Template pentru studii, memoriu general, etc

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA ŞI URBANISM „ION MINCU”
– CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZARE ŞI CONSULTING –
Strada Academiei 18 - 20, Telefon: 315.54.82, 313.95.65, ^*313.80.80,
Fax: (40)1312.39.54, BUCUREŞTI – 70109, ROMÂNIA

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIUL BUCUREŞTI

ETAPA FINALĂ

MAPA 3

PROPUNERI

2.9. „PRIORITĂŢI INTERCORELATE”.

q INTRODUCERE.

Documentaţia face parte integrantă din Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureşti etapa finală, realizat pe baza obiectivelor strategice de dezvoltare, a obiectivelor urbanistice şi a alternativei de organizare urbanistică, aprobate de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti prin Hotărârea nr. 148 din 24.06.1999.

Denumirea lucrării:		PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI – ETAPA FINALĂ
Beneficiar:		PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Coordonator:		UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” BUCUREŞTI Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertizare şi Consulting
Proiectant secvenţă:		UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” BUCUREŞTI Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertizare şi Consulting
Nr. contract:		32 / 1999
Titlu contract:		PRIORITĂŢI INTERCORELATE

Obiectivul studiului

Obiectivul capitolului constă în evidenţierea acelor propuneri de dezvoltare urbanistică a Municipiului Bucureşti pentru orizontul anului 2025 prevăzute în Planul Urbanistic General care ar trebui să fie luate în considerare cu prioritate de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti în elaborarea politicilor şi programelor.

Material documentar

Materialul documentar care a stat la baza întocmirii Planului Urbanistic General este constituit din studii anterioare şi studii efectuate în cadrul Planului Urbanistic General între care:

P.U.G. Municipiul Bucureşti” capitolele „Diagnostic şi obiective strategice” şi „Disfuncţionalităţi intercorelate”

obiectivele strategice şi obiectivele urbanistice de dezvoltare a Municipiului Bucureşti aprobate de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti prin Hotărârea nr. 148 din 24.06.1999.

ipotezele şi scenariile de dezvoltare concretizate în planurile directoare şi schiţele de sistematizare elaborate în decursul timpului;

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (I - V);

Studii privind Zona Metropolitană;

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Ilfov (în curs de elaborare)

Planuri Urbanistice Generale ale comunelor limitrofe.

studiile preliminare realizate după anul 1990;

Planurile Urbanistice Zonale care au fost elaborate în anul 1999 pentru: zona de nord, zona lacurilor Colentinei, zona centrală, culoarul Dâmboviţei, sectorul 6, zone protejate, alte localizări punctuale;

Concursuri internaţionale şi naţionale de arhitectură şi urbanism;

Datele - reper comparative şi parametrii de dezvoltare luaţi în considerare în faza anterioară – „P.U.G. preliminar etapele I şi II”;

Consultări efectuate pe parcursul actualei faze finale la nivelul Comisiilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti (decembrie 2000)

consultări efectuate la nivelul celor şase sectoare ale Capitalei

studiile de circulaţie J.I.C.A. finalizate la 26 iulie 2000;

documentul oficial al Comisiei Europene din anul 1994 privind cooperarea pentru amenajarea teritoriului european “ EUROPA 2000+”, unele dintre materialele care au stat la baza acestuia sau l-au detaliat ulterior;

principiile actuale de dezvoltare urbanistică rezultate de analiza evoluţiei din ultimele decenii a capitalelor şi marilor oraşe europene;

materiale de sinteză şi strategii de dezvoltare a României (privind dezvoltarea durabilă, regionalizarea, “România 2020”, indicatori ai dezvoltării umane la nivel naţional etc.);

strategii ale unor ministere (mediu, transporturi) – 1999;

Strategia de dezvoltare a regiunii nr. 8 Bucureşti – Ilfov (septembrie 1999);

Schiţa Strategiei Naţionale de Dezvoltare Economică a României (martie 2000);

Principii de elaborare a documentaţiei

Principiile care au stat la baza stabilirii priorităţilor sunt următoarele:

se consideră că Planul Urbanistic General face parte integrantă din Proiectul Strategic de Dezvoltare a Municipiului Bucureşti care corelează strategii, politici şi programe pe domenii specifice (corespunzând structurii comisiilor C.G.M.B.). Din acest motiv, deciziile privind priorităţile sunt decizii politice care este necesar să fie luate la nivelul Municipalităţii prin provocarea, corelarea, integrarea şi particularizarea deciziilor de la următoarele paliere:

naţional - având în vedere:

rolul "tractant" al Capitalei în aplicarea Strategiei naţionale de dezvoltare economică a României;

importanţa Bucureştilor în conturarea unei atitudini ofensive convingătoare în competiţia pe toate planurile dintre capitalele şi statele europene, în special în privinţe integrării în Uniunea Europeană şi în N.A.T.O.;

rolul emblematic al Bucureştilor în afirmarea identităţii şi valorilor specifice României;

regional / zonal / interjudeţean - având în vedere triada componentelor economică, socială şi teritorială care se interrelaţionează în orice strategie de dezvoltare a unei Regiuni dar, totodată, şi întârzierea definirii zonei Metropolitane şi deficienţele de configurare a Regiunilor nr. 8 Bucureşti – Ilfov şi nr. 4 Muntenia.

intercomunal - având în vedere constituirea funcţională efectivă a Aglomeraţiei Urbane Bucureşti dar întârzierea în reflectarea acestei realităţi în planul cooperării intercomunale;

local - având în vedere:

la nivelul municipalităţii - creşterea autorităţii în rolul de concertare a strategiilor, politicilor şi programelor tuturor palierelor menţionate - de la cel naţional la cel local -, această autoritate fiind legitimată de responsabilitatea reprezentării democratice a intereselor directe ale fiecărui al zecelea locuitor al României; creşterea autorităţii este în mod necesar simultană cu descentralizarea şi reprezintă o condiţie a reuşitei acesteia;

la nivelul sectoarelor - întărirea rolului specific de legătură democratică directă cu populaţia, în condiţiile recentei descentralizări.

dacă, prin măsurile urbanistice propuse, Planul Urbanistic General urmăreşte crearea condiţiilor de atingere de către Bucureşti în anul 2025 a stadiului actual de dezvoltare al capitalelor ţărilor Uniunii Europene, în acelaşi timp, se consideră că priorităţile trebuie să fie stabilite nu numai pragmatic şi tehnic în funcţie strict de resursele disponibile ci, totodată, trebuie să fie orientate către scurtarea anumitor etape parcurse deja de ţările dezvoltate, evitându-se experienţele şi costurile economice şi sociale inutile:

deoarece aplicarea Planul Urbanistic General va depinde de voinţa şi deciziile politice, de resursele financiare şi de parteneriatul dintre diferitele paliere ale sectorului public şi dintre acestea şi domeniul privat, în elaborarea capitolului priorităţi au fost acceptate următoarele premise:

anticiparea unor completări ale actualei legislaţii în spiritul celei din ţările Uniunii Europeane;

perfecţionarea şi lărgirea structurilor administrative în vederea cooperării între palierele teritoriale, ca şi între domeniul public şi cel privat, pentru a se ajunge la un nivel de coerenţă a instrumentelor pe care se bazează dezvoltarea urbană similar cu cel din ţările Uniunii Europene;

acordarea priorităţii acelor măsuri protective care, pe baza rezervării terenurilor necesare unor viitoare obiective importante, păstrează posibilitatea realizării acestora pe măsura găsirii surselor de finanţare, în condiţii de optimă funcţionalitate şi reprezentativitate;

asumarea unui grad ridicat de elasticitate, deoarece nu a fost posibilă evidenţierea acelor priorităţi care pot fi finalizate în perioada actualului mandat al Consiliu General al Municipiului Bucureşti (2000 – 2004), în absenţa unui “PROIECT STRATEGIC DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG”, alcătuit din politici şi programe pe domeniile specifice Comisiilor C.G.M.B., în vederea atingerii obiectivelor strategice de dezvoltare a Capitalei aprobate în 22 iunie 1999. In consecinţă, s-a optat pentru:

definirea priorităţilor pentru o perioadă mai extinsă cu un an (2005 în loc de 2004), conform programelor marilor regii şi datelor din studiul J.I.C.A. care au fundamentat P.U.G. în privinţa infrastructurii tehnice;

indicarea, pentru aceeaşi perioadă de 5 ani a programelor şi proiectelor necesare pentru pregătirea intervenţiilor urbanistice ulterioare;

prezentarea unei serii mai extinse de priorităţi, ca un cadru mai elastic pentru decizia politică.

1 BAZA DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR INTERCORELATE.

1.1. ASPECTE GENERALE.

Obiectul capitolului „Priorităţi intercorelate” constă în evidenţierea acelor propuneri urbanistice care sunt prioritare, într-o abordare care corelează cele două atitudini strategice – cea „ofensivă” şi cea „de echilibrare” - care au stat la baza obiectivelor strategice şi a celor urbanistice aprobate de C.G.M.B. prin Hotărârea nr. 148 din 24.06.1999 (Schema A).

A. – CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR ÎN FUNCŢIE DE STRATEGIA "OFENSIVĂ" DE AFIRMARE A ROLULUI MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ÎN REŢEAUA METROPOLELOR EUROPENE ŞI DE ÎNTĂRIRE A FUNCŢIEI DE CAPITALĂ A ROMÂNIEI.

In această primă categorie de criterii pentru stabilirea priorităţilor se grupează acelea prin care se asigură posibilitatea de a fi realizate până în anul 2025 următoarele obiective strategice şi obiective urbanistice aprobate de C.G.M.B. prin Hotărârea nr. 148 din 24.06.1999.

v OBIECTIV STRATEGIC I - Accentuarea identităţii Municipiului Bucureşti în concordanţă cu aspiraţia sa de a deveni o metropolă europeană.

Ø OBIECTIVE URBANISTICE.

Rezervarea unor localizări atractive şi imediat accesibile pentru sediile unor diferite organisme internaţionale şi regionale - europene, sedii centrale şi filiale ale unor mari societăţi bancare şi de asigurări precum şi sedii centrale şi filiale ale unor mari companii multinaţionale, prin: dezvoltarea zonei centrale, consolidarea selectivă a centrului de afaceri tradiţional şi conturarea nucleelor centrale de afaceri din perimetrul zonei “Bucureşti 2000”, dezvoltarea unui sistem de poli urbani principali pentru servicii şi comerţ, situaţi la intersecţia arterelor radiale de penetraţie cu inelele principale de circulaţie, în proximitatea principalelor gări şi în centrul de greutate al marilor ansambluri, la care se adaugă şi noi poli pentru recreare în vecinătatea lacurilor;

SCHEMA A – IDENTIFICAREA ŞI INTERCORELAREA PRIORITĂŢILOR DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

		PRIORITĂŢI
STRATEGIE OFENSIVĂ
Obieciv strategic I	Obiective urbanistice 1-20
Obieciv strategic II	Obiective urbanistice 21 - 25
STRATEGIE DE ECHILIBRARE
Obieciv strategic III	Obiective urbanistice 26 - 27
Obieciv strategic IV	Obiective urbanistice 28 - 40
Obieciv strategic V	Obiective urbanistice 41 - 46
Reducere / eliminare disfuncţionalităţi	Disfuncţionalităţi intercorelate 1 - 110
*PRIORITĂŢI ALE ADMINISTRAŢIEI*
Cerinţe ale administraţiei publice - nivel supramunicipal -
Cerinţe ale administraţiei publice -nivel municipal -
Cerinţe ale administraţiei publice - nivel de sector -
*SONDAJ DE OPINIE*
Opinii ale locuitorilor şi specialiştilor

PRIORITĂŢI NON – URBANISTICE

PRIORITĂŢI LA SCARA MUNICIPIULUI PE DOMENII URBANISTICE SPECIFICE

PRIORITĂŢI LA SCARĂ TERITORIALĂ

1. Punerea în valoare a situării Capitalei în relaţie cu marile culoare transcontinentale (culoarul Dunării şi culoarele de transporturi rutiere şi feroviare nr. 4 şi nr. 9) dintre care, în prima etapă, se vor finaliza drumul expres Adunaţii Copăceni - Giurgiu, Autostrada de Rocadă Bucureşti Sud şi autostrada Bucureşti - prin:

· racordarea configuraţiei actuale a Capitalei la noile linii de forţă create de culoarele transeuropene, susţinerea oportunităţilor oferite de acestea încă din prima etapă pentru dezvoltarea părţii de sud a Bucureştilor şi crearea unor poli exteriori de dezvoltare (un pol principal de servicii specializate în apropierea aeroportului Otopeni, două platforme strategice de nivel regional – european la sud şi la est de Municipiu pentru funcţiile de transfer, distribuţie, producţie, comerţ şi servicii în relaţie cu marile noduri de transport rutier (autostrăzi), feroviar (căi ferate de mare viteză) şi naval (viitoarele porturi de pe Argeş şi Dâmboviţa) la care se adaugă la sud şi un viitor nou aeroport internaţional pentru mărfuri şi călători; la acestea se adaugă polii exteriori de transfer situaţi în relaţie cu întrările în Bucureşti ale noilor autostrăzi, cu linia de centură şi cu tronsonul sudic al autostrăzii de rocadă;

· asigurarea conexiunilor intermodale între transportul public la mare distanţă şi cel local, inclusiv prin linia ferată de centură şi luarea în considerare a posibilităţii unui transport public între Bucureşti şi aeroporturi;

· asigurarea parcajelor de stocaj la terminalele şi la punctele de transfer intermodal ale transportului public;

· rezervarea posibilităţii dublării în viitor a profilului arterei de centură pentru traficul greu şi înscrierea acesteia în categoria drumurilor naţionale;

· reorganizarea acceselor căilor ferate, multiplicarea, specializarea direcţională şi interconectarea gărilor interioare;

· rezervarea terenului pentru un nou aeroport la sud de Bucureşti spre Adunaţii - Copăceni;

· continuarea lucrărilor la canalele şi porturile de pe Argeş şi Dâmboviţa ca suport al introducerii eficiente a Bucureştilor în reţeaua capitalelor Dunărene şi ca bază a dezvoltării platformelor strategice sud şi est.

CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR pentru dezvoltarea rolului Bucureştilor de a fi un releu intercontinental, inter - regional european şi un principal centru comercial şi de afaceri sud-est european prin diversificarea funcţiunilor metropolitane şi atragerea unor funcţiuni internaţionale şi regional – europene specializate :

O.1. imediata posibilitate de localizare, în zone reprezentative, a unor funcţiuni supramunicipale sau rezervarea unor amplasamente pentru astfel de funcţiuni viitoare;

O.2. consecvenţa susţinerii noii configuraţii urbanistice provocată de racordarea la viitoarele linii de forţă transeuropene şi de cerinţele specifice ale funcţiunilor de primă importanţă

2. Adoptarea noilor forme de integrare a învăţământului superior cu cercetarea şi dezvoltarea, prin: crearea unor parcuri ştiinţifice dintre care cel din zona Văcăreşti va fi specializat în informatică; extinderea spaţiilor pentru învăţământul superior, postuniversitar şi formativ.

3. Extinderea spaţiilor pentru învăţământul superior, postuniversitar şi formativ, prin: rezervarea în polii urbani a terenurilor necesare pentru unităţi ale învăţământului superior şi postuniversitar de tipurile “urban” sau de formare continuă; crearea unor “campusuri” şi a facilităţilor pentru studenţii, profesorii şi cercetătorii din ţară şi din străinătate; reabilitarea ca parc de activităţi a Centrului de Fizică Atomică Măgurele.

4. Extinderea spaţiilor pentru activităţi cu caracter internaţional din domeniul schimburilor culturale, prin crearea "axei culturale", având o deosebită încărcătură semnificativă, în lungul B-dului Kiseleff, Căii Victoriei şi prelungirii acesteia până la Parcul Libertăţii (conform concursului ” Bucureşti 2000”), cu localizări preferenţiale pentru diferite organisme internaţionale, centre de reprezentare şi fundaţii culturale diverse sau specializate pentru relaţiile interculturale Occident – Orient; crearea unui centru internaţional ecumenic şi totodată centru al reţelei naţionale de arhive de carte veche bisericească, pentru cercetare, editare şi informatizare, restaurare, studii avansate, reuniuni şi expoziţii în arealul Mănăstirii Văcăreşti (propusă pentru reconstituire şi având vaste spaţii subterane care se pretează la securizare şi climatizare pentru laboratoare, depozite de tranzit, arhive, expoziţii periodice).

5. Realizarea Centrului naţional pentru cultura scrisă, prin: terminarea Bibliotecii Naţionale şi încadrarea acesteia cu funcţiuni şi amenajări complementare; amenajarea în jurul Bibliotecii Naţionale a unui scuar public şi a unor facilităţi pentru cultură şi recreere de tip cultural (mediatecă, expoziţii, anticariat); prevederea spaţiilor pentru afirmarea pe planul manifestărilor internaţionale cu caracter politic, economic, cultural şi sportiv.

6. Multiplicarea şi diversificarea tipurilor de oferte pentru spaţii muzeale, expoziţionale, reuniuni internaţionale şi naţionale şi competiţii sportive, prin: crearea unor spaţii muzeale pentru domenii specializate în zone de primă reprezentativitate (Calea Victoriei, Parcul Libertăţii, Văcăreşti), în construcţii industriale cu valoare de patrimoniu, (Filaret - gară, Panduri - Vechea Vamă), precum şi în zone atractive pentru copii şi tineri (zona “Bucureşti 2000”, Parcul Tineretului, parcurile şi polii de loisir din proximitatea lacurilor Colentinei, Dâmboviţei şi Văcăreşti), polii urbani din ansamblurile Titan, Drumul Taberei, Berceni; prevederea în zona centrală, în polii strategici exteriori şi în polii urbani şi de recreere a posibilităţii de localizare a spaţiilor expoziţionale şi spaţiilor flexibile pentru reuniuni; reabilitarea bazelor sportive şi de cantonament existente şi interzicerea diminuării suprafeţelor acestora prin inserţii de alte funcţiuni; prevederea posibilităţii de dezvoltare a unor baze pentru sportul de performanţă şi de recreere în zona lacurilor Colentinei, Morii şi Mihăileşti.; dezvoltarea unor baze pentru sportul de performanţă şi de recreare pe malul Dunării şi în jurul sistemului de lacuri riverane propus a fi refăcut.

7. Asigurarea spaţiilor necesare pentru Târguri Internaţionale, prin asigurarea spaţiilor necesare pentru Târguri Internaţionale prin: stoparea erodării zonei expoziţionale actuale din Piaţa Presei Libere şi dezvoltarea în exteriorul acesteia a unor funcţiuni complementare, alcătuind un pol principal urban; prevederea posibilităţii inserării spaţiilor pentru târguri specializate în cadrul polilor exteriori şi a platformelor strategice de lângă viitoarele porturi Argeş şi Dîmboviţa.

CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR pentru dezvoltarea Bucureştilor ca un important centru cultural, de cercetare şi învăţământ superior, cu crearea unor structuri permanente de contact intercultural Occident – Orient :

O.3 privilegierea localizărilor pentru viitoare funcţiuni culturale şi de reprezentare în exterior a identităţii Capitalei României

8. Dezvoltarea unor parcuri tehnologice, prin: înfiinţarea pe Splaiul Dâmboviţei în partea de nord a viitorului parc Văcăreşti a unui parc ştiinţific de informatică - „soft”, reunind cercetarea şi învăţământul superior, dezvoltarea ca parc ştiinţific a platformei Măgurele, crearea unui parc tehnologic in proximitatea zonei IMGB – Piaţa de Gros dezvoltarea a două noi parcuri tehnologice. în partea de est (Popeşti - Leordeni) şi de vest (Chiajna) şi dezvoltarea ca parc tehnologic a zonei de activităţi de la Aeroportul Otopeni.

9. Încurajarea dezvoltării în cadrul actualelor platforme industriale a profilelor de excelenţă, prin: reabilitarea platformelor industriale şi completarea cu servicii pentru întreprinderi şi alte profile complementare (I.M.M.).

10. Crearea posibilităţii dezvoltării activităţilor terţiare superioare de diferite tipuri, prin prevederea unor posibilităţi diverse de localizare şi asociere, fie în polii urbani, fie în zonele mixte din lungul principalelor artere.

CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR pentru dezvoltarea unor domenii de “ excelenţă” în producţie şi servicii :

O.4 imediata posibilitate de localizare adecvată a noi activităţi terţiare avansate - servicii manageriale, tehnice şi financiare - de rang extrateritorial şi metropolitan şi rezervarea unor viitoare amplasamente;

O.5 posibilitatea înfiinţării imediate a unui parc de informatică „soft “ pe traseul unei viitoare intrări dintr-o autostradă şi în condiţii favorabile din punct de vedere funcţional şi ambiental;

O.6 diversitatea posibilităţilor de conversie a platformelor industriale şi de creare a unor forme evoluate de grupare a unităţilor de producţie şi servicii în „parcuri de activităţi”.

11. Ameliorarea imaginii perceptibile de pe căile de acces în municipiu şi a terminalelor acestora – gări, aeroporturi, autogări, prin: asigurarea pentru viitoarele intrări dinspre autostrăzi a unor profile stradale de o calitate superioară celor standard şi marcarea prin amenajări peisagistice adecvate a apropierii de Capitală din momentul depăşirii pasajelor superioare de peste linia de centură; refacerea amenajărilor din lungul culoarelor radiale ale căilor ferate între linia de centură şi gări; refacerea imaginii perceptibile de pe linia de centură – cale ferată şi arteră de trafic greu; ameliorarea imaginilor oferite de aeroporturi şi de zonele imediat adiacente; corelarea regulamentelor de construire ale localităţilor din interiorul liniei de centură la nivelul exigenţelor urbane actuale ale unei metropole europene.

12. Reabilitarea ambianţei şi a imagini perimetrului central, prin: creşterea coerenţei configurative a zonelor constituite şi definirea configuraţiei spaţiilor nodale importante pe baza concursurilor de arhitectură; crearea unei configuraţii reprezentative în arealele care au făcut deja obiectul concursurilor de arhitectură ca „Bucureşti 2000”, Piaţa Victoriei, Piaţa Revoluţiei - şi continuarea concursurilor pentru alte locuri de interes reprezentate de polii urbani, principalele pieţe, pieţele viitoarelor gări, parcurile de activităţi, polii de recreere; dezvoltarea selectivă a funcţiunilor metropolitane, supramunicipale şi municipale, adecvat a fi localizate în zona centrală şi în viitorii poli urbani principali, extinderea funcţiunilor mixte de prim rang în lungul arterelor majore dotate cu transport public; menţinerea în perimetrul central a activităţilor productive şi de servicii din categoria celor care servesc funcţionarea zonei centrale şi relocarea treptată în timp a unităţilor incompatibile, poluante sau incomode; încurajarea localizării în componentele Aglomeraţiei a unor noi unităţi din domeniul cercetării - dezvoltării şi al tehnologiilor de vârf şi a relocării unora dintre activităţilor productive dislocate din zona centrală (I.M.M.) care pot beneficia de disponibilităţile de teren şi de forţă de muncă; identificarea şi înlocuirea sau demolarea construcţiilor parazitare de pe domeniul public precum şi a celor insalubre sau provizorii folosite impropriu pentru diferite activităţi incompatibile cu funcţionalitatea zonei centrale; controlul prin Regulamentul Local de Urbanism a calităţii imaginii oferite de clădiri şi amenajări către circulaţiile publice.

13. Reabilitarea imaginii zonelor protejate, prin: conservarea, revitalizarea şi punerea în valoare a zonei Centrului Istoric; amplificarea potenţialului zonei Lipscani prin deschiderea pentru public şi amenajarea atractivă a gangurilor, pasajelor şi curţilor; menţinerea caracteristicii proprii Capitalei de a prezenta pe areale mari şi coerente diferitele momente de rezonanţă la curentele de arhitectură europene cum ar fi: eclectism (C.E.C – Banca Naţională - Piaţa Universităţii), modernism, (B-dul Magheru – Bălcescu), oraşe-grădină (B-dul Catargiu, cartierul Jianu, cartierul Cotroceni), precum şi de a prezenta coerent din punct de vedere spaţial şi funcţional suprapunerea succesiunii diferitelor etape stilistice (Calea Victoriei, B-dul Carol, B-dul Elisabeta, cartierul Dacia); restituirea regulamentelor de realizare a lotizărilor protejate pentru renovări, completări şi reconstrucţii punctuale; prevederea unor dispoziţii speciale în R.L.U. pentru vecinătăţile sensibile din jurul monumentelor izolate.

14. Reabilitarea imaginii instituţiilor publice, clădirilor cu funcţiuni mixte şi a celor comerciale.

15. Ameliorarea imaginii enclavelor predominant rezidenţiale din zona centrală - prin creşterea coerenţei în funcţie de caracterul şi gradul de protecţie a ţesutului urban.

16. Ameliorarea imaginii spaţiilor plantate publice şi private, prin: respectarea sau restituirea planurilor originale ale parcurilor protejate şi refacerea şi întreţinerea spaţiilor plantate publice deteriorate sau ocupate abuziv; protejarea grădinilor private cu valoare istorică şi peisagistică (de exemplu grădina Casei Universitarilor); realizarea unor noi parcuri şi scuaruri publice; extinderea plantaţiilor stradale, plantarea Splaiurilor, înverzirea malurilor Dâmboviţei şi plantarea pietonalelor şi a parcajelor publice – în acest sens fiind necesară o preocupare organizată pentru formarea unui material dendrologic de calitate şi diversificat.

17. Ameliorarea mobilierului urban şi a afişajului.

18. Reabilitarea elementelor naturale – lacurile şi cornişele Colentinei, cursuri de apă, cornişele Dâmboviţei.

19. Multiplicarea spaţiilor şi traseelor exclusiv pietonale, prin crearea pe bază de concursuri de arhitectură şi urbanism în zonele atractive sau care concentrează un număr ridicat de persoane a spaţiilor şi străzilor destinate exclusiv pietonilor şi amenajarea acestora cu mobilier urban, plantaţii şi elemente de artă plastică la un nivel calitativ reprezentativ pentru Capitală.

CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR pentru reabilitarea ambianţei şi a calităţii imaginii generale a Capitalei :

O.7 obţinerea unor efecte imediate în reabilitarea ambianţei şi a calităţii imaginii generale a Capitalei în vederea reducerii discrepanţelor faţă de capitalele europene concurente în atragerea investitorilor.

v OBIECTIV STRATEGIC II - Susţinerea vitalităţii şi atractivităţii Municipiului Bucureşti potrivit rolului de Capitală a României

Ø OBIECTIVE URBANISTICE .

20. Rezervarea spaţiilor urbane semnificative pentru localizarea funcţiunilor publice de autoritate cu valoare emblematică pentru Capitala României - prin consolidarea locurilor reprezentative pentru imaginea Capitalei, prin afectarea sau rezervarea pentru viitoare funcţiuni publice a localizărilor disponibile: Piaţa Victoriei, Piaţa Revoluţiei, Piaţa Unirii, Piaţa Presei Libere, Dealul Arsenalului, zona "Bucureşti 2000" (conform proiectului premiat) precum şi punerea în valoare a Centrului Istoric, Dealului .Mitropoliei, zonei Văcăreşti, zonei Mihai Vodă (conform concursului Bucureşti 2000), Dealului Radu Vodă.

21. Asigurarea posibilităţii de reorganizare a activităţilor productive de bunuri şi servicii (cu valoare adăugată ridicată şi a celor cu rol “tractant” pentru economia naţională), în localizări atractive din proximitatea arterelor structurante, a noilor gări, a platformelor industriale şi în centrele de greutate ale marilor ansambluri rezidenţiale – prin: crearea posibilităţii dezvoltării sectorului terţiar autonom şi a celui de servicii pentru întreprinderi în grupări funcţionale (nuclee centrale comerciale şi de afaceri, poli urbani), acompaniate de servicii profesionale, comerţ, hoteluri, restaurante, recreere, alte servicii, spaţii pietonale, scuaruri şi parcaje; crearea prin Regulamentul Local de Urbanism a unor largi posibilităţi de modernizare, diversificare şi reconversie funcţională în cadrul platformelor industriale; asigurarea posibilităţii de afirmare a diversităţii iniţiativelor private prin instituirea zonelor mixte în lungul principalelor artere şi în centrele de cartier; crearea unor “structuri de aşteptare” diferenţiate.

22. Crearea posibilităţii dezvoltării în forme moderne a cercetării şi învăţământului superior. ( similar cu obiectivele urbanistice 3 – 4)

23. Dezvoltarea turismului - prin: diversificarea ofertei de turism şi extinderea zonelor atractive pentru iniţierea de servicii turistice din zona centrală, zona Centrului Istoric polii urbani, zonele mixte şi polii de recreere; echilibrarea funcţiei extraurbane de recreere prin: refacerea cursului degradat al râului Ciorogârla, amenajarea peisagistică a Lacului Mihăileşti şi a cursului Argeşului între acesta şi viitorul port, refacerea lacurilor şi zonei de agrement de pe malul Dunării din zona protejată conform P.A.T.N.

24. Asigurarea disponibilităţilor de locuri de muncă, locuinţe şi servicii, pentru atragerea selectivă a migranţilor tineri cu nivel ridicat de pregătire – prin diversificarea ofertei de locuri de muncă în domenii de vârf ale tehnologiei şi cercetării, în informatică şi în servicii superioare; prin crearea condiţiilor pentru oferte avantajoase de acces la locuinţe şi servicii de calitate; prin programe pentru încurajarea tinerelor familii de intelectuali.

CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR pentru dezvoltarea funcţiunilor specifice Capitalei:

O.8 posibilitatea unor localizării imediate şi rezervarea unor viitoare amplasamente adecvate pentru activităţi metropolitane într–o nouă configuraţie a principalelor centre de interes;

O.9 obţinerea unor efecte favorabile asupra structurii demografice şi socio-economice a populaţiei Capitalei

B. - STRATEGIA "DE ECHILIBRARE" PENTRU CORECTAREA DISFUNCŢIONALITĂŢILOR REGIUNII / ZONEI METROPOLITANE, AGLOMERAŢIEI URBANE ŞI MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.

B.1. ASIGURAREA CALITĂŢII DEZVOLTĂRII URBANE.

In cea de a doua categorie de priorităţi de grupează acelea prin care se deschid şi se protejează posibilităţile de atingere a următoarelor obiective strategice şi obiective urbanistice având ca orizont anul 2025:

v OBIECTIV STRATEGIC III - Dezvoltarea Capitalei ca o Aglomeraţie Urbană având un rol activ şi stimulativ la nivel regional şi metropolitan.

Ø OBIECTIVE URBANISTICE.

25. Dezvoltarea Zonei Metropolitane conform studiilor Centrului de Proiectare Urbană a Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi reanalizarea Regiunii Bucureşti + Ilfov – prin: echilibrarea şi stimularea utilizării resurselor şi a potenţialului de dezvoltare a zonei metropolitane a Bucureştilor în corelare cu Regiuni 8 Bucureşti - Ilfov şi cu cea a Regiunii 3 Muntenia; dezvoltarea concentrată a localităţilor şi limitarea extinderilor prin benzi înguste în lungul drumurilor naţionale şi judeţene; corelarea programelor de dezvoltare a infrastructurii tehnice majore inclusiv continuarea lucrărilor hidrotehnice de pe râurile Argeş şi Dâmboviţa; rezolvarea în sistem regional a problemei reciclării şi depozitării deşeurilor; refacerea lacurilor şi dezvoltarea zonelor de agrement de pe malul Dunării; instituirea şi protejarea centurii verzi – galbene; reducerea poluării; refacerea peisajului degradat; extinderea suprafeţelor împădurite

CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR pentru afirmarea şi exercitarea funcţiunii metropolitane la scară teritorială.

O.10 urgenţa cooperării la scară regională;

26. Corelarea prin Planul de Amenajare a Teritoriului Intercomunal a Planurilor Urbanistice Generale ale componentelor Aglomeraţiei Urbane Bucureşti – prin: cooperarea în dezvoltarea economică, socială şi teritorială, configurarea optimă a fiecărei localităţi conform propriei identităţi dar la un nivel de exigenţe apropiat de cel al Capitalei, protejarea traseelor marilor culoare de transporturi rutiere, feroviare, navale şi a localizării unui nou aeroport; dezvoltarea concentrată a localităţilor şi limitarea extinderii locuinţelor prin benzi înguste înşiruite în lungul drumurilor naţionale şi judeţene; dezvoltarea în sistem a infrastructurii tehnice majore şi racordarea tuturor localităţilor la sistemele centralizate de alimentare cu apă şi canalizare; rezolvarea în sistem a transportului public la scara Aglomeraţiei Urbane Bucureşti; participarea tuturor componentelor Aglomeraţiei Urbane la rezolvarea în sistem regional a problemei reciclării şi depozitării deşeurilor; rezervarea terenurilor pentru dezvoltarea unor platforme logistice în proximitatea viitoarelor porturi şi a noului aeroport din sudul Capitalei; rezervarea unor zone pentru poli exteriori de transfer, distribuţie, producţie şi servicii în proximitatea intersecţiilor principalelor accese radiale în Capitală cu linia de centură; rezervarea unor localizări pentru funcţiuni complementare celor din Bucureşti pentru producţie şi servicii, învăţământ superior, cercetare şi dezvoltarea ca parc ştiinţific, tehnologic şi de învăţământ superior a Platformei Măgurele; rezervarea unor localizări atractive pentru locuinţe, inclusiv pentru locuitorii din Bucureşti; amenajarea peisagistică a lacului Mihăileşti şi a malurilor Argeşului între lac şi viitorul port cu rezervarea unor localizări favorabile pentru recreere, sport de performanţă şi agrement, case de vacanţă, alte facilităţi pentru turism; refacerea debitului minim necesar din punct de vedere ecologic şi calităţii apei râului Ciorogârla; reducerea poluării; protejarea centurii verzi – galbene; extinderea suprafeţelor împădurite în zonele de nord – est şi sud – vest ale Capitalei şi crearea inelului verde al liniei de centură pentru îmbunătăţirea climatului urban în perioadele de caniculă şi diminuarea aportului de praf în perioadele fără vegetaţie sau zăpadă.

CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR Pentru armonizarea dezvoltării, la un nivel superior de complexitate, a Capitalei cu cea a localităţilor din Aglomeraţia Urbană Bucureşti

O.11 urgenţa cooperării intercomunale.

v OBIECTIV STRATEGIC IV - Ridicarea calităţii vieţii locuitorilor.

Ø OBIECTIVE URBANISTICE.

27. Asigurarea securităţii sociale şi individuale - prin rezervarea terenului necesar pentru: locuinţe, servicii publice şi servicii de asistenţă socială în condiţii de reducere a segregării sociale, de reabilitare a celor în proces de decădere, de reducere a supradensităţii şi de reconstrucţie a cartierelor insalubre, de evitare a constituirii de mari enclave de locuinţe sociale, de realizare în zonele cu risc social a serviciilor şi amenajărilor publice destinate tinerilor; de încurajare a dezvoltării activităţilor productive compatibile şi de servicii în cartierele în decădere, de adoptare şi aplicare a standardelor europene privind facilitarea accesului în spaţiile publice a persoanelor cu handicap.

28. Ridicarea nivelului stării de sănătate şi a duratei medii de viaţă a locuitorilor - prin: identificarea, declararea şi crearea programelor de eradicare a locuinţelor insalubre; asigurarea serviciilor şi echipamentelor sociale şi sanitare esenţiale (inclusiv asigurarea cu suprafeţele minime de teren necesare pentru joc în aer liber a grădiniţelor; asigurarea cu suprafeţele de teren necesare pentru sport şi săli de gimnastică a şcolilor; asigurarea spaţiilor plantate ecologic necesare şi a spaţiilor pentru odihnă, joc şi sport la nivelul rezidenţial elementar); generalizarea accesului la alimentare cu apă în sistem centralizat şi la canalizare; reducerea poluării cartierelor rezidenţiale prin dezvoltarea unor sisteme colective performante de alimentare cu căldură şi apă caldă; cuprinderea tuturor locuitorilor şi agenţilor economici în sistemul de colectarea a deşeurilor şi introducerea experimentală a presortării şi reciclării deşeurilor; reducerea zgomotului prin evitarea amplasării unor activităţi zgomotoase şi a tranzitului autovehiculelor prin zonele exclusiv rezidenţiale

29. .Ameliorarea comportamentului demografic al locuitorilor - prin asigurarea în anul 2025 a indicelui de confort de o persoană pe cameră şi a unei suprafeţe minime 15 mp. locuibili pe un locuitor; asigurarea unui stoc suplimentar de locuinţe pentru necesităţilor tinerelor familii şi a atragerii noilor migranţi cu pregătire corespunzătoare viitorului profil funcţional al Capitalei

30. Asigurarea menţinerii valorii proprietăţii - prin limitarea inserţiei altor activităţi în clădirile colective de locuit cu excepţia celor situate în zone mixte evitarea inserţiilor de activităţi şi volume incompatibile cu caracterul zonei şi cu vecinătăţile imediate care pot conduce la scăderea valorii proprietăţii şi, în consecinţă, la diminuarea bugetului local.

31. Asigurarea condiţiilor de adecvare a locuinţei la nivelul veniturilor şi stilul de viaţă - prin diversificarea locuinţelor în sensul creşterii semnificative a ponderii locuinţelor colective mici şi individuale; reabilitarea clădirilor de locuit colective medii şi mari şi consolidarea celor care prezintă risc în caz de cutremur, solvabilizarea proprietarilor cu venituri mici în corelare cu sistemul de protecţie socială şi în compensare cu necesarul de locuinţe sociale; renunţarea, pentru locuinţele sociale, la soluţia clădirilor de locuit înalte care necesită costuri ridicate de funcţionare şi întreţinere.

32. Asigurarea pentru toţi locuitorii a accesului la infrastructura serviciilor şi amenajărilor publice – prin completarea şi diversificarea acestora şi prevederea lor obligatorie în zonele de extindere a intravilanului pentru locuinţe.

33. Generalizarea accesului la infrastructura tehnico-edilitară publică – prin completarea reţelelor în zonele lipsite de utilităţi şi prin prevederea obligatorie a echipării prealabile a zonelor de extindere a intravilanului.

34. Economisirea resurselor financiare, energetice şi a timpului locuitorilor - prin evitarea dezvoltării dispersate în teritoriu a locuinţelor, eliminare / reducerea disfuncţionalităţilor intra şi interzonale; ameliorarea circulaţiilor majore; organizarea conform principiilor internaţionale a parcării autovehiculelor, inclusiv în vederea asigurării confortului pietonilor, fluidizării traficului şi întreţinerii curăţeniei; dezvoltarea unui transport public performant; asigurarea dreptului fiecărei proprietăţi la lumină, însorire şi intimitate; ameliorarea serviciilor edilitare şi de salubritate; consolidarea vieţii sociale de complex rezidenţial şi de cartier prin dezvoltarea facilităţilor pentru comerţ, servicii şi recreere.

35. Creşterea suprafeţei spaţiilor plantate publice şi a celor ecologic necesare - prin crearea unor noi parcuri publice în apropierea Lacului Morii, în zona Văcăreşti şi în partea de Sud a Municipiului; stabilire prin R.L.U. a unor norme minime de plantare a terenurilor private.

