Template pentru studii, memoriu general, etc

q OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ PROPUSE.

PARTEA I-A – CLĂDIRI ŞI AMENAJĂRI PUBLICE

q Problematica actuală şi criteriile de stabilire a propunerilor

Cele două principale direcţii din care se au rezultat propunerile de obiective de utilitate publică sunt: (A) - limitarea sau eliminarea disfuncţionalităţilor constatate cu privire la obiectivele de utilitate publică şi (B) - anticiparea viitoarelor necesităţi de dezvoltare privind obiectivele publice până în anul 2025, în concordanţă cu obiectivele strategice şi obiectivele urbanistice.

(A) In ceea ce priveşte limitarea sau eliminarea disfuncţionalităţilor constatate cu privire la obiectivele de utilitate publică, identificarea criteriilor de stabilirea propunerilor a reprezentat una dintre cele mai dificile probleme deoarece:

1. disfuncţionalităţile evidenţiate în privinţa obiectivelor de utilitate publică transcend abordarea numai la nivelul Municipiului Bucureşti, atât în privinţa obiectivelor de utilitate publică de natura clădirilor şi amenajărilor publice cât şi a celor legate de infrastructura tehnică (circulaţie şi transporturi + echipare edilitară), prin următoarele implicaţii:

1.1. rolul internaţional al României, atât ca releu între Europa şi Asia (confirmat la reuniunea CEMAT, Hanovra, septembrie 2000), cât şi ca punct nodal între regiunea centrală şi cea sud-est europeană, creat de situarea Bucureştilor la intersecţia a două culoare de transport trans-europene şi în proximitatea culoarului Dunării;

Consecinţe în privinţa obiectivelor publice:

- clădiri şi amenajări: atragerea unor noi organisme extrateritoriale; crearea unor instituţii publice specifice pentru acest rol; asimilarea standardelor europene;

- circulaţie şi transporturi: interconectarea la culoarele de transport trans-europene; continuarea lucrărilor la canalele Argeş şi Dâmboviţa; asigurarea posibilităţii de creare în perspectivă a unui nou aeroport;

- echipare edilitară: rezolvarea problemelor la standarde comparabile cu alte capitale europene.

1.2. statutul Bucureştilor de Capitală a României, mărimea şi prestigiul localităţii, cerinţele de accesibilitate rapidă şi necesarul rezolvării la scara unor teritorii largi a resurselor de apă, protecţiei faţă de riscuri naturale etc.;

Consecinţe în privinţa obiectivelor publice:

- clădiri şi amenajări: dezvoltarea unor instituţii şi servicii publice de nivel naţional; dezvoltarea învăţământului superior şi postliceal public; asimilarea standardelor europene la nivelul altor capitale pentru clădiri şi amenajări publice;

- circulaţie şi transporturi: crearea culoarelor de legătură cu sistemul de autostrăzi şi a segmentului sudic al autostrăzii de rocadă;

- echipare edilitară: asigurarea cantitativă şi calitativă a resurselor de apă la scara bazinelor hidrografice Argeş – Dâmboviţa / Colentina – Ialomiţa, rezolvarea problemelor la standarde comparabile cu alte capitale europene;

1.3. statutul metropolitan al Bucureştilor în Regiunile Sud – Muntenia şi Bucureşti – Ilfov, a căror cooperare sau reechilibrare este în funcţie de zona / regiunea metropolitană a Capitalei;

Consecinţe în privinţa obiectivelor publice:

- clădiri şi amenajări: crearea unor instituţii publice naţionale specifice pentru coordonarea dezvoltării regionale şi a unor instituţii publice pentru dezvoltarea Regiunii Metropolitane; dezvoltarea şi descentralizarea la scara Regiunii Metropolitane a unor categorii de servicii publice şi al locuinţelor sociale; rezolvarea la scară regională a problemelor de salubritate; refacerea sistemului de lacuri din lungul Dunării (Greaca, Suhaia), asimilarea standardelor europene;

- circulaţie şi transporturi: stabilirea şi protejarea culoarelor viitoarelor autostrăzi, dezvoltarea reţelei de circulaţie rutieră regională şi inter-regională independent de sistemul de autostrăzi; continuarea lucrărilor la canalele şi porturile Argeş şi Dâmboviţa asigurarea intermodală a sistemului de transport public regional;

- echipare edilitară: asigurarea cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, asigurarea spaţiilor necesare infrastructurii tehnice majore, rezolvarea problemelor la standarde comparabile cu alte capitale europene;

1.4. statutul Bucureştilor de nucleu central al Aglomeraţiei Urbane Bucureşti;

Consecinţe în privinţa obiectivelor publice:

- clădiri şi amenajări: crearea instituţiilor publice specifice pentru coordonarea dezvoltării Aglomeraţiei Urbane Bucureşti; compensarea unor disfuncţionalităţi şi a deficitului de teren prin descentralizarea unor categorii principale de servicii publice şi a unei părţi din locuinţele sociale în componentele Aglomeraţiei; iniţierea operaţiunilor funciare pentru crearea platformelor logistice legate de porturile Argeş şi Dâmboviţa şi pentru polii de distribuţie şi transfer legaţi de autostradă şi de centura de trafic greu, iniţierea operaţiunilor funciare pentru crearea zonei de protecţie a Lacului Mihăileşti şi a malurilor Argeşului între lac şi viitorul port, pentru crearea bazinelor verzi din sud – vest şi nord – est şi a centurii verzi a Capitalei; asimilarea standardelor europene pentru toate componentele Aglomeraţiei;

- circulaţie şi transporturi: stabilirea şi protejarea culoarelor viitoarelor autostrăzi; asigurarea posibilităţii de lărgire a profilului centurii rutiere; crearea parcajelor de descentralizare; asigurarea intermodală a transportului public în cadrul Aglomeraţiei;

- echipare edilitară: efectuarea lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor pe râurile Ilfov şi la Lacurile Pantelimon II şi Cernica; asigurarea cantitativă şi calitativă a resurselor de apă (noi acumulări, noi fronturi de captare a apei subterane, finalizarea staţiei de epurare, crearea sistemului de cooperare între Bucureşti şi componentele apropiate ale Aglomeraţiei pentru colectarea apelor uzate, reorganizarea liniilor de transport a energiei electrice etc.

2. O semnificativă parte a disfuncţionalităţilor se datorează perioadei de tranziţie ale cărei rezultate de până acum nu au încă o reflectare coerentă şi stabilă în planul evidenţei, organizării şi planificării dezvoltării obiectivelor de utilitate publică necesare populaţiei din Municipiul Bucureşti (inclusiv întârzierea stabilirii de către Ministerele tutelare a structurilor funcţionale şi dimensionale ale diferitelor echipamente şi amenajări publice care intră în responsabilitatea acestora).

Consecinţe în privinţa obiectivelor publice:

- clădiri şi amenajări: redimensionarea instituţiilor publice pentru buna funcţionare a Municipiului având în vedere necesitatea măririi numărului de sectoare; apariţia unor noi categorii de servicii publice municipale, de sector şi de cartier; asigurarea locuinţelor sociale; creşterea suprafeţei spaţiilor plantate publice; reorganizarea, completarea şi extinderea activităţilor de gospodărie comunală;

- circulaţie şi transporturi: stabilirea şi protejarea culoarelor viitoarelor autostrăzi; definitivarea sistemului major de circulaţie, completarea sistemului de transport public şi reorganizarea depourilor; dezvoltarea noilor gări (Pipera, Panduri) şi modernizarea celor existente;

- echipare edilitară: asigurarea accesului tuturor locuitorilor la reţelele publice de apă şi canalizare, reabilitarea, completarea şi modernizarea echipării tehnico-edilitare.

