
30	Ferentari	Promiscuitate urbană
31	Rahova	Coeficient prea mare de ocupare a solului

Nr. chest.	Opinia
1	Stilul arhitectural
2	Pentru că avea un aspect asemănător cu Parisul
3	Curăţenia
4	Civilizaţie – construcţii asemănătoare
5	Echilibrarea construcţiilor reprezentative cu spaţiile verzi
6	Parcurile- bulevardele
7	Construcţii, cafenele, circulaţie
8	Clădiri şi atmosferă
9	Amenajarea unor edificii, grădini, bulevarde, prezenţa cafenelelor, viaţa mondenă
10	Atmosfera boemă + Arcul de Triumf
11	Vegetaţia – parcurile
12	“Savoir vivre”
13	Stilul arhitectonic
14	Erau alţi oameni (majoritatea educaţi)
15	Activitatea cultural-artictică
16	Fondul construit, stil + educaţie francofonă
17	Clădirile proiectate de arhitecţi francezi + educaţie francofonă
18	Civilizaţia oamenilor
19	Calea Victoriei
20	Bogăţia
21	Nu cunosc
22	Cultura elitei
23	Non răspuns
24	Viaţa intelectuală legată de locurile publice (cafenele)
25	Libertatea de comportament civilizat, politeţea şi cultura populaţiei
26	Viaţa socială
27	Non răspuns
28	Ambianţa stradaşă
29	Atunci era un oraş normal
30	Arhitectura interbelică
31	Existenţa unui cadru complex ce permitea un stil de viaţă comparabil “Toute proportion gardee”

COLECTIV DE ELABORARE

Prof. dr. arh. AlexandruM.SANDU – şef proiect complex

CONŢINUT

Nr. chest.	Opinia
1	Casa Centrală a Armatei
2	Arcul de Triumf
3	Cişmigiu
4	Nu există linişte, verdeaţă, dotări, etc
5	Piaţa Victoriei
6	Nicăieri pe stradă
7	Piaţa Palatului
8	Universitate
9	Ateneul Român
10	Biserica Kreţulescu
11	Piaţa Sfântu Gheorghe
12	Parcul din faţa Ateneului
13	Nu ai unde, locul este viciat de oameni
14	Cişmigiu
15	Cişmigiu
16	Cişmigiu
17	Universitate
18	Herăstrău
19	Palatul Regal
20	Grădina Cişmigiu sau Ateneu
21	Cişmigiu
22	Hanul lui Manuc
23	Cişmigiu
24	Fără menţiune
25	Fără menţiune
26	Cişmigiu
27	Piaţa Universităţii
28	Calea Victoriei
29	În faţa CEC-ului
30	Piaţa Romană
31	Squarul din faţa Ateneului Român

Nr. chest.	Opţiunea
1
2	Crângaşi
3	Berceni
4	Zona de locuinţe sociale
5	B.dul Ion Mihalache
6	Cele lăsate de izbelişte (la centru şi periferie)
7	Colentina, Berceni, Militari,Ferentari
8	Pantelimon
9	Militari, Ferentari, Pantelimon
10
11	Iancului
12	Cartierele “dormitor” construide după 1965
13	Ferentari, Crângaşi
14	Cartierele mărginaşe
15	Rahova
16	Rahova şi Militari
17	Militari
18	Ferentari
19	Ferentari
20	Titan-Balta Albă
21
22	Ferentari
23	Rahova
24	Ferentari
25	Titan, Militari, Unirii
26	Rahova
27	Ferentari, Rahova
28	Cartierele cu etnie preponderent ţigănească
29	Cartierele în care predomină etnia ţigănească
30	Militari, Ferentari, Crângaşi
31	Rahova, Berceni, Dudeşti