36. Diversificarea condiţiilor de recreare în cadrul urban - prin favorizarea localizării în zona centrală a unor facilităţi pentru recreare de nivel metropolitan şi cultural elevat atractive pentru atât pentru bucureşteni cât şi pentru turismul cultural şi de afaceri; dezvoltarea agrementului de tip urban cu un standard ridicat în zona protejată a Centrului Istoric; crearea unor noi poli de recreare în zona lacurilor Colentinei, Morii şi Văcăreşti; inserarea în polii urbani a unor diferite tipuri de servicii pentru agrement având ca grupuri ţintă populaţia din ansamblurile rezidenţiale învecinate, angajaţii şi clienţii polului; transformarea unor străzi comerciale din zona centrală în trasee pietonale şi deschiderea unor noi pasaje comerciale; crearea unor noi străzi şi pieţe pietonale în toţi poli urbani propuşi; crearea unor trasee pentru ciclişti pe malurile lacurilor Colentinei, pe cornişa Dâmboviţei, între marile ansambluri şi polii urbani.

37. Diversificarea şi creşterea accesibilităţii zonelor extraurbane de recreare - prin asigurarea unui transport public pentru zonele exterioare de recreare; crearea unor trasee pentru ciclişti către şi dinspre zonele periurbane de recreere (în lungul penetraţiilor de spaţii plantate către centrul oraşului şi în paralel cu principalele accese rutiere în Capitală).

38. Protecţia împotriva poluării - prin reducerea la sursă a poluării factorilor de mediu, limitarea localizării locuinţelor, a echipamentelor publice şi a amenajărilor pentru odihnă şi sport în zone poluate; respectarea distanţelor sanitare.

39. Protecţia împotriva riscurilor naturale şi tehnologice - prin introducerea noilor standarde de protecţie antiseismică în concordanţă cu o nouă microzonare a teritoriului Bucureştilor; efectuarea lucrărilor de consolidare a clădirilor afectate de cutremurele anterioare; asigurarea Lacurilor Colentinei şi a Lacului Morii împotriva riscului de inundare a Capitalei; asigurarea respectării limitelor de protecţie împotriva riscurilor tehnologice.

CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR privind localizarea adecvată a noi locuri de muncă şi locuinţe, pentru asigurarea infrastructurii serviciilor sociale şi a infrastructurii tehnice, în condiţii de asigurare a calităţii mediului şi a integrării sociale.

O.12 satisfacerea cerinţelor imediate de localizarea adecvată a noi locuri de muncă şi locuinţe, pentru asigurarea infrastructurii serviciilor sociale şi a infrastructurii tehnice, în condiţii de asigurare a integrării sociale şi în conformitate cu principiile dezvoltării durabile;

O.13 crearea premiselor de reducere a discrepanţelor faţă de calitatea locuirii din alte capitale europene.

v OBIECTIV STRATEGIC V - Valorificarea şi protejarea potenţialului natural şi arhitectural - urbanistic.

Ø OBIECTIVE URBANISTICE

40. Punerea în valoare a lacurilor şi cursurilor de apă - prin amenajarea peisagistică a întregului tronson al lacurilor şi cursului Colentinei cuprins în interiorul liniei de centură, crearea zonei de protecţie de minim 50 metri a oglinzii lacurilor, realizarea drumului de halaj şi asigurarea constituirii unor circuite publice în lungul acestora.

41. Punerea în valoare a reliefului – prin amenajarea peisagistică şi crearea unui circuit predominant plantat al cornişei sudice a Dâmboviţei şi a unor puncte de belvedere pe promontoriile malului nordic.

42. Punerea în valoare a amenajărilor peisagistice protejate şi conservarea arborilor protejaţi - prin restaurarea parcurilor, grădinilor şi cimitirelor protejate conform proiectelor originale şi protejarea arborilor valoroşi.

43. Refacerea peisajului natural degradat - prin afectare funcţională şi juridică precisă, cu obligaţia de întreţinere, a tuturor spaţiilor neutilizate sau degradate.

CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR pentru valorificarea potenţialului natural:

O.14 stoparea degradării şi ocupării neadecvate a zonelor cu potenţial natural;

O.15 crearea premiselor de valorificare în perspectivă a potenţialului peisagistic prin intervenţii – „model”, pentru crearea unei solidarităţi a locuitorilor faţă de valorile cadrului natural.

44. Conservarea şi punerea în valoare într-o condiţie de existenţă contemporană a patrimoniului construit - prin renovarea integrată a centrului istoric şi a altor zone şi monumente protejate precum şi prin protejarea şi punerea în valoare (atunci când pot reprezenta „in situ” interes cultural – turistic) a siturilor arheologice din Bucureşti; punerea în valoare a zonelor şi monumente protejate şi a siturilor arheologice la scară teritorială ca bază a unor circuite regionale / zonale de interes pentru turismul cultural.

45. Reabilitarea, reutilizarea şi postutilizarea fondului construit - prin protejarea şi reabilitarea diferitelor tipuri de ţesut urban cu diferite funcţiuni având caracteristici ilustrative pentru perioadele anterioare anilor 1947; reabilitarea ansamblurilor şi placărilor realizate după anul 1947; recuperarea şi reutilizarea materialelor de construcţie rezultate în urma reabilitărilor şi demolărilor.

CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR pentru valorificarea potenţialului construit:

O.16 stoparea degradării zonelor protejate

O.17 crearea premiselor de reabilitare şi punere în valoare a cadrului construit şi de realizare a unor intervenţii – „pilot”.

B.2. CORECTAREA DISFUNCŢIONALITĂŢILOR REGIUNII / ZONEI METROPOLITANE, AGLOMERAŢIEI URBANE ŞI MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.

Disfuncţionalităţile avute în vedere în Planul Urbanistic General, pe baza principiilor Dezvoltării Durabile, detaliate în capitolul 1.9. „DISFUNCŢIONALITĂŢI INTERCORELATE”, se referă la factorii şi categoriile de probleme specificate în continuare:

v FACTORI DE NATURĂ FIZICO-GEOGRAFICĂ

Ø legături cu exteriorul (internaţionale, naţionale, regionale) ca suport al fluxurilor de persoane, produse, capital, servicii şi informaţii

1. legături slabe prin căi rutiere şi feroviare

2. legături slabe cu culoarul Dunării

3. necesitatea în perspectivă a unui nou aeroport

4. telecomunicaţii nemodernizate

5. parazitarea drumurilor europene, naţionale şi judeţene între localităţi

6. restricţii multiple create de reţelele tehnice majore

Ø unitatea structural - geosistemică dintre cadrul natural şi cadrul construit

7. configurarea defavorabilă în teritoriu a mediului construit actual din aria imediată de influenţă a Bucureştilor

Ø continuitatea circuitelor biogeochimice

8. afectarea calităţii cursurilor şi oglinzilor de apă de către activităţile antropice prin preluări mari de debite, prin deversări de ape uzate neepurate şi prin mineralizare excesivă

9. afectarea circuitelor apelor subterane de lucrările de infrastructură legate de amenajarea cursului Dâmboviţei etc.

10. dificultăţi în evacuarea apelor meteorice

11. lipsa de continuitate dintre masivele plantate exterioare şi enclavele de spaţii plantate publice din intravilan şi a celor de pe malurile lacurilor

12. degradarea climatului urban

13. acumularea unor mari volume de deşeuri urbane dispuse atât difuz – neorganizat cât şi în depozite neadecvat organizate; absenţa sortării şi recuperării deşeurilor

Ø gradul de armonizare caracteristicilor fizico-morfologice ale cadrului construit cu peisajul geografic

14. ocultarea valorilor reliefului precum şi a cursurilor şi oglinzilor de apă

15. antropizare ridicată a ecosistemelor naturale şi creşterea gradului de fragilitate a zonelor sensibile

16. disproporţii între diferitele tipuri de utilizare a terenului urban şi potenţialul cadrului natural

17. insuficienta preocupare privind conturarea unor imagini reprezentative ale siluetei exterioare şi interioare

18. degradarea imaginii intrărilor în Capitală

Ø utilizarea / protejarea resurselor naturale existente şi potenţiale,

19. reducerea valorii sociale, economice şi peisagistice a lacurilor Colentinei

20. reducerea valorii sociale, economice, ecologice şi peisagistice a pădurilor şi spaţii verzi urbane

21. poluarea apelor subterane

22. poluarea cursurilor de apă

23. poluarea şi degradarea solului

24. poluarea

25. poluarea vegetaţiei

Ø riscuri potenţiale

26. seismicitate

27. inundabilitate

28. alunecarea malurilor dintre albiile majore şi minore

29. riscuri tehnologice

CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR:

U.1.ameliorarea conectării nivelului local cu cel macro – teritorial;

U.2 protecţia resurselor şi ameliorarea locuibilităţii teritoriului (natural, amenajat şi construit);

U.3 protecţia împotriva riscurilor potenţiale.

v FACTORI DE NATURĂ SPATIO – ECOLOGICĂ

Ø echilibrul ecologic

30. dezechilibre în dezvoltarea teritoriului la scară regională şi metropolitană

31. dezechilibre cauzate de defazări în adaptarea şi corelarea dezvoltării Capitalei ca inimă a unei Aglomeraţii Urbane

32. dezechilibre la scara municipală cauzate de absenţa, subdezvoltarea sau dezvoltarea excesivă a unor categorii de funcţiuni urbane raportate la rolul, caracterul şi funcţiunile Capitalei

33. dezechilibre în dezvoltare cauzate de excesiva presiune a investiţiilor în partea nordică a Capitalei şi pe malurile Lacurilor Colentinei

34. dezechilibre prin amestec aleatoriu de funcţiuni

35. dezechilibre prin defazări în realizarea infrastructurii tehnice

36. dezechilibre cauzate de atitudinea faţă de potenţialul mediului natural

37. dezechilibre cauzate de atitudinea faţă de potenţialul mediului construit şi amenajat

38. dezechilibre cauzate de atitudinea faţă de aspectul localităţii

Ø competiţie, conflicte

39. situaţie defavorabilă în competiţia cu alte capitale

40. conflicte potenţiale între interesele de dezvoltare ale Regiunii Bucureşti - Ilfov şi Regiunii Muntenia

41. conflicte în interiorul Zonei Metropolitane

42. conflicte între interesele Capitalei şi cele ale comunelor învecinate din Aglomeraţia Urbană Bucureşti

43. conflicte între interesul public şi cel privat, cu subevaluarea celui dintâi şi a rolului acestuia în creşterea valorii fiecărei proprietăţi şi a bugetului local

44. competiţie în ocuparea şi utilizarea terenului urban cu tendinţă de creare a unor noi disfuncţionalităţi şi segregări

45. conflicte între drepturile fiecăruia dintre proprietarii învecinaţi la însorire, lumină naturală şi intimitate

Ø dinamici (extinderi, substituiri)

46. absenţa unor programe importante din fonduri publice

47. disproporţia dintre frecvenţa redusă a operaţiunilor urbanistice concertate şi cea relativ ridicată a intervenţiilor punctuale şi operaţiunilor mici private difuze dictate exclusiv de deţinerea / achiziţionarea unui teren şi fructificarea maximă speculativă a acestuia

48. dinamica foarte modestă a investiţiilor din ultimul deceniu

49. dezvoltări limitate ale extinderii / modernizării infrastructurii tehnice

50. dezvoltări minime ale infrastructurii echipamentelor publice

51. menţinerea unui număr ridicat de construcţii neterminate, aflate în diferite faze de execuţie

Ø particularităţi ale complexului ecologic urban,

52. insuficienta susţinere a aprovizionării cu produse perisabile şi a adaptării şi modernizării agriculturii din arealul de influenţă imediată a Capitalei

53. funcţionarea dificilă a fluxurilor care asigură "metabolismul urban" (distribuţie, stocaj, transfer)

54. gestionarea necorespunzătoare a fluxurilor din “aval” (recuperare, reciclare, depozitare a diferitelor categorii de deşeuri) şi imposibilitatea rezolvării pe teritoriul administrativ al Bucureştilor a aspectelor legate de postutilizare

CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR:

U.4 flexibilitatea de receptare spaţial-urbanistică a unor măsuri non- urbanistice care aparţin cu precădere politicilor de dezvoltare

U.5 echilibrarea ocupării şi utilizării terenului în raport cu caracteristicile şi dinamica dezvoltării complexului ecologic urban

U.6 înscrierea în principiile dezvoltării durabile

v FACTORI DE NATURĂ SPAŢIO-FUNCŢIONALĂ

Ø afirmarea identităţii in competiţia dintre capitalele europene

55. rol internaţional limitat, prezenţă redusă a funcţiunilor extrateritoriale

56. funcţiuni metropolitane reduse şi incomplete

Ø diferenţierea organizării funcţionale,

57. deficienţe în configurarea Regiunilor Bucureşti – Ilfov şi Muntenia şi a structurii lor instituţionale

58. absenţa structurilor organizatorice adecvate pentru Zona Metropolitană

59. absenţa structurilor organizatorice adecvate pentru Aglomeraţia Urbană Bucureşti (Capitala + oraşele Bolintin - Vale, Buftea, Mihăileşti + 36 comune)