3. O altă categorie de disfuncţionalităţi rezultă din întârzierea agregării coerente a unor politici şi programe pe termen mediu şi lung ale Comisiilor Consiliului General care, împreună cu Planul Urbanistic General, ar trebui să alcătuiască “PROIECTUL DE DEZVOLTARE AL BUCUREŞTILOR”. In acest sens şi sub rezerva impusă pe de o parte, de schimbările rapide care au loc pe fondul restructurării economice a sectorului serviciilor, al descentralizării şi al privatizării sau restituirilor în proprietate privată - prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive - a unor terenuri şi clădiri din domeniul public iar, pe de altă parte, de întârzierea stabilirii de către Ministerele tutelare a unor structuri funcţionale şi dimensionale ale diferitelor echipamente şi amenajări publice, a rezultat din PUG ca fiind prioritar de rezolvat prin acţiuni şi programe specifice următoarele disfuncţionalităţi:

- insuficienta protejare a obiectivelor de utilitate publică actuală (căi de circulaţie şi transport, trasee ale reţelelor tehnico - edilitare, clădiri, spaţii plantate etc.) cauzată de carenţe în evidenţa şi monitorizarea domeniului public;

- absenţa unor intercorelări între strategia naţională de dezvoltare şi cea a Capitalei - punct focal şi factor tractant al dezvoltării ţării prin prezenţa marilor funcţiuni publice naţionale şi a unor organisme internaţionale; de asemenea, vor trebui reformulate la nivel naţional şi regional intenţiile de viitor în privinţa Capitalei a cărei Regiune Metropolitană nu este în concordanţă cu Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov;

- existenţa unor false dar acute conflicte între Capitală şi comunele limitrofe în privinţa menţinerii şi dezvoltării obiectivelor de utilitate publică, cauzate de întârzierea unei reala cooperări intercomunale în cadrul Aglomeraţiei Urbane Bucureşti (reţelele majore actuale ca şi viitoarele trasee ale acestora şi ale intrărilor de pe autostrăzi sunt situate pe teritoriul comunelor învecinate care autorizează construcţii pe baza unor planuri generale necorelate cu cel al Bucureştilor)

- dificultăţi în abordarea sistematică a problemelor obiectivelor publice municipale şi locale – clădiri şi amenajări – (vezi campania de amenajare a şcolilor din toamna anului 2000), cauzate de bugetul de austeritate şi de acordarea priorităţii, în mod justificat, circulaţiilor şi echipării tehnico-edilitare;

- agravarea - prin punerea în posesie a terenurilor dintre blocuri aparţinând domeniului public - a insuficienţei terenului pentru echipamente publice şi a spaţii plantate publice necesare în marile ansambluri cu locuinţe colective cu densităţi ridicate unde au apărut deja fenomene sociale negative în special în rândul tinerilor;

- inexistenţa la nivelul administraţiei municipale a unei structuri de coordonare a problemelor infrastructurii tehnice, necesară odată cu privatizarea deferitelor compartimente;

- absenţa operaţiunilor funciare din practica administraţiei şi insuficienta asigurare (prin operaţiuni concertate între administraţie şi investitorii privaţi), în zonele în care au loc extinderi ale intravilanului, a obiectivelor de utilitate publică – străzi, reţele edilitare, echipamente şi spaţii plantate publice;

- riscul unor viitoare disfuncţionalităţi şi pierderi sub aspectul calităţii imaginii urbane cauzat de ocuparea unor terenuri sub valoarea lor funcţională şi de reprezentare, ca urmare a limitării investiţiilor pentru clădiri publice şi presiunii speculativă actuale.

(B) In ceea ce priveşte anticiparea sub aspect cantitativ şi calitativ a necesităţilor viitoare pentru obiectivele de utilitate publică ale Bucureştilor pentru anul 2025 şi pentru o populaţie de circa 2.200.000 locuitori în Municipiu şi de circa 2.500.000 în Aglomeraţia Urbană Bucureşti, s-a ţinut seama de următoarele aspecte:

- chiar dacă în prezent există o serie de incertitudini privind structurarea viitoare şi evoluţia cuantumului de teren necesar pentru instituţii, servicii, echipamente sociale, amenajări, circulaţii şi echipare tehnico-edilitară aparţinând domeniului public, la toate nivelurile de organizare a acestora, se poate anticipa atingerea până în anul 2025 a nivelului actual al capitalelor europene;

- Planul Urbanistic General se poate completa şi modifica în cazul apariţiei unor noi tendinţe şi necesităţi care nu schimbă liniile principale de dezvoltare urbană şi se poate reactualiza periodic dacă aceste modificări aduc schimbări structurale majore;

Criteriile de care s-a ţinut seama în propunerile privind obiectivele de utilitate publică, au fost următoarele:

I asigurarea unei flexibilităţi ridicate care să permită ca, pe măsura apariţiei necesităţilor şi posibilităţilor de realizare a obiectivelor de utilitate publică, să se consolideze o structură funcţională a acestora, în coerenţă cu valorile cadrului urban existent, potenţând totodată noile linii de forţă create la scara municipiului de către sistemul major de circulaţii şi de către punerea în valoare a potenţialului natural al lacurilor şi cornişei Dâmboviţei.

II asigurarea posibilităţii atingerii obiectivelor strategice generale şi a obiectivelor urbanistice de dezvoltare a Capitalei, prin crearea premiselor de localizare adecvată şi de protecţie a arealelor de prim interes ca prestigiu şi funcţionalitate a domeniului public, atât prin zonificarea funcţională, cât şi prin regulamentul local;

III respectarea principiilor Dezvoltării Durabile, în accepţiunea cea mai actuală a acestora şi în concordanţă cu documentele recente ale Uniunii Europene;

IV evidenţierea particularităţilor naturale, arhitectural – urbanistice şi culturale ale Capitalei.

q Propuneri de organizare şi localizare a obiectivelor de utilitate publică - clădiri şi amenajări -.

(A) Palierele de organizare a obiectivelor de utilitate publică sunt următoarele:

Localizare	Palier de organizare a obiectivelor de utilitate publică – clădiri -				Observaţii
	Supramunicipal şi municipal	Local
	Supramunicipal şi municipal	Sector	Cartier	Rezidenţial
1.Zona centrală	X	X pentru populaţia rezidentă	X pentru populaţia rezidentă	X pentru populaţia rezidentă	- se anticipează creşterea numărului de sectoare - se propune diferenţierea axului cultural al Căii Victoriei
2.Poli urbani principali situaţi pe inelul principal de circulaţie	X	X
3.Poli urbani principali situaţi pe inelul 2 de circulaţie	X	X	X
4.Alţi poli urbani principali		X	X
5.Zona mixtă din interiorul inelului principal de circulaţie	X				- se pot insera funcţii publice de primă importanţă
6.Zona mixtă din exteriorul inelului principal de circulaţie – polarizări areale	X	X	X		- dezvoltările areale pot avea funcţia de centre de cartier
7.Zona mixtă din exteriorul inelului principal de circulaţie – polarizări liniare		X	X	X	- se pot insera funcţii publice, exclusiv învăţământ primar şi gimnazial
8,Unităţi mari dispersate	X				- învăţământ superior, mari institute de cercetare, spitale – clinici etc. - unităţi legate de transporturi şi de infrastructura tehnică majoră
9.Echipamente dispersate în rezidenţial			X	X	- echipamente publice esenţiale: şcoli, grădiniţe, asistenţă sanitară şi socială

Această organizare este reprezentată grafic în mod sintetic în Schema nr. 1.

LOCALIZAREA INSTITUŢIILOR, SERVICIILOR ŞI AMENAJĂRILOR PUBLICE

1

2

3

4

5

6

8

7

9

LEGENDĂ:

1.Zona centrală.

2.Poli urbani principali situaţi pe inelul principal de circulaţie.

3.Poli urbani principali situaţi pe inelul al doilea de circulaţie.

4.Alţi poli urbani principali.

5.Zona mixtă din interiorul inelului principal de circulaţie.

6.Zona mixtă din exteriorul inelului principal de circulaţie – polarizări areale.

7.Zona mixtă din exteriorul inelului principal de circulaţie – polarizări liniare.

8.Unităţi mari dispersate.