60. supradimensionarea sectoarelor administrative ale Capitalei

61. insuficienta conturare a unor poli urbani care să polarizeze activităţi şi servicii la o scară complementară zonei centrale

62. întârzierea configurării spaţiale a unor noi funcţiuni specifice Capitalei care să sprijine atragerea unor investitori

63. dimensionarea aleatorie şi absenţa corelării serviciilor la nivel de cartier ca suport a coeziunii şi participării locuitorilor (insuficienta conturare a centrelor de cartier)

64. absenţa diferenţierii dintre zonele preponderent rezidenţiale şi cele zonele mixte

Ø gradul de satisfacere a necesităţilor

65. insuficienta diversificare a zonelor de producţie pentru bunuri şi servicii

66. absenţa sau insuficienţa unor forme complexe de servicii purtătoare de dezvoltare

67. insuficienta dezvoltare şi diversificare a zonei rezidenţiale

68. disfuncţionalităţi privind circulaţiile

69. disfuncţionalităţi privind transport public

70. disfuncţionalităţi privind gospodăria apelor

71. disfuncţionalităţi privind alimentarea cu apă

72. disfuncţionalităţi privind canalizarea

73. disfuncţionalităţi privind alimentarea cu energie electrică

74. disfuncţionalităţi privind telefonia

75. disfuncţionalităţi privind alimentarea cu căldură

76. disfuncţionalităţi privind alimentarea cu gaze

Ø modul de valorificare a potenţialului existent,

77. întârzieri în reabilitarea fondului construit

78. întârzierea consolidării clădirilor afectate de seismele anterioare

79. agresarea spaţiilor plantate publice şi reducerea spaţiilor plantate private

Ø cultivarea calităţilor estetic – compoziţionale

80. valorificare necorespunzătoare a potenţialului construit cu valoare istorică

81. compromiterea valorificării potenţialului natural

82. compromiterea valorilor configurativ-estetice existente

Ø perturbări, dezechilibre, conflicte

83. perturbări create în utilizarea terenului agricol din periurban

84. perturbări create de inerţia unor utilizări şi grupări de activităţi depăşite în raport cu necesităţile actuale

85. perturbări create de nefinalizarea unor lucrări începute înainte de anul 1990

86. perturbări create de localizarea diseminată a unor noi activităţi anterior posibilităţii de înţelegere a avantajelor grupărilor în noi zone funcţionale ca efect a acţiunii forţelor economiei de piaţă

87. perturbări create de presiuni ale unor funcţiuni banale asupra celor mai reprezentative amplasamente disponibile

88. stări conflictuale generate de incompatibilităţi funcţionale

CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR:

U. 7 eficacitatea concertării planurilor şi programelor urbanistice privind teritoriului propriu Capitalei şi a celui de influenţă imediată pe baza obiectivelor strategice şi a obiectivelor urbanistice., .U. 8 funcţionalitatea localităţii în raport cu teritoriul

U. 9 funcţionalitatea localităţii în ansamblu

U.10 funcţionalitatea inter şi intrazonală

U.11 funcţionalitatea infrastructurii tehnice

v FACTORI SOCIO-SPAŢIALI

Ø profilul socio-economic al localităţii

89. discrepanţă între rolul de capitală şi profilul socio-economic actual

Ø mărimea, dinamica, structura demografică, fenomene demografice

90. situaţie nefavorabilă şi cu tendinţe de agravare în viitor

Ø potenţial şi grad de ocupare a forţei de muncă

91. subutilizarea forţei de muncă cu pregătire medie şi ridicată

Ø nivelul de instruire

92. pondere comparativ redusă a studiilor post-liceale şi universitare

Ø starea de sănătate

93. stare de sănătate necorespunzătoare

Ø nivelul PIB (PPC) / locuitor

94. scăzut, deşi superior celui naţional

Ø nivelul veniturilor

95. scăzut

Ø situaţia proprietăţii

96. incertă

Ø comportamentul sub aspectul consumului şi al utilizării timpului liber

97. nivel scăzut, similar cu cel din ţările în curs de dezvoltare

Ø densitatea populaţiei

98. densitate foarte ridicată pe teritoriul administrativ

99. densitate foarte ridicată in intravilan

Ø caracteristici spaţiale ale grupării forţei de muncă, ale producţiei, distribuţiei si consumului

100. dezechilibre cauzate de supraîncărcarea zonei centrale

101. dezechilibre cauzate de crearea unor concentrări perimetrale sau exterioare

Ø nivelul de asigurare al serviciilor publice

102. întârzierea conturării centrelor marilor ansambluri

103. conturarea modestă a centrelor de cartier în absenţa activităţilor specifice

104. nivel scăzut al echipamentelor publice aferente rezidenţialului

Ø nivelul de asigurare cu infrastructură tehnică şi servicii de salubritate

105. deficitar

Ø segregări sociale în teritoriu

106. accentuarea segregării sociale la nivel zonal

107. menţinerea segregării sociale intrazonale ( a) pe fâşii paralele cu fronturile principale din zona centrală; b) prin menţinerea în perimetrul central şi în toate sectoarele a unor enclave de locuinţe “suburbane” sau insalubre intrazonale în aria centrală

108. persistenţa persoanelor fără adăpost şi a copiilor străzii

Ø capacitatea de participare, convivialitate

109. absenţa facilităţilor pentru toate categoriile de pietoni caracteristice zonei centrale, centrelor de sector ( în special ale marilor ansambluri) şi inconsistenţa funcţională a centrelor de cartier ca loc de contact social

110. creşterea infracţionalităţii în general şi a insecurităţii în spaţiile publice urbane

CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR:

U.12 eficacitatea strategiilor şi politicilor inter-relaţionate de dezvoltare economică, socială şi spaţială, de la nivelul naţional la cel local.

U.13 reducerea „crizei” creată de întârzierea restructurării şi redresării economice asupra populaţiei, calităţii vieţi, teritoriului şi resurselor

U.14 reducerea „crizei” creată de întârzierea intrării componentei teritorial – urbanistice în strategiile, politicile şi programele de dezvoltare

U.15 reflectarea imediată a unor acţiuni orientate spre ameliorarea calităţii vieţii locuitorilor

C. PRIORITĂŢI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI ŞI ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE .

Cu menţiunea că, în totalitatea lor, priorităţile exprimate la diferite paliere de către executiv sunt cuprinse ca problematică în capitolele „OBIECTIVELE STRATEGICE ŞI OBIECTIVE URBANISTICE” şi „DISFUNCŢIONALITĂŢI INTERCORELATE”, prezentarea acestora constituind un argument principal în structurarea şi gruparea priorităţilor care sunt prezentate în capitolul 2 din acest volum.

C.1. PRIORITĂŢI ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LA NIVEL SUPRAMUNICIPAL.

q PALIERUL NAŢIONAL

Se anticipează situarea Capitalei pe un palier privilegiat în procesul de ajustare structurală prevăzut prin Strategia Naţională de Dezvoltare Economică a României în perioada 2000-2004 care prevede la nivel naţional (cap. IV, E.2.1):

- promovarea mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile ţării în vederea îmbunătăţirii competitivităţii şi realizării unei creşteri economice permanent;

- promovarea unei dezvoltări armonioase spaţiale şi a reţelei de localităţi;

- creşterea capacităţii regiunilor (din punct de vedere instituţional, financiar, decizional) la susţinerea propriului proces de dezvoltare;

- promovarea principiilor dezvoltării durabile;

- crearea şanselor egale în ce priveşte accesul la informare, cercetare – dezvoltare tehnologică, educaţie şi formare continuă.

Sunt de menţionat, totodată, implicaţiile pentru Bucureşti ale următoarelor prevederi:

q asimilarea şi dezvoltării tehnologiilor orientate către:

- reducerea decalajelor tehnologice

- accelerarea procesului de informatizare a societăţii româneşti,

- dezvoltarea sectoarele industriale cu consumuri materiale şi energetice reduse şi cu valoare adăugată ridicată

- revitalizarea întreprinderilor mijlocii şi mari cu potenţial de competitivitate

q direcţionarea investiţiilor către:

- crearea de noi locuri de muncă prin stimularea sectorului de firme mici şi mijlocii

- dezvoltarea capacităţii de generare a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnologice prin sprijinirea formării şi extinderii nucleelor, centrelor şi reţelelor de excelenţă în domenii considerate prioritare

- dezvoltarea infrastructurii informaţionale

- dezvoltarea accelerată, externalizarea şi specializarea serviciilor pentru producţie

- revigorarea şi valorificarea potenţialului naţional de cercetare şi dezvoltare tehnologică

- dezvoltarea infrastructurilor prin demararea construcţiei de autostrăzi (culoarele 4 şi 9 de transport european)

- stimularea activităţii de construcţii

- relansarea investiţiilor în învăţământ

- protecţia şi conservarea mediului, a diversităţii biologice, a resurselor naturale şi buna gestionare a Reţelei Naţionale de Arii Protejate

q PALIERUL REGIONAL.

Strategia Naţională de Dezvoltare Economică a României în perioada 2000-2004 prevede la nivel regional (cap. IV, E, 2.2) următoarele:

- reducerea disparităţilor dintre regiuni, judeţe, mediu urban – mediu rural, zone centrale – tone periferice etc.;

- preîntâmpinarea apariţiei unor zone – problemă;

- coordonarea iniţiativelor de dezvoltare regională cu priorităţile naţionale şi orientărilor Uniunii Europene;

- promovarea unor politici diferenţiate conform unor particularităţi zonale (zone monofuncţionale – predominant agricole, miniere -, aglomerări urbane, zone naturale şi construite protejate, zone de graniţă, zone cu probleme de mediu);

La nivelul strategiei de dezvoltare a Regiunii nr.8 Bucureşti – Ilfov (septembrie 2000 – în curs de reactualizare la data definitivării P.U.G.), accentul este pus pe dezvoltarea Judeţului Ilfov, problemele complexe ale Bucureştilor şi zonei metropolitane ca şi problema cooperării cu Regiunea 3 Muntenia fiind insuficient precizate.

q PALIERUL JUDEŢULUI ILFOV.

Conform notei de probleme prezentată de DLPUAT a Consiliului Judeţean – Ilfov în cadrul discuţiei de la M.L.P.T.L. – DGATU din aprilie 2001, “problema numărul 1 constă în poluarea datorată lipsei de canalizare în tot judeţul Ilfov, dar în primul rând în zonele adiacente Bucureştiului ”. Se consideră prioritare:

- elaborarea unui plan de amenajare a teritoriului zonal şi corelarea planurilor urbanistice generale;

- întocmirea unui studiu de prefezabilitate pentru rezolvarea canalizării;

- definitivarea şi marcarea limitelor dintre sectoarele Bucureştilor şi comune (divergenţe privind graniţa);

- clarificarea apartenenţei Liniei de Centură şi închiderea inelului rutier în sectorul Chitila;

- stabilirea clară a traseelor viitoarelor autostrăzi şi a ordinii de prioritate a acestora.

q PALIERUL INTERCOMUNAL AL AGLOMERAŢIEI URBANE BUCUREŞTI.

C.2. PRIORITĂŢI ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LA NIVEL MUNICIPAL.

În conformitate cu punctele de vedere exprimate de Departamentul de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului al Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, cu valoare de temă pentru Planul Urbanistic General al Capitalei, se consideră necesare următoarele principii de dezvoltare pentru P.U.G Bucureşti:

· refacerea ţesăturii urbane şi a relaţiilor nord – sud în zona B-dului Unirii, în special a traseelor tradiţionale Traian, Buzeşti. Haşdeu, Uranus;

· dezvoltarea compactă

· accentuarea caracterului radial – inelar

· descongestionarea zonei centrale

· descentralizare funcţională

· creşterea atractivităţii pentru locuitori şi vizitatori; reabilitarea spaţiilor publice

· remodelarea zonelor industriale în declin (zona dintre str. Tudor Vladimirescu, artera de trafic greu, Fabrica de Chibrituri)

· dezvoltarea spre nord-est până la limita naturală (1) la nord: aeroport Băneasa, curs apă, C.F. Constanţa, (2) la nord-est comuna Dobroieşti, C.F. Obor, culoar linii de înaltă tensiune, curs apă, lacuri, (3) culoar la 200 m. la nord de C.F. Constanţa pentru drum expres şi accese trafic

· crearea unei şosele de distribuţie la circa 400 m. nord de Lacurile Colentinei

· dezvoltare policentrică polarizată de principalele intersecţii dintre arterele radiale şi inelul median;

· multiplicarea sectoarelor administrative

· reconectarea la tradiţia evoluţiei urbane interbelice

· punerea în valoare ca siluetă perceptibila de la distanţă a cornişei Dâmboviţei

Priorităţile de rezolvare a circulaţiei, în ordinea posibilităţii realizării şi eficienţei, sunt următoarele:

· viaduct Titulescu – Orhideelor

· traversări nord – sud: Traian – Mircea Vodă şi Buzeşti - Haşdeu – Uranus

· Piaţa Unirii – circulaţia metroului

· drumul expres la nord de C.F. Constanţa

· nodul de circulaţie Răzoare

· atacarea celorlalte trasee inelare sau tangenţial

Observaţii:

§ se consideră în P.U.G. ca prioritate de rezolvare a circulaţiei şi închiderea tronsonului sudic al inelului principal de circulaţie, fapt indirect prezent în lista anterioară la punctul – „accentuarea caracterului radial – inelar”, fapt confirmat şi de abordarea actuală a pasajului de la Orhideelor;

§ nu se fac nici un fel de referiri la aspectele cantitative pe care le are în vedere administraţia municipală.

C.3. PRIORITĂŢI ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LA NIVELUL SECTOARELOR CAPITALEI.

Sectorul 1 (conf. Minutei din 12.02.2001)

- reabilitare si extindere de reţele edilitare;

- construirea de locuinţe;

- modernizarea circulaţiei – traseu DN1 până in zona centrala.

Sectorul 2 (conf. Minutei din 19.02.2001 si adresei DGU nr. 371 / 22.02.2001)

- elaborare P.U.Z. – uri “DOAMNA GHICA” (cartier rezidenţial in curs de aprobare la C.G.M.B. ), maior “BACILA” (in curs de elaborare) , “OBOR”, ”P.U.Z. TEI –TOBOC” (cartier rezidenţial 35 ha );

- “P.U.Z. OBOR” (in curs de aprobare in Consiliul General al Municipiului Bucureşti ) prevede:

- locuinţe 39.14%;

- industrie 9%;

- servicii 5.62%;

- echipamente publice 5%;

- spatii verzi 8.74%;

- circulaţii 32.5%;

- zona se va transforma intr-un pol urban major al sectorului II, se propune amplasarea viitorului sediu al Primăriei sectorului 2, reorganizarea Pieţei Obor, reabilitarea zonelor verzi si a circulaţiilor, majorarea parcajelor şi remodelarea estetică a zonei

Observaţii: pentru a răspunde funcţiei de pol urban principal, se consideră necesară diminuarea locuinţelor, oricum existente în perimetrul studiat, şi creşterea consistentă a suprafeţei destinate birourilor, comerţului, serviciilor profesionale colective si personale, alimentaţiei publice, recreării.

- reamenajarea Halei Obor - (hala terminala Obor P+1E, AC = cca. 1000mp in curs de edificare );

- reabilitarea sistemului rutier - pentru Anul 2001: 117 străzi;

- reabilitarea spatiilor verzi - Parc plumbuita, Parc 8 Mai, Parc Naţional, locuri joaca pentru copii , spatii verzi in lungul arterelor principal, plăcuţe indicatore si numere poştale;

- reabilitarea Casei de Cultura Mihai Eminescu si a Teatrului de vara din Parcul Naţional.

Sectorul 3 (conf. Minutei din 13.02.2001)

- reabilitarea si extinderea de reţele edilitare;

- construirea de locuinţe prin A.N.L. (şcoala de şoferi si str. Vitioara, elaborare P.U.Z. de sector, reabilitare de străzi, reabilitarea intrării autostrăzii Bucureşti – Constanta, reabilitarea culoarelor de cale ferata, reamenajarea Parcului IOR si a Parcului Titan).

Sectorul 4 (conf. Minutei din 16.02.2001 şi discuţiilor ulterioare)

- realizare locuinţe pentru tineret (studiu de fezabilitate – zona Vitan – Bârzeşti, 825 locuinţe pentru închiriere)

- iniţierea lotizării din zona Matei (30 ha.);

- realizarea sălilor de sport la două şcoli;

- salvarea scuarului public Gazelei 22 – B-dul Gh. Coşbuc;

- punerea în valoare a cornişei sudice a Dâmboviţei (plantarea pantei);

- continuarea reţelei de canalizare pe baza noului colector de 1250 in cartierul Apărătorii Patriei ;

- coordonarea extinderii reţelei de gaze cu restul reţelelor edilitare;

- precizarea şi rezervarea culoarelor pentru circulaţiile majore (intrarea autostrăzii, drumul expres etc.)

Sectorul 5 (conf. Minutei din 15.02.2001)

- elaborare P.U.Z. Bucureşti 2000;

- programe pentru execuţia de locuinţe sociale;

- declararea zonelor publice verzi si protejate.

Sectorul 6 (conf. Minutei din 14.02.2001)

- studii de specialitate pentru zona Lacului Morii;

- criterii tehnice care sa reglementeze situaţia terenurilor din interiorul ansamblurilor de locuinţe colective.

D. PRIORITĂŢI REZULTATE DIN SONDAJUL DE OPINIE REALIZAT ÎN RÂNDUL LOCUITORILOR ŞI SPECIALIŞTILOR .

Problemele cu care se confruntă bucureşteanul, percepute ca “grave” şi “foarte grave” alcătuiesc următorul “top negru” care permite atât ierarhizarea gravităţii problemelor cât şi identificarea priorităţilor urbanistice care pot susţine rezolvarea acestora:

Probleme	Ponderea nemulţumirilor	Implicaţii urbanistice luate în considerare în P.U.G.	Implicaţii non-urbanistice
Curăţenia deficitară	98%	Prevederea asigurării moderne şi eficiente în sistem regional a recuperării şi depozitării deşeurilor. Crearea premisei de reducere a aportului de praf din exteriorul municipiului prin prevederea unor plantaţii de protecţie. Crearea premisei de reducere a surselor de praf din interiorul municipiului prin: creşterea suprafeţei spaţiilor plantate publice; prevederile din R.L.U. privind obligaţia opacizării soclului gardurilor şi a înierbării şi plantării terenurilor libere din curţi şi incinte; prevederea din R.L.U. privind amenajarea corespunzătoare a spaţiilor plantate publice în lungul bordurilor spre trotuare.	Problema aparţine Primăriei Generale
Corupţia	98%		Cumul de cauze*
Starea necorespunzătoare a străzilor (drumurilor)	97%	Prevederea ameliorării tramei de circulaţie şi a traseelor pentru traficul greu.	Problema aparţine Primăriei Generale şi Primăriilor de Sector
Încălcarea legilor	97%		Cumul de cauze*
Birocraţia din instituţii	93%		Cumul de cauze*
Scăderea securităţii individuale şi a bunurilor	91%		Cumul de cauze*
Lipsa de locuinţe	89%	Prevederea terenurilor necesare pentru construcţia de noi locuinţe.	Cumul de cauze*
Lipsa locurilor de muncă	87%	Prevederea terenurilor necesare pentru construcţia de noi locuri de muncă şi a posibilităţii conversiei unor zone industriale în concordanţă cu cerinţele restructurării sectoriale şi a orientării spre tehnologii avansate.	Cumul de cauze*
Riscurile create de câinii vagabonzi	84%		Problema aparţine Primăriei Generale şi Primăriilor de Sector
Nivelul ridicat de poluare	81%	Condiţionări şi interdicţii prin Regulamentul local de Urbanism în ceea ce priveşte localizarea pe teritoriul municipiului a activităţilor care produc poluare.	Cumul de cauze*
Starea necorespunzătoare a pieţelor agroalimentare	80%	Prevederea unei largi game de posibilităţii pentru dezvoltarea diversificată a spaţiilor comerciale.	Problema aparţine Primăriei Generale şi Primăriilor de Sector
Activitatea necorespunzătoare a Administraţiei Financiare	77%		Cumul de cauze*
Insuficienţa spaţiilor de joacă pentru copii	71%	Se propune revederea planurilor urbanistice ale marilor ansambluri de locuinţe colective pentru asigurarea spaţiilor de joc pentru copii, de odihnă şi sport, circulaţii, parcaje etc.	Cumul de cauze*

*) cumul de nerealizări care implică atât diferite instituţii ale statului: Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Poliţia, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Mediului, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, cât şi Administraţia Publică, Locală

Soluţiile pe care le întrevăd specialiştii pentru ca Bucureştii să se prezinte ca o capitală europeană au fost următoarele:

· în privinţa curăţeniei – se consideră că aspectul european al Capitalei nu poate fi realizat în afara unei preocupări permanente de realizare a curăţeniei, dar şi de păstrare a ei. Nu sunt suficiente activitatea eficientă a personalului şi dotarea tehnică modernă a unor firme de salubritate serioase, dacă acestea nu sunt susţinute de mijloace educative (“educaţia forţată” – dacă este cazul) şi coercitive (supraveghere, control, amenzi) . Totodată, în pofida tendinţelor de convertire a oricăror activităţi în bani, se apreciază că hărnicia, profesionalismul firmelor de curăţenie şi educaţia devansează ca prioritate adunarea fondurilor necesare (activitate susţinută de curăţenie 36%, calitatea dotării şi a personalului firmelor 25%, mijloace coercitive 22%, fonduri 11%, alte 6%);

· în privinţa circulaţiei – cele mai multe păreri consideră necesare, pe lângă repararea străzilor (26%), următoarele ameliorări ale sistemului de circulaţie (44%): realizarea arterelor pietonale, construirea parcajelor etajate, realizarea unor artere noi ocolitoare, rezolvarea intersecţiilor cu pasaje, mutarea traficului greu şi a tranzitului pe centură, realizarea de sensuri unice şi noi parcaje, eliminarea parcajelor de pe trotuare, grija faţă de spaţiile publice, elaborarea P.U.G. Bucureşti pentru circulaţie, fluidizarea circulaţiei. Sunt menţionate ca necesare şi preocupările pentru comportamentul civilizat al conducătorilor auto având ca efect fluidizarea circulaţiei, siguranţa în trafic şi evitarea accidentelor (22%) ca şi privatizarea serviciilor (8%);

· în privinţa turismului – se consideră necesară îmbunătăţirii activităţii promoţionale (24%), a ofertei de dotări şi a calităţii serviciilor pentru activităţi turistice (17%) a întreţinerii acestora (10%) şi a completării lor cu noi construcţii (7%), în paralel cu punerea în valoare a obiectivelor turistice (14%), stimularea iniţiativei particulare (10%) şi măsuri educative (7%). Opiniile privind măsurile promoţionale sunt foarte diferenţiate, de la evidenţierea obiectivelor turistice existente, la promovarea programelor culturale, la sisteme de semnalizare-orientare prin indicatoare în limbi de circulaţie internaţională, elaborarea unor ghiduri de circulaţie auto cu evidenţierea monumentelor, promovarea centrelor de interes. Toate acestea ar reprezenta împreună 38% din opiniile privind crearea pentru Bucureşti a unui sistem competitiv de turism pe plan european;

· în privinţa petrecerii timpului liber - opiniile majoritare sunt structurate spre doi poli de interes care, împreună, grupează 66% din propuneri:

- amenajarea spaţiilor verzi, a lacurilor şi a spaţiilor de destindere-recreare cu echipamentele aferente (sportive, pietonale, comerciale, culturale);

- perfecţionarea unor programe sportive şi culturale specifice petrecerii timpului liber.

În restul de 33% din opţiuni sunt cuprinse propuneri de amenajare a spaţiilor publice, privatizarea serviciilor şi mărirea ofertei de servicii, măsuri de diminuare a poluării fonice şi atmosferice, măsuri promoţionale, alegerea oamenilor capabili şi eficienţi în domeniu precum şi măsuri de educaţie a populaţiei privind comportamentul civilizat în petrecerea timpului liber;

· în privinţa imaginii în exteriorul ţării - se consideră că Bucureştii ar putea fi privit ca o capitală europeană dacă s-ar rezolva problemele majore ale oraşului: curăţenia, circulaţia, comerţul stradal, poluarea, cerşetorii; şi s-ar pune la punct un sistem promoţional care să faciliteze cunoaşterea oraşului: prin iniţierea de carnavaluri şi manifestări cultural-turistice care să fie făcute cunoscute în străinătate;

· în privinţa evenimentelor cultural-ştiinţifice - propunerile persoanelor intervievate se orientează preponderent spre ansamblul măsurilor publicitare, mediatizarea intensă a evenimentelor culturale şi ştiinţifice, diversificarea programelor atât prin promovarea evenimentelor specific româneşti, cât şi prin invitarea unor personalităţi culturale şi ştiinţifice din afara ţării, organizarea de expoziţii, congrese, simpozioane şi festivaluri internaţionale care să se bucure de o intensă publicitate.

1.2. CONDIŢIONĂRI NECESAR A FI LUATE ÎN CONSIDERARE ÎN STABILIREA PRIORITĂŢILOR.

In stabilirea priorităţilor este luată în considerare existenţa unui fond extrem de complex de condiţionări şi variabile, provenind din următoarele direcţii:

q capacitatea societăţii româneşti de a depăşi nivelul actual de subdezvoltare, de a realiza o redresarea cât mai urgentă a situaţiei economice şi, în consecinţă, de a provoca oprirea declinului demografic; cu cât acest moment va întârzia, cu atât fenomenele demografice negative vor avea consecinţe mai grave, pe termen mai lung;

q ritmul de îndeplinire a condiţiilor de aderare la structurile euro-atlantice;

q necesitatea de a se accentua rolului „tractant” al Capitalei în dezvoltarea României, prin provocarea creşterii PIB (PPC) / locuitor la un nivel consistent superior celui naţional;

q necesitatea de a se accepta faptului că identitatea Capitalei constituie o principală forţă în competiţia cu alte Metropole şi că aceasta este rezultanta complexă a caracteristicilor civilizaţiei şi culturii locuitorilor, nuanţată de aspiraţiile lor şi de capacitatea lor creativă de a se manifesta în interiorul valorilor europene;

q capacitatea Administraţiei de a se adapta la cerinţele descentralizării - regionale, comunale, orăşeneşti, municipale, pe sectoare -, prin respectarea principiului subsidiarităţii care implică, simultan cu descentralizarea, o creştere a autorităţii la nivelul fiecărui palier, în special în stabilirea strategiilor şi politicilor de dezvoltare pe ansamblu şi, corelat, pe domenii specifice, ca bază a îndeplinirii propriilor responsabilităţi şi a cooperării cu celelalte paliere administrative;

□ capacitatea Administraţiei de a informa şi de a se consulta cu locuitorii cu privire la planurile şi proiectele de dezvoltare şi, totodată, capacitatea locuitorilor de a se implica şi de a se solidariza în jurul unui proiect comun în calitate de parteneri şi beneficiari direcţi.