9.Echipamente dispersate în rezidenţial.

Au fost adoptate următoarele soluţii de localizare a funcţiunilor publice, reprezentate în schema menţionată:

1 - întărirea funcţiunii publice a zonei centrale şi a extinderii acesteia:

- în afara zonei protejate, se propun funcţiuni publice reprezentative de importanţă supramunicipală şi municipală, sedii ale unor organisme internaţionale şi zonal – europene în concordanţă cu cerinţele funcţionale şi arhitectural – urbanistice actuale;

- în zona protejată şi în centrul istoric, se menţin neschimbate acele utilizări iniţiale ale clădirilor care corespund cerinţelor actuale sau se admite revenirea la acestea se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei şi cu statutul de protecţie al clădirilor pentru: funcţiuni publice de interes supramunicipal şi municipal administrative, culturale, de învăţământ, în condiţiile în care orice schimbare de destinaţie a clădirilor monument de arhitectură şi din centrul istoric se avizează conform legii;

- se propune o configuraţie-replică actuală la axul interbelic B-dul. Barbu Catargiu - Magheru – Bălcescu - a unui nou ax major nord – sud între Piaţa Victoriei şi Palatul Parlamentului, cu prelungire spre cartierele sudice ale Capitalei (având pe parcurs un nod major cu un deosebit potenţial reprezentativ la intersecţia axului Academiei Militare cu un dublu ax către Gara de Nord);

- s-a luat în considerare continuarea şi finalizarea operaţiunii “ Bucureşti 2000”, în cadrul căreia concursul internaţional a pus în evidenţă următorul potenţial:

POTENŢIALUL PENTRU REALIZAREA UNOR FUNCŢIUNI PUBLICE A ZONEI “BUCUREŞTI 2000” CONFORM SOLUŢIILOR DISTINSE CU PREMII ŞI MENŢIUNI
Premiul / menţiunea (ţara)	Suprafaţa construită desfăşurat (mp.)	Locuri de muncă potenţiale la un indice de 25mp.ADC pentru un loc de muncă (număr)
Premiul I (G)	35000	1400
Premiul II (A)	129200	5168
Premiul III (I)	320500	12820
Premiul IV/V (I)	201000	8040
Premiul IV/V (F)	480000	19200
Menţiune (R)	497000	19880
Menţiune (U.S.A.)	70000	2800
Menţiune (F)	date inclusiv comerţ	date inclusiv comerţ
Menţiune (F)	131900	5276
Menţiune (R)	fără date	fără date
Finalist (RU)	121400	4856
Finalist (FIN)	225000	9000
Finalist (GB)	65000	2600
Finalist (R)	535100	21404
Finalist (F)	44400	1776
MEDIA	*219654*	*8786*
% din total ADC	21%	-

2 + 3 + 4 - crearea pentru completarea, echilibrarea şi descongestionarea zonei centrale a unor poli urbani principali, situaţi în relaţie cu inelul principal de circulaţie şi cu inelul II la intersecţiile acestora cu principalele penetraţii în localitate, în imediata apropiere a noilor gări ori în centrele marilor ansambluri: Barbu Văcărescu, Berceni, Big-Berceni, Colentina, Crângaşi, Drumul Taberei, Filaret, Gara Basarab, Giurgiului, Lacul Morii, Obor, Orhideelor, Panduri, Pantelimon, Pipera, P-ta Presei Libere – Poligrafiei, Sălaj, Titan, Văcăreşti.

În polii principali, funcţiunile publice care este recomandabil să fie dispuse sunt cele supramunicipale, municipale şi de sector (având în vedere necesitatea multiplicării acestora), la care se pot adăuga cele de cartier necesare populaţiei rezidente din proximitate.

5 + 6 + 7 – crearea unor zone mixte în lungul principalelor artere de circulaţie, în care pot fi inserate obiective de utilitate publică, preponderent de primă categorie în interiorul inelului principal, şi de interes municipal şi de sector în afara acestuia; în afara dezvoltărilor liniare se propun şi unele areale care permit constituirea unor centre de interes la nivel de sector şi de cartier.

8 - menţinerea, amplificarea sau rezervarea unor noi localizări pentru obiective de interes public dispersate, şi anume:

· noi campusuri universitare, unităţi de cercetare independente sau grupate cu învăţământul superior în parcuri ştiinţifice. O atenţia specială este acordată unui parc “de soft” în zona Văcăreşti în care sunt admise numai activităţi de soft ( producţie, cercetare - dezvoltare, învăţământ superior de profil);

· centru de conferinţe şi expoziţii internaţionale (în completarea actualului centru expoziţional şi cu specializarea polului principal P-ta Presei Libere – Poligrafiei,), conţinând: săli de conferinţe de diferite capacităţi cu serviciile anexă, birouri proprii serviciilor legate de funcţionarea centrului, servicii necesare desfăşurării conferinţelor, săli de expoziţie, bibliotecă - mediatecă, centru de presă, poştă şi telecomunicaţii, birouri diverse, centru de formare-informare cuprinzând o grupare de săli de seminarii şi conferinţe, hoteluri pentru turismul de afaceri, restaurante, comerţ, recreare, parcaje multietajate, pavilioane de expoziţie, platforme de expunere, birouri, ateliere, restaurante, recreare în spaţii acoperite şi în spatii libere, alte servicii, parcaje;

· centrul internaţional de studii ecumenice Văcăreşti conţinând centru de studii şi cercetări, bibliotecă, săli de conferinţe şi expoziţii, arhivă, centru de conservare şi restaurare de carte veche, spaţii pentru traduceri, editare de facsimile şi de noi publicaţii, ateliere de reproducere pe diferiţi suporţi a materialelor destinate schimburilor internaţionale, centru de perfecţionare, librărie, gradină, parcaje şi - în cadrul Mănăstirii reconstituite Văcăreşti – muzeu şi cazare pentru personalul permanent (în sistem monahal şi / sau laic şi pentru invitaţi si cursanţi);

9 – asigurarea echipamentelor publice aferente locuinţelor la nivel de cartier şi complex – grădiniţe, şcoli, licee, servicii publice sanitare şi sociale, pieţe comerciale, poştă, etc.

q Aspecte cantitative.

Date fiind cele menţionate anterior, nu este posibil ca, în această etapă, să se facă o estimare precisă a necesităţilor de teren pentru obiectivele de utilitate publică.

In sinteză, obiectivele de utilitatea publică existente în Municipiul Bucureşti, prezentate detaliat ca tip şi localizare în volumul 1.11 – “Obiective de utilitate publică existente – clădiri şi amenajări publice” şi în planşa aferentă, constau în :

SITUAŢIE SINTETICĂ PRIVIND NUMĂRUL OBIECTIVELOR DE UTILITATE PUBLICĂ EXISTENTE - CLĂDIRI ŞI AMENAJĂRI -
Indicativ	Categorie	Nivel
Indicativ	Categorie	Supramunicipal + Municipal	Local	total
H	COMERŢ (pieţe)	1	26	27
J1	TRANSPORT RUTIER	8		8
J2	TRANSPORT C.F.	7		7
J3	TRANSPORT AERIAN	2		2
K1	POŞTA, TELECOMUNICAŢII	2		2
K2	AUDIO VISUAL	2		2
L	ACTIVITĂŢI FINANCIAR BANCARE	3		3
N1	ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ	137	61	198
N2	ASISTENŢĂ SOCIALĂ OBLIGATORIE		12	12
O1	GRĂDINIŢE		199	199
O2	ŞCOLI	7	188	195
O3	LICEE + ŞCOLI PROFESIONALE + GRUPURI ŞCOLARE		115	115
O4	ŞCOLI, CREŞE, GRĂDINIŢE, LICEE SPECIALE	24		24
O5	ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR	48		48
M	CERCETARE PROIECTARE	73		73
P1	SPITALE + SANATORII + AZILE	67		67
P2	POLICLINICI		45	45
P3	DISPENSARE		61	61
P4	CREŞE		40	40
P5	LEAGĂNE DE COPII, CASE DE COPII	13		13
R1	CULTURĂ	32		32
R2	CULTE	11		11
R3	BAZE ŞI COMPLEXE SPORTIVE	4		4
R4	AGREMENT	2		2
T	ACTIVITĂŢI ALE ORGANIZAŢIILOR ŞI ORGANISMELOR INTERNAŢIONALE	17		17
	TOTAL	460	747	1207