2 PRIORITĂŢI INTERCORELATE

Din intercorelarea priorităţilor pentru atingerea obiectivelor strategice şi urbanistice ca şi pentru limitarea / eliminarea disfuncţionalităţilor au rezultat trei mari categorii de priorităţi:

2.1 - priorităţi de care depinde funcţionarea şi dezvoltarea Municipiului Bucureşti dar care sunt de competenţă unor paliere teritoriale superioare celui municipal din punctul de vedere al organizării şi deciziei – denumite pe scurt „supramunicipale” - , detaliate în continuare la pct. 2.1. – palierul regional / zonal şi intercomunal şi la pct. 2.3 - palierul naţional;

2.2 - priorităţi la scara Municipiului Bucureşti pe domenii urbanistice specifice, rezultate din integrarea priorităţilor semnalate în fiecare dintre capitolele privind aceste domenii (capitolele P.U.G. nr. 2.1. – 2.8 şi 2.10 –2.11) detaliate în continuare la pct. 2.2. l;

2.3 - priorităţi constând în acţiuni şi programe care intră în sfera deciziilor politice şi administrative, deci depăşesc competenţa Planului Urbanistic General (denumite „non-urbanistice”) dar care condiţionează posibilitatea de aplicare a propunerilor urbanistice de ameliorare a stării actuale şi de dezvoltare a Bucureştilor pe termen lung.

Conturarea priorităţilor s-a făcut pe baza următoarelor principii:

q obţinerea cu mijloacele reduse de care se dispune, în actualele condiţii de austeritate, a unor efecte maxime pe următoarele planuri:

□ pe planul creşterii atractivităţii Capitalei pentru noi investiţii majore, strategice;

□ pe planul deschiderii unei palete largi şi flexibile de localizări imediate pentru diferite categorii de investiţii;

□ pe planul unor efecte sociale favorabile, resimţite imediat de locuitori;

q remedierea unor disfuncţionalităţi acute în domeniul circulaţiilor şi echipării tehnice;

q provocarea interesului pentru operaţiuni concertate între domeniul public şi cel privat prin proiecte urbanistice zonale şi concursuri de arhitectură;

q protejarea posibilităţilor de reconfigurare pe termen mediu şi lung a Capitalei în raport cu schimbările structurale pe care le vor aduce redresarea economică, schimbarea profilului socio-economic, racordarea la culoarele de transporturi transeuropene;

q raportarea critică la tendinţele care s-au manifestat difuz în cei 10 ani în care nu a existat un Plan Urbanistic General şi, în consecinţă, susţinerea manifestărilor favorabile care sunt convergente cu procesele de dezvoltare, corectarea celor divergente sau cu efecte contrare, precum şi anticiparea acelor procese inevitabil legate de dezvoltare dar care, datorită întârzierii restructurării şi redresării economice, nu sunt încă perceptibile.

Deciziile privind eşalonarea anuală a abordării priorităţilor şi corelarea între sectoare, revin Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

2.1. PRIORITĂŢI PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI LA SCARA REGIUNII / ZONEI METROPOLITANE ŞI A AGLOMERAŢIEI URBANE BUCUREŞTI, PROVENITE DIN DIRECŢIA NECESITĂŢILOR DE FUNCŢIONARE ŞI DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.

In cele ce urmează, priorităţile sunt prezentate pe domeniile urbanistice specifice din planurile şi studiile de specialitate, detalierea acestora în raport cu obiectivele strategice şi urbanistice şi cu disfuncţionalităţile integrate conform principilor dezvoltării durabile, fiind prezentată în Anexele 1-9.