Din punctul de vedere al ponderii importanţei funcţionale de nivel supramunicipal şi municipal, numărul acestor obiective publice clădirile şi amenajările publice se situează astfel:

ORDINEA OBIECTIVELOR DE UTILITATE PUBLICĂ DE IMPORTANŢĂ SUPRAMUNICIPALĂ ŞI MUNICIPALĂ EXISTENTE ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL ACESTORA - CLĂDIRI ŞI AMENAJĂRI -
Indicativ	Categoria	Număr
N1	ADMINISTRAŢIE PUBLICA ( INCLUSIV SERVICII TEHNICE PENTRU INFRASTRUCTURA MAJORĂ)	137
M	CERCETARE PROIECTARE	73
P1	SPITALE + SANATORII + AZILE	67
O5	ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR	48
R1	CULTURA	32
O4	SCOLI, CREŞE, GRĂDINIŢE, LICEE SPECIALE	24
T	ACTIVITĂŢI ALE ORGANIZAŢIILOR SI ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE	17
P5	LEAGĂN DE COPII, CASE DE COPII	13
R2	CULTE	11
J1	TRANSPORT RUTIER	8
J2	TRANSPORT C.F.	7
R3	BAZE ŞI COMPLEXE SPORTIVE	4
L	ACTIVITĂŢI FINANCIAR BANCARE	3
J3	TRANSPORT AERIAN (inclusiv Aeroportul Internaţional Otopeni)	2
K1	POSTA	2
K2	AUDIO VISUAL	2
R4	AGREMENT	2
H	COMERŢ (piaţa de gros)	1
	TOTAL	453

Evoluţia probabilă a acestor obiective publice, evaluată comparativ cu situaţia altor mari oraşe –capitală, precum şi în funcţie de procesele actuale de restructurare care au loc în ţara noastră ca şi de obiectivele strategice şi urbanistice aprobate, este următoarea:

0	1	2	3	4	5	6
Domeniul	Stare actuală	Probabilitate de dezvoltare	Condiţionări din direcţia strategiei la nivel
			Supramunicipal			Municipal
			Naţional	Regional	AUB	Municipal
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ	În restructurare	Creştere prin diversificare Descreştere prin descentralizare	X	X	X	X
SERVICII TEHNICE LEGATE DE LUCRĂRI ŞI REŢELELE TEHNICE MAJORE	In restructurare	Noi unităţi de urmărire, control şi intervenţii pe lacurile: (Mogoşoaia), Băneasa, Griviţa, Străuleşti, Herăstrău, Tei, Pantelimon II Noi rezervoare şi staţii de pompare a apei din surse subterane Finalizarea staţiei de epurare Glina Bazine de retenţie şi staţii de pompare în 9 zone depresionare	X	X	X	X
CERCETARE PROIECTARE	In restructurare	Creştere	X	X	X	X
SPITALE + SANATORII + AZILE	In restructurare	Incert	X	X	X	X
ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR	In restructurare	Creştere	X	X	X	X
CULTURĂ	In restructurare	Creştere Diversificare	X			X
ŞCOLI, CREŞE, GRĂDINIŢE, LICEE SPECIALE	In restructurare	Stabilizare Modernizare, reabilitare	X	X	X	X
ACTIVITĂŢI ALE ORGANIZAŢIILOR ŞI ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE	Sub potenţial	Creştere	X			X
LEAGĂN DE COPII, CASE DE COPII	In restructurare	Stabilizare Modernizare, reabilitare	X	X	X	X
CULTE	In creştere	Stabilizare	X			X
TRANSPORT RUTIER	Întârzierea legării la sistemul de autostrăzi europene	Racordarea la culoarele transeuropene. Apariţia unor zone de transfer şi a platformelor logistice est şi sud	X	X	X	X
	Trama stradală incomplet structurată	Străpungeri de noi artere sau lărgiri (23 artere inclusiv accesele din viitoarele autostrăzi + linia de centură + rocada autostradă sud), pasaje noi şi reamenajate (28+5)	X	X	X	X
	Transport public în reorganizare şi extindere	Extindere metrou (2 racorduri + M5, M6 +staţii ) Modernizare tramvai şi noi depouri (4)			X	X
	Parcaje deficitare	Crearea unor parcaje de descongestionare în zona centrală (7)şi la capetele de liniilor de transport public			X	X
TRANSPORT C.F.	In restructurare	Noi staţii (2) şi modernizări de staţii (5) Noi linii (4)	X	X	X	X
TRANSPORT AERIAN	In modernizare şi extindere Otopeni şi Băneasa)	Nou aeroport sud după 2015	X	X	X	X
BAZE ŞI COMPLEXE SPORTIVE	In restructurare	Extindere	X			X
ACTIVITĂŢI FINANCIAR BANCARE	Numai Banca Naţională	Menţinere	X
POŞTĂ, TELECOMUNICAŢII	In restructurare	Stabilizare	X	X	X	X
AUDIO VISUAL	In restructurare	Stabilizare	X			X
AGREMENT	In restructurare	Creştere		X	X	X
COMERŢ	In restructurare	Creştere, reorganizare, noi forme (poli de transfer, pieţe volante etc.)	X	X	X	X

La nivel local, numărul a obiectivelor publice pe categorii este următorul:

ORDINEA OBIECTIVELOR DE UTILITATE PUBLICĂ DE IMPORTANŢĂ LOCALĂ EXISTENTE ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL ACESTORA - CLĂDIRI ŞI AMENAJĂRI -
Indicativ	Categoria	Număr
O1	GRĂDINIŢE	199
O2	ŞCOLI	188
O3	LICEE + ŞCOLI PROFESIONALE + GRUPURI ŞCOLARE	122
N1	ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ DE SECTOR	61
P3	DISPENSARE	61
P2	POLICLINICI	45
P4	CREŞE	40
H	COMERŢ (pieţe comerciale)	26
N2	ASISTENŢĂ SOCIALĂ OBLIGATORIE	12
	TOTAL	754

Evoluţia probabilă a acestor obiective publice, evaluată comparativ alte oraşe europene, în concordanţă cu obiectivul strategic de ridicare a calităţii vieţii locuitorilor, este următoarea:

Domeniul	Stare actuală	Probabilitate de dezvoltare	Condiţionări din direcţia strategiei la nivel
			Supramunicipal			Municipal
			Naţional	Regional	AUB	Municipal
GRĂDINIŢE	In descentralizare	Staţionar apoi în uşoară creştere pe măsura extinderii intravilanului	X			X
ŞCOLI	In descentralizare	Staţionar apoi în uşoară creştere pe măsura extinderii intravilanului. Completarea cu terenul necesar pentru sport prin extinderi punctuale sau centre sportive şcolare.	X			X
LICEE + ŞCOLI PROFESIONALE + GRUPURI ŞCOLARE		Stabilizare. Modernizare, reabilitare. Completarea cu terenul necesar pentru sport prin extinderi punctuale sau centre sportive liceale	X	X	X	X
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ DE SECTOR ŞI SERVICII TEHNICE DE GESTIONARE A GOSPODĂRIEI COMUNALE	In descentralizare	Creştere				X
DISPENSARE	In restructurare	Staţionar	X			X
POLICLINICI	In restructurare	Staţionar	X			X
CREŞE	In restructurare	Staţionar	X			X
COMERŢ (pieţe comerciale)	In descentralizare	Creştere				X
ASISTENTA SOCIALA OBLIGATORIE	In restructurare	Creştere	X			X

Notă: este necesară asigurarea sălilor şi terenurilor de sport la şcoli şi licee.

In vederea ameliorării situaţiei serviciilor şi echipamentelor publice au fost luaţi în considerare la nivel global, următorii indici:

Dintre valorile de mai sus care, conţin şi suprafaţa pentru comerţ şi servicii de interes general, se apreciază că în prezent 25% este reprezentat de serviciile publice efective – circa 3,0mp.

Zona	UE maxim	U.E. minim	Bucureşti 1998	Bucureşti 2025
1. Servicii publice + comerţ, servicii	54	29	12,7	38
- servicii publice	40	20	fără date	24
- servicii de interes general	14	9	fără date	14
2. structura indicelui
- valori medii pentru servicii şi echipamente publice pentru reproducţie simplă (învăţământ, sănătate, cultură, asistenţă socială (nivel rezidenţial - cartier)	14,0		fără date	13
- servicii publice pentru administraţie şi reproducţie lărgită (marile echipamente pentru învăţământ, cercetare, sănătate, cultură, echipare tehnică)	variabil		fără date	11
- comerţ şi servicii de interes general	14	9	fără date	14

Având în vedere necesitatea de a reduce diferenţele faţă de alte capitale, care vor fi impuse de altfel şi de restructurarea sectorială, amendată de densitatea foarte ridicată de ocupare şi utilizare actuală a terenului ca şi de incertitudinile privind viitoarele norme pentru echipamentele publice se mizează pe rezervarea unei părţi din acest necesar în localizări specializate, majoritatea serviciilor publice de nivel superior celui rezidenţial urmând a fi inserate în zona centrală, în viitorii noi poli principali urbani şi în zona mixtă (Schema nr.2).

SCHEMA DE PRINCIPIU A DISPUNERII SERVICIILOR PUBLICE.

Total teren necesar pentru instituţii, servicii şi echipamente publice

Teren pentru servicii publice inserat în:

-          zona centrală

-          poli urbani

-          zona mixtă

-          zona rezidenţială (numai echipamente publice)

Teren rezervat pentru servicii publice majore conform reglementărilor CB şi zonificării funcţionale

Observaţii:

1.        cuprinderea în zona centrală a instituţiilor şi serviciilor de prim rang este necesară pentru consolidarea funcţională şi reprezentativă a centrului Capitalei;

2.        elasticitatea de cuprindere în polii principali urbani a funcţiunilor publice supramunicipale, municipale şi de sector permite ca, având în vedere atacarea lor etapizată, să se opereze corecţiile şi completările pe care le va impune evoluţia cerinţelor privind aceste funcţiuni;

3.        instituirea zonei mixte permite de asemenea un grad ridicat de elasticitate pentru toată gama de funcţiuni publice, de la cele supramunicpale şi municipale la cele de sector şi cartier;

4.        reactualizarea viitoare a Planului Urbnistic General care se va baza pe o situaţie avansată a restructurării şi privatizării, pe un nou recensământ şi deci pe o bază de date urbane completă, va putea să contureze unele specializări funcţionale, premature în stadiul actual.

ECHIPAMENTE PUBLICE ESENŢIALE PENTRU REPRODUCŢIA SIMPLĂ mp. / locuitor

nivel de servire		mp. / locuitor
nivel de servire		minim	maxim
nivel rezidenţial
	creşă	0,2	0,3
	dispensar	0,03	0,05
	grădiniţă	0,6	0,9
	şcoală	2,5	4
	sport	1	1
	comerţ normabil	0,8	0,9
	biserică	0,5	0,5
	total	5,63	7,65
nivel cartier
	policlinică	0,1	0,12
	liceu	0,6	0,9
	sport	3	3
	club	0,1	0,2
	comerţ normabil	0,65	0,65
	piaţă comercială	0,2	0,2
	total	4,65	5,07
TOTAL		10,28	12,72

Având în vedere intervalul de elasticitate al normei, incertitudinea privind valorile normelor naţionale viitoare şi dificultăţile de corectare a deficienţelor în context urban existent, aceste valori orientative pot fi luate în considerare astfel:

- ca repere de verificare în zonele existente în care există riscul epuizării oricăror terenuri libere;

- ca norme orientative aplicabile în extinderile intravilanului.

q Aspecte cantitative.

Instituţii, servicii şi echipamente publice.

Date fiind incertitudinile din acest moment privind necesarul de teren pentru viitoarele obiective publice, a fost luată în considerare posibilitatea localizării acestora în zona centrală, în polii principali şi în zonele mixte a căror suprafaţă însumată (conţinând deci şi spaţiile pentru servicii şi comerţ) se apropie de situaţia altor mari oraşe europene. S-a luat în considerare şi dispersia infrastructurii serviciilor publice şi în alte zone funcţionale (de locuit, de activităţi productive de bunuri şi servicii, de recreare), precum şi în cadrul componentelor Aglomeraţiei Urbane Bucureşti.

Zona	UE maxim	U.E. .minim	Bucureşti 1998	Bucureşti 2025
Zona	UE maxim	U.E. .minim	Bucureşti 1998	total	din care în zone definite
1. Servicii publice + comerţ, servicii	54	29	11,1	38	27
servicii publice	40	20			Observaţii Se asigură 75 % din necesar, restul urmând a fi realizat dispersat în cadrul altor zone funcţionale şi în Aglomeraţia Urbană
servicii de interes general	14	9
2. structura indicelui
valori medii pentru servicii şi echipamente publice pentru reproducţia simplă (echipamente pentru învăţământ, sănătate, cultură, asistenţă socială etc. la nivel rezidenţial – cartier - sector)	14,0			13
instituţii şi servicii publice pentru administraţie şi pentru reproducţia lărgită (învăţământ superior, marile spitale, cercetare - dezvoltare, transporturi, poştă etc.)	variabil			11
comerţ şi servicii de interes general	14	9		14

Locuinţe sociale.

Se consideră posibil ca, pentru etapa 2025, să se ia în considerare situaţia actuală din ţările dezvoltate în care, prin lege, se stabileşte atât cuantumul locuinţelor sociale necesar a fi realizate în localităţi, cât şi ponderea solicitanţilor de locuinţe sociale care se consideră posibil a fi satisfăcută. Luând ca exemplu Franţa, sunt de menţionat următoarele:

- în 21 noiembrie 2000 a fost adoptat proiectul legii "Solidaritate şi reînnoire urbană" având ca obiectiv îmbunătăţirea politicii urbane prin corelarea pentru prima dată a problemelor urbanismului, locuinţei şi transporturilor, în interiorul perimetrului de solidaritate al aglomeraţiilor urbane. In privinţa relaţiei locuinţe - urbanism, se urmăreşte redarea coerenţei dezvoltării localităţilor, insuflarea unui plus de mixitate socială în ceea ce priveşte locuinţele şi susţinerea reînnoirii urbane; în privinţa deplasărilor, se modifică categoriile de circulaţii şi se parcurg noi etape în sensul ca oraşele să nu mai fie preocupate numai de circulaţia automobilelor.

- Legea prevede ca în fiecare comună urbană, 1 locuinţă din 5 să fie accesibilă unui număr de 3 din 4 francezi care ar putea să solicite o astfel de locuinţă. In consecinţă, prin lege, comunele situate în aglomeraţii cu peste 50.000 locuitori, având sub 20% locuinţe sociale, trebuie să îşi reducă deficitul contribuind la construirea acestora; în caz contrar, va fi imputată o contribuţie financiară anuală pentru "locuinţele sociale care lipsesc". Statul va putea în ultimă instanţă să reacţioneze la refuzul unei comune de a satisface această obligaţie prin anularea dreptului de preemţiune şi al celui de eliberare a permisului de construire "de stat".

Comentarii: la această situaţie s-a ajuns după următoarea succesiune a reglementărilor care au tutelat construcţia de locuinţe sociale din Franţa:

Faza	Prevederi	Efecte	Observaţii
1 – construcţia marilor ansambluri H.LM. din fonduri centralizate	Capitol separat în bugetele locale pentru fondurile centrale destinate locuinţelor sociale faţă de restul cheltuielilor de asistenţă socială	Crearea premiselor pentru nemulţumiri şi chiar explozii sociale în marile ansambluri	Problemele sociale sunt acutizate de imigraţie şi segregarea socială
2 – diferite stadii de revizuire a politicii de construire a locuinţelor sociale	Limitarea prin lege a operaţiunilor urbane de construcţie de locuinţe la maxim 1000 locuinţe. Obligativitatea prin lege ca în cadrul oricărei operaţiuni urbane concertate pentru construcţia de locuinţe să fie realizat un cuantum de 30 % locuinţe sociale.	Crearea societăţilor economice mixte de construire şi gestionare a fondului de locuinţe sociale. Dispersia şi limitarea densităţii locuinţelor sociale. Inserţia corectivă în marile ansambluri a unor echipamente publice socio-culturale şi sportive destinate în special tinerilor.	Creşterea nivelului veniturilor reduce cererea de locuinţe sociale. Au loc revizuiri ale statutului celor care pot avea acces la locuinţe sociale.
3 – descentralizarea deciziei privind construirea de locuinţe sociale	Bugetele locale pentru asistenţă socială nu mai conţin obligatoriu un anumit cuantum pentru locuinţele sociale. In cazul în care acestea nu sunt necesare sau sunt în număr redus, fondurile pentru asistenţă socială pot fi utilizate pentru reorientarea forţei de muncă, programe pentru grupuri – ţintă ale populaţiei asistate social etc.	Demolarea sau conversia în locuinţe de standard ridicat a clădirilor înalte construite iniţial ca locuinţe sociale dar care sunt considerate ca prea scumpe în funcţionare şi întreţinere. Reabilitarea unor ansambluri de locuinţe sociale. Diversificarea tipurilor de locuinţe sociale, (inclusiv prin reabilitarea unor zone protejate sau prin conversia unor foste zone industriale abandonate). Reducerea conotaţiei depreciative şi a diferenţelor de aspect a locuinţelor sociale (de exemplu, operaţiunea din Paris de pe malul stâng al Senei de lângă Biblioteca Naţională)	Anumite comunităţi refuză construirea pe teritoriul lor a locuinţelor sociale. Se produce o anumită polarizare la scară teritorială a construcţiei de locuinţe sociale cu efecte negative asupra comunităţilor locale, asupra populaţiei asistate social şi asupra eficienţei politicilor de redresare economică a anumitor localităţi şi zone.
4 – stadiul actual (după noiembrie 2000)	Se revine prin lege la obligativitatea de a se asigura un cuantum de 20% locuinţe sociale din fondul locativ al fiecărei localităţi. Se menţine o anumită presiune selectivă în satisfacerea cererilor de locuinţe sociale (asigurându-se numai 75% din solicitări)	Urmează a fi analizate (urmărindu-se, între altele, pe de o parte, efectele asupra chiriilor mici în prezent şi implicit asupra veniturilor la buget din taxe şi impozite iar, pe de altă parte, efectele asupra calităţii întreţinerii de către proprietari a fondului construit – legislaţia actuală suspendând plata chiriilor pentru persoanele asistate social în cazul în care reparaţiile sau modernizările minime ale echipării tehnice nu sunt asigurate de proprietari).	Scopul principal al asigurării unui cuantum de ¾ din solicitări este cel de a fi stimulate eforturile persoanelor asistate social de a se ridica prin forţe proprii la un statut social superior.

Având în vedere experienţele de mai sus, pentru Bucureşti, se consideră că în etapa 2025 se va putea asigura un cuantum de locuinţe sociale reprezentând maxim 20% din fondul locativ din care numai o parte este necesar să fie un fond de noi construcţii având în vedere situaţia cu totul specială a proprietăţii asupra locuinţelor din România (peste 90% din locuitori sunt proprietari ai locuinţei în care domiciliază) faţă de ţările Uniunii Europene (respectiv cca. 40 – 60%).

In stabilirea politicii şi programului de locuinţe sociale, este necesar ca să se analizeze următoarele aspecte particulare pentru Municipiul Bucureşti:

- existenţa unei ponderi foarte ridicate a locuitorilor care sunt proprietari ai locuinţelor pe care le ocupă, în condiţiile în care asistenţa socială integrală sau subvenţiile pentru plata energiei termice cuprind o parte mult mai mare a populaţiei;

Proprietari ai locuinţelor

Chiriaşi

Situaţie de excepţie, specifică numai oraşelor

din ţara noastră

Persoane care nu primesc ajutor social sau subvenţii

Persoane asistate social, subvenţionate

- tipul predominant al locuinţelor în proprietate este format din apartamente în blocuri medii şi mari care au “datorii ascunse”, reflectate în evoluţia costului utilităţilor în condiţiile unor consumuri ridicate cauzate de izolarea termică insuficientă, de instalaţiile şi armăturile sanitare necorespunzătoare, de lipsa contorizării la consumator a apei şi energiei termice;

- o parte semnificativă a locuinţelor a depăşit vechimea de la care impun unele reparaţii generale iar o altă parte au subsolurile permanent inundate;

- o importantă parte a proprietarilor locuinţelor care nu îşi pot asigura costurile energiei termice sunt subvenţionaţi de la buget, ceea ce înseamnă de fapt tot o asistenţă socială pentru asigurarea condiţiilor decente de locuit;

- se impune ca protecţia socială a persoanelor cu venituri reduse care au statutul de proprietari ai locuinţei în care domiciliază (cazul apartamentelor din clădiri colective viabile) să se realizeze în forme care:

(1) să nu conducă la grevarea bugetului public destinat pentru asistenţa socială, de construirea unui număr exagerat de noi locuinţe sociale, o parte a acestui necesar fiind deja satisfăcută de locuinţele care sunt în proprietatea persoanelor asistate social;

(2) să ferească proprietarii cu venituri reduse de pierderea apartamentului în care locuiesc, mărind astfel categoria celor fără locuinţă dar şi fără dreptul la o locuinţă socială (solvabilizarea proprietarilor cu venituri mici fiind şi în atenţia ţărilor din U.E.);

(3) să menţină actuala dispersie a „locuinţelor persoanelor asistate social” (chiar dacă sunt proprietari), dar aceasta în condiţii care să nu se producă conflicte cu ceilalţi locuitori-proprietari ai apartamentelor din cauza neachitării cheltuielilor de întreţinere; această dispersie constituie un fapt pozitiv prin care se evită segregarea socială, fenomen actual a cărui remediere constituie o prioritate a ţărilor din U.E.

- este necesară protecţia socială a persoanelor defavorizate care au statutul de proprietari sau chiriaşi ai locuinţei în care domiciliază (cazul locuinţelor din zone protejate care necesită reabilitare, cazul locuinţelor care necesită consolidări şi cazul a circa 30.000 locuinţe neviabile din Bucureşti, necesar a fi treptat declarate insalubre şi asanate) în forme care să asigure:

(1) posibilitatea legală de iniţiere a operaţiilor urbane de reabilitare / asanare deoarece este de interes naţional ridicarea stării de sănătate a populaţiei;

(2) posibilitatea de a se aborda această problemă nu numai punctual ci, mai ales, la nivel zonal, date fiind implicaţiile în realizarea reţelelor tehnico – edilitare publice;

(3) posibilitatea realizării operaţiunilor de asanare în parteneriat public – privat;

(4) posibilitatea de a se asigura pentru persoanele care acceptă să se mute definitiv din zona asanată, fie a unor locuinţe sociale dacă se încadrează în această categorie, fie a unor locuinţe a căror proprietari pot deveni în timp prin credite ipotecare;

(5) posibilitatea creării unui stoc de „locuinţe – “tampon” pentru persoanele care doresc să se întoarce în zona reabilitată.

- este necesară protecţia socială specială a persoanelor fără adăpost care nu sunt în situaţia de a fi instituţionalizate dar nici nu sunt suficient de responsabile pentru a locui în locuinţe sociale colective;

- se impune evitarea cu stricteţe a realizării noilor locuinţe sociale în clădirii colective având peste P+4 niveluri care pun bazele unei risipe continue a banilor din bugetul public pe toată durata de existenţă a acestor clădiri cauzată de cheltuielile suplimentare de întreţinere;

- se impune evitarea cu stricteţe a provocării unor “insule” de segregare a populaţiei prin gruparea locuinţelor sociale în operaţiuni mai mari de 200 de astfel de locuinţe; aceasta se poate asigura prin realizarea operaţiunilor concertate dintre sectorul public şi cel privat de extindere a zonei de locuit în extravilan, astfel încât în fiecare operaţiune, să poată fi diseminate locuinţe sociale în proporţia de circa 20% din totalul locuinţelor.

In Planul Urbanistic General, cu excepţia evidenţierii în cadrul statutului juridic a locuinţelor sociale actuale, nu se prevede nici o segregare a acestora, ele fiind cuprinse în cadrul zonelor rezidenţiale normale.

Spaţii plantate publice.

Normele existente se prevăd următoarele suprafeţe de spaţii verzi pe locuitor:

Zona şi subzona

Localizare

Norma

localităţi peste

100000

locuitori

Distanţa

maximă pe

drumuri de

acces

Observaţii

minim

maxim

minim

maxim

zone de agrement

extravilan

17 km

20 km

30 km

40 km

dublă administraţie

parcuri şi grădini publice

intravilan

Total

10mp/loc

14mp/loc

accesibilitate 10-15' pietonal sau cu transport public

parcuri publice

6mp/loc

8 mp./loc

grădini publice

4 mp./loc

6 mp./loc

baze de producţie

sere, răsadniţe, terenuri de cultură

8 mp./ha.

10 mp./ha.

se calculează pe baza întregii suprafeţe a spaţiilor verzi publice

pepiniere

3% din svp

Număr muncitori pentru exploatare

8 pers. / ha.

10pers. / ha.

Sursa:

Ghiduri:

MLPAT - Ghidul primarilor si consilierilor locali Vol.9/1994 - spatiile verzi publice

Normative:

Instrucţiuni tehnice de proiectare a spatiilor verzi pentru localităţi urbane (Ordinul

Nr.157/21.06.1993 C.S.E.A.L.)

Norme unice de protecţie a muncii pentru activităţile de gospodărie comunala, Volumul V - Spatii verzi si locuri de agrement (Ordinul C.P.C.P Nr. 1/1981)

Legi:

L.9/1973 - Legea privind protecţia mediului

L.50/1991 - Legea privind autorizarea executării construcţiilor

L.18/1991 Legea fondului funciar

Exemple U.E

Commission europeenne - L'AUDIT URBAIN - L'ANNUAIRE, BILAN ET SECTION COMPARATIVE - 2000 VOLUME 01

Oraşe peste un milion locuitori - 1996

Oraşul

Nr. locuitori oraş

Parcuri, grădini deschise publicului - mp./locuitor

BERLIN

3425759

23,6

HAMBURG

1707247

31,1

MUNCHEN

1321557

27,4

KOLN

1014910

33,5

VIENA

1616240

124,7*

MADRID

2866693

11,5

BARCELONA

1508805

18,0

MILANO

1340451

26,1

BIRMINGHAM

1020589

25,0

* inclusiv păduri, zone naturale

In comparaţie cu situaţia din alte oraşe europene cu peste un milion de locuitori, normele din ţara noastră prevăd pentru parcuri şi grădini publice o suprafaţă mai mică, ceea ce impune în viitor o reconsiderare a acestor standarde.

Din indicii de mai sus lipsesc patru categorii de spaţii publice, şi anume:

(1) scuarurile aferente zonei rezidenţiale a căror rol funcţional, sanitar şi social a condus la norme prin care se asigură obligatoriu suprafeţe de minim 0,4 – 0,5 hectare pentru locuinţe situate la distanţe de maxim 400 – 500 metri. Acestea sunt considerate absolut necesare pentru accesul direct în spaţiul plantat (fără utilizarea transportului în comun) a persoanelor cu dificultăţi de deplasare – persoane cu copii mici, persoane în vârstă, persoane cu handicap motor. În cazul Municipiului Bucureşti s-a luat în calcul pentru scuarurile aferente zonei rezidenţiale un necesar de minim 1,5 mp. / locuitor, suprafaţă realizabilă integral în viitoarele extinderi ale zonei de locuit şi numai parţial prin amenajarea unor terenuri neconstruibile din actualul intravilan.

(2) spaţiile plantate specializate care au suprafeţe stabilite prin tema corespunzătoare statutului lor funcţional; în Municipiul Bucureşti va fi necesară realizarea unui nou parc zoologic şi a unui parc tematic similar celor de mare atractivitate din alte capitale (exclusiv parcurile de distracţii care intră în altă categorie care nu aparţine domeniului public) şi pentru care se prevede o suprafaţă de peste 80 ha. la vest de Lacul Morii;

(3) spaţiile plantate publice de pe malul lacurilor care sunt destinate promenadei şi articulării parcurilor şi grădinilor adiacente, în care pe adâncimi (de exemplu de 100 metri pentru oglinzile care însumează peste 1000 ha.) nu se admit circulaţii carosabile publice (cu excepţia drumului de halaj şi a acceselor se serviciu) şi nici alte clădiri în afara celor specifice funcţiunii de parc; aceste prevederi sunt justificate, pe de o parte, de cheltuielile care se fac din bani publici pentru realizarea şi întreţinerea lacurilor (din care decurge dreptul fiecărui locuitor de a avea acces la peisajul natural de pe malul acestora) iar, pe de altă parte, de considerente peisagistice, ecologice şi climatice. În cazul Bucureştilor, această zonă a fost stabilită împreună cu Agenţia de Mediu a Municipiului la 50 metri pe tot conturul lacurilor (cu excepţia P.U.Z. – urilor aprobate în care distanţa a fost de 30 metri). Aceste fâşii plantate necesare şi tehnic pentru întreţinerea oglinzilor de apă, sunt realizabile în doi timpi – (1) realizarea drumului de halaj şi a plantaţiei pe fâşia de teren de protecţie conform legii odată cu instituirea prin PUG a servituţii de 50 metri şi (2) amenajarea treptată ca spaţiu peisagistic accesibil publicului pe toată lăţimea de 50 metri , în regim fie public, fie privat;

(4) spaţiile verzi de protecţie de diferite categorii.

Este de menţionat faptul că, indicele global atins într-un studiu comparativ privind 20 dintre marile oraşe vest – europene se situa între 40 şi 55 mp. / locuitor faţă de Bucureşti unde acest indice este de numai 16 mp. / locuitor, dată fiind densitatea dublă a populaţiei pe teritoriul administrativ şi pierderea în ultimul deceniu a circa 80 hectare de spaţii plantate publice.

Având în vedere caracteristicile Bucureştilor, se consideră posibilă ameliorarea situaţiei existente prin crearea a trei noi parcuri în extinderea intravilanului din dreptul unor sectoare cu mare deficit în acest domeniu; aceste parcuri se înscriu în sistemul de activare a brizei urbane şi deci a ventilării oraşului pe timpul caniculei. Totodată s-a luat în considerare transformarea pepinierelor îmbătrânite din intravilan în parcuri.

Categoria		Existent		Prevederi 2025		Diferenţe
Categoria		Ha.	Mp. / locuitor	Ha.	Mp. / locuitor	Ha.	%
SPAŢII PUBLICE ÎN INTRAVILAN
spaţii verzi publice (parcuri, grădini, scuaruri, promenade pe malul lacurilor, noi lacuri în parcuri)		1189,18	5,91	2206,82	10,03	1017,64	85,6
spaţii verzi specializate		68,72	0,34	155,46	0,71	86,74	126,2
amenajări sportive publice		78,89	0,39	65,27	0,30	-13,63	-17,3
păduri în intravilan		72,05	0,36	104,29	0,47	32,24	44,8
fâşii de protecţie, spaţii verzi în intersecţii				258,04	1,17	258,04
TOTAL 1		1408,85	7,00	2789,871	12,68	1381,03	98,0
SPAŢII DE INTERES PUBLIC PENTRU SPORT ŞI AGREMENT
TOTAL 2		366,2	1,8	476,61	2,17	110,41	30,2
PĂDURI IN AFARA INTRAVILANULUI
TOTAL 3		547,95	2,72	513,35	2,33	513,35	93,7
RÂURI, LACURI
	TOTAL 4	1005,00	5,00	1005,00	4,57	1005,00	100,0
TOTAL SPAŢII PLANTATE ŞI APE (1+2+3+4)		3328,00	16,53	4678,74	21,27	3009,79	90,4

Aşa cum se poate observa, a fost posibilă atingerea normei minime pentru parcuri şi grădini dar pe ansamblu, totalitatea spaţiilor verzi rămâne deficitară.

Ca bază de producţie, conform normelor menţionate anterior, întreţinerea spaţiilor plantate publice viitoare necesită 100 ha. pepiniere şi 3 ha. sere, răsadniţe, terenuri de cultură şi poate oferi, numai pentru exploatarea acestora, peste 800 noi locuri de muncă. Aceste spaţii însă nu mai pot fi asigurate pe teritoriul administrativ al Bucureştilor, fiind necesară cooperarea intercomunală.

Cimitire.

Se impune cu stringenţă să fie oprite patru procese cu totul defavorabile constatate în cimitirele actuale, şi anume:

(1) supraîncărcarea cimitirelor şi mineralizarea lor excesivă prin utilizarea pentru morminte a aleilor, prin distrugerea vegetaţiei înalte şi prin desfiinţarea locurilor de odihnă şi reculegere;

(2) încălcarea inadmisibilă a respectului tradiţional prin:

- inserarea forţată (speculativă) între mormintele existente a unora noi, subdimensionate, astfel încât accesul nu se mai poate face decât călcând peste alte morminte iar realizarea noilor construcţii funerare şi înhumările provoacă deteriorarea mormintelor adiacente;

- absenţa osuarelor care transformă deshumările din vechile morminte în sacrilegiu;

- realizarea unor construcţii funerare nepotrivite.

(3) agresarea şi vandalizarea cimitirelor protejate prin desfigurarea planului originar, prin tăierea arborilor şi prin distrugerea valorilor memoriale, de artă şi arhitectură funerară aparţinând patrimoniului naţional;

(4) deschiderea unor noi cimitire, în cea mai mare parte particulare, mici şi răspândite la întâmplare în localizări necorespunzătoare din punct de vedere funcţional, geotehnic, social şi psihologic;

(5) localizarea unor noi cimitire în zone construite lipsite de echipare tehnică fără respectarea distanţei de protecţie sanitară de 50 metri.

Normele actuale prevăd ca fiind necesară o suprafaţă de 1,0 - 1,2 mp. / locuitor. Această normă, considerată sub necesităţi, este atinsă în prezent ca indice global dar, ca cimitire publice cărora de fapt li se adresează norma menţionată, aceasta este acoperită numai în proporţie de 70%. Deşi pe ansamblu este satisfăcută în prezent norma de 1,2 mp. / locuitor, se manifestă în continuare o intensă presiune speculativă pentru deschiderea unor noi cimitire cu toate că acestea sunt investiţii care se recuperează pe termen lung. Din aceste motive se propune o creştere de 1,6 ori a suprafeţei cimitirelor publice actuale, atingându-se în perspectivă norma de 1,6 mp./locuitor şi rămânând încă unele rezerve în inelul plantat propus pe circumferinţa liniei de centură. Împreună cu cimitirele private se ajunge astfel la 2,3 mp./locuitor, indice situat totuşi sub valorile luate în considerare şi efectiv aplicate în prezent în ţările Uniunii Europene (2,5 mp./locuitor).

Categoria	Existent		Prevederi 2025		Diferenţe	% creştere
Categoria	Ha.	Mp./locuitor	Ha.	Mp./locuitor	Ha.	% creştere
cimitire publice municipale	135,0	0,7	354,9	1,6	219,9	163
cimitire nepublice	98,4	0,5	146,1	0,7	47,7	48,5
TOTAL	233,4	1,2	501,0	2,3	267,6	114,7

Pentru noile cimitire se stabileşte prin Regulamentul Local de Urbanism, în mod provizoriu, până la reactualizarea normelor existente, ca suprafaţa totală a unui cimitir, rezultată din luarea în calcul a unei suprafeţe de 7,5 – 10,0 mp. pentru un loc de veci, să fie compusă din 15 % circulaţii carosabile şi pietonale, 5 % plantaţii, 1 % construcţii şi 79% locuri de înhumare.

Se interzice deschiderea de noi cimitire faţă de cele existente şi prevăzute în P.U.G, în absenţa unui studiu justificativ pentru tot municipiul aprobat de C.G.M.B. şi se recomandă ca acesta să ţină seama de următorii factori urbanistici, sociologici, tehnici şi de reglementare şi să obţină acordul autorităţii BOR:

(1) exigenţe urbanistice şi de localizare – accesibilitate, compatibilităţi funcţionale, mărime minimă (recomandabil peste 2,0 ha.), aspect şi tratare peisagistică, condiţii geotehnice şi hidrologice de amplasare, condiţii de echipare tehnică şi de protecţie sanitară (conform legii – în zone fără reţea publică de apă şi canalizare se impune o distanţă de protecţie sanitară de minim 50 metri);

(2) exigenţe ale cultelor, cu o menţiune specială privind necesitatea regăsirii respectului specific cultului ortodox pentru locurile de înmormântare;

(3) exigenţe sociale – obligativitatea obţinerii acordului locuitorilor / utilizatorilor terenurilor limitrofe şi de pe frontul opus al străzii;

(4) modificări în comportamentul individual al locuitorilor – ponderea înhumări / incinerări, ponderea înhumărilor în morminte familiale din alte localităţi etc.;

(5) modificări demografice – mărimea populaţiei, creşterea duratei medii de viaţă şi deci şi a numărului şi a vârstei persoanelor care vin periodic la mormintele celor decedaţi, schimbări în structura socio-profesională având consecinţe asupra deciziilor şi exigenţelor;

(6) necesităţi ale activităţilor medico – sociale: spitale, case de retragere, azile;

(7) capacitatea actualelor cimitire şi modul de concesionare privit în perspectiva duratei de 100 ani – număr de locuri ocupate, disponibile şi necesare, durata de concesionare, reutilizarea terenului la expirarea concesionării etc.;

(8) posibilitatea cooperării intercomunale (de exemplu, accesul în Bucureşti dinspre Alexandria va fi bordat pe o mare lungime pe latura de vest de un nou şi foarte mare cimitir, recent aprobat de comuna limitrofă).

Se impune totodată reactualizarea normei pentru cimitirele publice în concordanţă cu uzanţele din ţările U.E.

Este de menţionat faptul că în prezent în Franţa norma tradiţională pentru cimitire de 1,5 mp. / locuitor a fost mărită de peste un deceniu la 2,5 mp. / locuitor deoarece rezultatele aplicării acesteia în timp sunt considerate acum nesatisfăcătoare. “Lotizările funerare” create anterior prin aplicarea vechii norme cedează acum locul unei noi categorii de cimitire - “parcurile funerare”.

***

Alte date suplimentare privind obiectivele de utilitate publică sunt prezentate în capitolul privind zonificarea.

***

COLECTIV DE ELABORARE

Prof.dr.arh. Alexandru M. SANDU – şef proiect complex

PLANŞA - OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ PROPUSE

– scara 1 / 20 000

PARTEA I-A – CLĂDIRI ŞI AMENAJĂRI PUBLICE

MEDIA