DOMENII SPECIFICE URBANISTICE ŞI DE AMENAJAREA TERITORIULUI	PRIORITĂŢI
CONFIGURAREA REGIUNII / ZONEI METROPOLITANE	1.Finalizarea studiului privind Regiunea / Zona Metropolitană a Capitalei în vederea cooperării între Regiunea de Dezvoltare nr. 8 – Bucureşti – Ilfov şi Regiunea de Dezvoltare nr. 3 - Muntenia (eventual ca punct de pornire pentru o reconfigurare a acestor regiuni pe baze funcţional – teritoriale cu scopul economisirii resurselor solicitate de existenţa unui palier intermediar de „Zonă Metropolitană”, diferit de cel al „Regiunii Metropolitane”).
CONFIGURAREA AGLOMERAŢIEI URBANE BUCUREŞTI	2. Elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Intercomunal al Aglomeraţiei Urbane Bucureşti şi corelarea pe baza acestuia a Planurilor Urbanistice Generale ale tuturor componentelor Aglomeraţiei Urbane Bucureşti
3. Corelarea regulamentelor de construire a localităţilor din interiorul liniei de centură cu cel al Bucureştilor, la nivelul exigenţelor urbane actuale ale unei metropole europene.
Rezervarea terenului necesar pentru crearea unor poli exteriori de transfer situaţi în relaţie cu întrările în Bucureşti ale noilor autostrăzi, linia de centură şi tronsonul sudic al autostrăzii de rocadă.:
5. Încurajarea localizării în componentele Aglomeraţiei a unor noi unităţi din domeniul cercetării - dezvoltării şi al tehnologiilor de vârf.
6. Încurajarea relocării în componentele Aglomeraţiei a unora dintre activităţilor productive dislocate din zona centrală (I.M.M.) care pot beneficia de disponibilităţile de teren şi de forţă de muncă.
7. Sporirea capacităţii rutiere de transport a traseelor existente în zona de dezvoltare a Aglomeraţiei Urbane Bucureşti, atât pentru relaţii de tranzit de lung parcurs, cât şi pentru traficul local şi de legătură cu principalele centre urbane din teritoriul de influenţă (Ploieşti, Urziceni, Olteniţa, Giurgiu, Alexandria, Piteşti, Târgovişte).
8. Oprirea parazitării drumurilor europene, naţionale şi judeţene între localităţi.
9. Echilibrarea funcţiei extraurbane de recreare a Capitalei prin amenajarea peisagistică a Lacului Mihăileşti şi a cursului Argeşului între acesta şi viitorul port, refacerea cursului degradat al râului Ciorogârla, refacerea lacurilor şi a zonei de agrement de pe malul Dunării din zona protejată conform P.A.T.N.
CONFIGURAREA UNOR ZONE FUNCŢIONALE DE INTERES NAŢIONAL	PLATFORME LOGISTICE. 10. Precizarea localizării şi rezervarea terenului pentru realizarea la intersecţia culoarelor europene 4 şi 9 a unor platforme logistice cu rol regional – european pentru transporturi, distribuţie, depozitare, producţie, servicii pentru comerţ şi alte posibile funcţiuni asociate (târguri internaţionale, centru comercial regional, burse de mărfuri, servicii pentru transportatori, parcuri de distracţii etc.) bazate pe : nodul transporturi combinate rutiere, feroviare, navale şi aeriene în vecinătatea viitorului port Argeş şi a viitorului aeroport Bucureşti – Sud, ( în zona localităţii Adunaţii - Copăceni); nodul transporturi combinate rutiere, feroviare şi navale de la Glina; nodul transporturi combinate rutiere, feroviare (viitor acces la est) şi aeriene de la Otopeni.
	ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR – CERCETARE. 11. Precizarea localizărilor şi rezervarea terenului pentru extinderea activităţilor de cercetare şi învăţământ superior, postuniversitar şi formativ prin crearea unor “campusuri” şi „parcuri ştiinţifice”. 12. Reabilitarea ca parc ştiinţific a Centrului de Fizică Atomică Măgurele.
	PARCURI DE ACTIVITĂŢI. 13. Rezervarea terenului pentru realizarea a două noi parcuri tehnologice în partea de est (Popeşti - Leordeni) şi de vest (Chiajna) a Municipiului şi dezvoltarea ca parc tehnologic a zonei de activităţi de la Aeroportul Otopeni.
	EXPOZIŢII, TÂRGURI INTERNAŢIONALE. 14. Rezervarea posibilităţii inserării spaţiilor pentru târguri specializate în cadrul polilor exteriori de transfer şi a platformelor strategice sud şi est.
	TURISM, AGREMENT, SPORT. 15. Reabilitarea bazelor sportive şi de cantonament existente şi interzicerea diminuării suprafeţelor acestora prin inserţii de alte funcţiuni. 16. Rezervarea posibilităţii de echilibrarea funcţiei extraurbane de recreare a Capitalei prin: protejarea şi începerea amenajării peisagistice a Lacului Mihăileşti şi a cursului Argeşului între acesta şi viitorul port; analizarea posibilităţii de refacere a cursului degradat al râului Ciorogârla în vederea recuperării atractivităţii zonei riverane pentru turism (case de vacanţă); studierea posibilităţii de refacerea a lacurilor Greaca şi Suhaia şi a creării, pe malul protejat al Dunării conform P.A.T.N., a unei importante zone pentru turism, agrement şi sport de performanţă (atractivă şi pentru turismul internaţional de pe culoarul Dunării)
PUNEREA ÎN VALOARE A SITUĂRII CAPITALEI ÎN RELAŢIE CU MARILE CULOARE TRANSCONTINENTALE	CIRCULAŢII RUTIERE. 16. Rezervarea terenului necesar pentru culoarele de transporturi transeuropene inclusiv pentru zonele de protecţie faţă de acestea.
17. Rezervarea terenului necesar pentru realizarea tronsonului sudic al autostrăzii de rocadă cu rol de ocolire şi distribuţie a traficului de tranzit uşor şi greu odată cu terminarea autostrăzii Bucureşti – Constanţa
18. Asigurarea rezervei de teren pentru infrastructurile necesare pentru volumele mari de trafic auto prognozat la nivelul anilor 2015 – 2025 din jurul Capitalei şi pentru legăturile cu principalele regiuni ale ţării (Moldova, Transilvania, Oltenia, Banat, Muntenia şi Dobrogea).
19. Rezervarea posibilităţii dublării în viitor a profilului arterei de centură pentru traficul greu şi înscrierea acesteia în categoria drumurilor naţionale.
20. Reabilitări şi modernizări ale autostrăzii A1 (Bucureşti – Piteşti realizată parţial) şi ale drumurilor naţionale DN2 (Bucureşti – Urziceni – Buzău – Râmnicu Sărat) şi DN6 (Bucureşti – Alexandria).
21. Completarea sistemului radial al marilor culoare convergente spre Bucureşti cu o reţea regională de legături interjudeţene, independente de Capitală (existentă cu excepţia unei legături de cca. 6 km.) şi reabilitarea reţelei de drumuri judeţene şi comunale care sunt necesare funcţionării Regiuni nr. 4 Muntenia.
22. Rezervarea terenului pentru amenajarea principalelor noduri de intersecţie şi schimb intermodal ale căilor rutiere din reţeaua principală de relaţii teritoriale ale căilor de comunicaţii şi transport.
23. Ameliorarea imaginii perceptibile de pe căile de acces în municipiu şi a terminalelor acestora – gări, autogări. 24. Ameliorarea imaginilor oferite de aeroport şi de zonele imediat adiacente.
25. Prevederea şi rezervarea terenului pentru profile stradale de calitate superioară celor standard şi marcarea prin amenajări peisagistice adecvate a apropierii de Capitală din momentul depăşirii pasajelor superioare de peste linia de centură.
26. Refacerea imaginii perceptibile de pe linia de centură – cale ferată şi arteră de trafic greu.
	CIRCULAŢII INTERMODALE. 27. Asigurarea conexiunilor intermodale între transportul public la mare distanţă şi cel local, inclusiv prin linia ferată de centură şi luarea în considerare a posibilităţii unui transport public între Bucureşti şi aeroporturi.
	CIRCULAŢII FEROVIARE. 28. Modernizarea liniilor C.F. care fac parte din coridoare feroviare europene de transport şi trasee de mare viteză: Bucureşti – Constanţa - Coridorul European IV Bucureşti – Ploieşti - Coridorul European de Transport IV şi IX Bucureşti – Giurgiu - Coridorul European de Transport IX Bucureşti – Craiova
29. Lucrări pentru sporirea vitezei de circulaţie : dublarea liniei pe tronsonul Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa; sistematizarea staţiilor : Bucureşti Băneasa, Pantelimon, Brăneşti, Chitila, Buftea şi ramificaţia Buciumeni, linia C.F. de centură; reabilitarea liniilor pe tronsoanele Bucureşti Nord – Chitila, Bucureşti Nord – Bucureştii Noi – Vidra, Bucureşti Nord – Jilava; electrificarea liniei Chiajna – Jilava.
30. Creşteri de capacitate şi retehnologizarea sistemului feroviar sporirea capacităţilor actualelor terminale de containere mari din staţiile Bucureşti Vest, Bucureştii Noi, Titan dublări de linii: Voluntari – Bucureşti Sud – Popeşti Leordeni – Berceni – Jilava Bucureşti Nord – Mogoşoaia Bucureşti Obor – Pantelimon Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa electrificare: Bucureşti - Progresu – Jilava Chiajna - Jilava Bucureşti Sud – Popeşti Leordeni – Berceni – Jilava cheiuri, magazii şi rampe noi la staţiile Pantelimon şi Bucureşti Vest.
31. Linii şi staţii C.F. noi pentru relaţii pe parcurs lung şi transport în comun urban şi suburban: Bucureşti Băneasa – Aeroportul Otopeni: lungime totală 11 km, din care 6,5 km în tunel şi 3,5 km pe estacadă, capacitate 40 perechi trenuri-zi, timp de mers 20 minute Bucureşti Panduri – Domneşti: legătura noii Gări Panduri cu magistrala I C.F. cu o linie nouă dublă electrificată de 10 km dotată cu BLA.
Bucureşti Pipera – Căciulaţi va asigura staţiei Pipera legătura cu linia Bucureşti Nord – Mogoşoaia – Urziceni, conectând magistrala C.F. Bucureşti – Constanţa la reţeaua feroviară spre Moldova.
	CIRCULAŢII AERIENE. 32. Extinderea capacităţii pentru pasageri şi mărfuri a Aeroportului Otopeni ce urmează a cuprinde o mare parte a suprafeţei dintre DN1 şi DC 5 aferentă comunelor Otopeni şi Tunari (triplarea capacităţii până în 2015).
33. Dezvoltarea Aeroportului Băneasa – tronsonul din comuna Voluntari.
34. Amenajarea nodurilor de intrare / ieşire din zona aeroportului Otopeni Rezervarea terenului pentru ameliorarea legăturii rutiere şi de transport public a Capitalei cu aeroportul Otopeni Rezervarea terenului pentru noile accese rutiere şi feroviare dinspre est la aeroportul Otopeni.
	35. Precizarea localizării şi rezervarea terenului pentru un viitor nou aeroport la sud de Bucureşti, conform studiilor I.P.T.A.N.A - 1999.
	CIRCULAŢII NAVALE. 36. Continuarea lucrărilor la canalele şi porturile de pe Argeş şi Dâmboviţa ca suport al introducerii eficiente a Bucureştilor în reţeaua capitalelor Dunărene şi ca bază a dezvoltării polilor exteriori strategici, cel de pe Argeş urmând să beneficieze şi de prezenţa noului aeroport: finalizarea lucrărilor la canalului navigabil al râului Argeş, pe tronsoane, începând de la Dunăre, astfel ca la orizontului anului 2015 legăturile navigabile dintre Dunăre şi Bucureşti să intre în exploatare pe întreaga lungime.
PROTECŢIA RESURSELOR NATURALE	37. Reducerea disproporţiei dintre diferitele tipuri de utilizare a terenului şi potenţialul cadrului natural 38. Revederea potenţialului de utilizare a malului nordic al Lacurilor Colentinei de pe teritoriul comunelor limitrofe (P.A.T.IC - AUB) în vederea recuperării valorii sociale, economice şi peisagistice a acestora. 39. Recuperarea valorii sociale, economice, ecologice şi peisagistice a pădurilor şi crearea unor noi pepiniere. 40. Reducerea afectării calităţii cursurilor şi oglinzilor de apă de către activităţile antropice prin preluări mari de debite, prin deversări de ape uzate neepurate şi prin mineralizare excesivă extinderi şi modernizări ale staţiilor de epurare ale localităţilor şi unităţilor economice de pe teritoriul înconjurător al Capitalei (Bragadiru, Jilava, Buftea, Crevedia, Popeşti Leordeni) realizarea unui sistem complex de derivaţii legate de necesarul de apă al Capitalei, de suplimentarea resurselor de apă ale râului Dâmboviţa şi refacerea cursului Ciorogârlei 41. Reducerea unor dificultăţi în evacuarea apelor meteorice studierea evacuării apelor de pe cursul vechi al Dâmboviţei pe tronsonul estic dintre Calea Văcăreşti şi linia de centură (P.A.T.IC - AUB) 42. Ameliorarea climatului: crearea unor masive şi bariere plantate pentru ameliorare climatului local (P.A.T.IC - AUB) crearea unor continuităţi ale spaţiilor plantate pe direcţia masivelor împădurite dinspre nord-est şi sud vest (P.A.T.IC - AUB) corectarea lipsei de continuitate dintre masivele plantate exterioare şi enclavele de spaţii plantate publice din intravilan şi a celor de pe malurile lacurilor.
PROTECŢIA ÎMPOTRIVA POLUĂRII MEDIULUI	43. Protejarea împotriva poluării a surselor subterane de apă de la Ulmi, Arcuda, Bragadiru, conform încadrării acestora în categoria a II-a de importanţă.
	44. Reducerea poluării cursurilor de apă extinderi şi modernizări ale staţiilor de epurare ale localităţilor şi unităţilor economice de pe teritoriul localităţilor Jilava, Bragadiru, Popeşti – Leordeni, Buftea, Crevedia ; igienizarea apei din lacurile de acumulare de pe râul Colentina având în vedere gradul ridicat de poluare bacteriană ( monitorizarea în sezonul estival) urgentarea realizării colectorului de ape uzate de la Buftea precum şi racordarea în mod obligatoriu a tuturor agenţilor poluatori situaţi pe traseul colectorului remedierea deficienţelor treptei biologice a staţiei de epurare Buftea urmărirea şi amendarea agenţilor care nu respectă tehnologia de evacuare a apelor uzate vidanjate remedierea şi aducerea la parametrii de funcţionare a staţiilor de preepurare ale unităţilor economice riverane apelor de suprafaţă ; 45. Prevenirea scurgerii necontrolate a apelor de suprafaţă de pe terenurile riverane prin: urmărirea în permanenţă a activităţii de depozitare a deşeurilor pe malul apelor şi sancţionarea nerespectării reglementărilor legale;
interzicerea folosirii îngrăşămintelor atât chimice, cât şi naturale, în zonele care nu au canalizate apele meteorice; interzicerea spălării autovehiculelor şi covoarelor pe malul lacurilor şi cursurilor de apă controlul evacuării dejecţii lor provenite de la animalele din gospodăriile particulare situate în zonele riverane, interzicerea şi sancţionarea depozitării acestora pe malul apelor.
46. Reducerea poluării şi degradarea solului abordarea rezolvării în sistem regional a colectării, recuperării şi depozitării deşeurilor urbane şi industriale.
47. Reducerea poluării aerului plantarea zonelor adiacente lacului Mihăileşti, a canalului Argeş şi compensarea masivelor forestiere pierdute ca urmare a realizării acestor lucrări realizarea plantaţiei masivelor verzi din nord-est ţi sud-vest şi a fâşiei plantate de 400 metri din lungul liniei de centură pentru diminuarea aportului de praf din exterior rezervarea de zone plantate de protecţie faţă de depozitele de deşeuri Glina şi Giuleşti, ca şi faţă de staţia de epurare Glina, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RISCURILOR NATURALE	48. Revederea zonării seismice a localităţilor în raport cu noile standarde. 49. Realizarea lucrărilor pentru apărarea împotriva inundaţiilor: îndiguire mal drept râul Ilfov pe sector Mircea Vodă – Cuza Vodă îndiguire mal stâng râul Dâmboviţa aval pod C.F. Conteşti redimensionarea descărcărilor de ape mari la barajele acumulărilor Bungetu I, Bungetu II şi Brăteşti pe râul Ilfov realizarea N. H. Bolovani pe râul Ilfov redimensionarea descărcărilor de ape mari la barajele acumulărilor Pantelimon II şi Cernica pe râul Colentina.
GOSPODĂRIA APELOR	50. Menţinerea capacităţii funcţionale a sistemului existent: mărirea gradului de regularizare a cursurilor de apă prin noi acumulări (terminarea acumulării Ogrezeni, realizării derivaţia Acumulare Ogrezeni Arcuda, realizarea acumulării Mărăcineni, Zăvoiul Orbului, Ciocăneşti) mărirea gradului de utilizare a surselor subterane, realizare captare subterană Potlogi 51. Lucrări necesare pentru protejarea calităţii apelor: extinderi şi modernizări ale staţiilor de epurare ale localităţilor şi unităţilor economice de pe teritoriul înconjurător al Capitalei (Bragadiru, Jilava, Buftea, Crevedia, Popeşti Leordeni) realizarea unui sistem complex de derivaţii legate de necesarul de apă al Capitalei, de suplimentarea resurselor de apă ale râului Dâmboviţa şi refacerea cursului Ciorogârlei;
	Studierea evacuării apelor de pe cursul vechi al Dâmboviţei pe tronsonul estic dintre Calea Văcăreşti şi linia de centură (P.A.T.IC - AUB).
ALIMENTARE CU APĂ	52. Ameliorarea situaţiei surselor de apă de suprafaţă îmbunătăţirea calităţii apei la surse, prin reabilitarea staţiilor de epurare din amonte şi eliminarea descărcărilor de ape uzate neepurate (extinderi şi modernizări ale staţiilor de epurare ale localităţilor şi unităţilor economice de pe teritoriul înconjurător al Capitalei (Bragadiru, Jilava, Buftea, Crevedia, Popeşti Leordeni) asigurarea zonei de protecţie sanitară la toate elementele sistemului reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de captare (priză) a apei de suprafaţă la Crivina – Argeş şi în albia râului Argeş definitivarea cu epiuri de mal a albiei râului Argeş modernizarea şi corectarea echipamentelor şi construcţiilor la priza Crivina
	reabilitarea barajului Brezoaele (lucrări urgente la baraj şi priză: rectificarea şi consolidarea malului stâng între baraj şi intrarea în fereastra de captare principală; regularizarea albiei aval de barajul stăvilar şi consolidarea malului stâng) reabilitarea aducţiunii Brezoaele – Arcuda (realizarea în perspectivă a două conducte Dn=1,20 m sau a două casete) modernizarea şi reabilitarea staţiilor de tratare Arcuda şi Roşu punerea în funcţiune a staţiei de tratare Ogrezeni reabilitarea şi modernizarea aducţiunilor de apă
	53. Ameliorarea situaţiei surselor de apă subterane: reabilitarea, modernizarea şi creşterea capacităţii de apă extrasă din puţurile de la fronturile de captare Ulmi – Vest, Arcuda şi Bragadiru realizarea de staţii de pompare la noile capacităţi de înmagazinare ce se vor crea în AUB
CANALIZARE	54. Studii de fezabilitate pentru lucrări de reabilitare si extindere a sistemului de evacuare şi epurare a apelor uzate din localităţile din AUB în corelare cu Municipiul Bucureşti. urgentarea dării în funcţiune a staţiei de epurare S.C. SICOMED S.A. (Glina) – obiectiv comun cu cele de protecţie a calităţii apei); extinderea canalizării spre Buftea, Otopeni şi în partea de sud (o nouă ramură a colectorului A3 prin microsisteme cu staţii de pompare) 55. Colectoare noi: Colector 2A2 (aripa nordica a colectorului A2) Str. Orşova – Republicii (com. Roşu) – Dudu – Chiajna Colector 2C1 (aripa N-E a colectorului C1) Sos. Pipera – Tunari – sat Pipera – comuna Dobroieşti
ENERGIE ELECTRICĂ	56. Noi linii LES 110 KV: Laromet – Otopeni Otopeni – Buftea 57. Realizarea de noi staţii de transformare: staţia de transformare Otopeni rezervarea localizărilor pentru noile staţii de transformare necesare după 2010 (Voluntari - suprafaţă între 0.21 – 0.28 ha)
TELECOMUNICAŢII	58. Modernizarea telecomunicaţiilor.
ALIMENTARE CU GAZE NATURALE	59. Buclarea conductei Şos. Bucureşti - Târgovişte cu conductele de pe Bucureşti - Piteşti. 60. Realizarea legăturilor dintre : comuna Chiajna şi cartierul Roşu – Militari, comuna Otopeni şi Municipiu, comuna Voluntari şi cartierul Colentina, comuna Chitila şi Municipiu, comuna Jilava şi Şos. Giurgiului.
SALUBRITATE	61. Rezolvarea la scară regională a problemei colectării, recuperării şi depozitării deşeurilor menajere şi industriale.
ASPECTE COMUNE	62. Abordarea corelată a traseelor infrastructurii tehnice majore având în vedere restricţiile multiple create de acestea în utilizarea teritoriului.

DOMENII SPECIFICE URBANISTICE ŞI DE AMENAJAREA TERITORIULUI

PRIORITĂŢI

CONFIGURAREA REGIUNII / ZONEI METROPOLITANE

1.Finalizarea studiului privind Regiunea / Zona Metropolitană a Capitalei în vederea cooperării între Regiunea de Dezvoltare nr. 8 – Bucureşti – Ilfov şi Regiunea de Dezvoltare nr. 3 - Muntenia (eventual ca punct de pornire pentru o reconfigurare a acestor regiuni pe baze funcţional – teritoriale cu scopul economisirii resurselor solicitate de existenţa unui palier intermediar de „Zonă Metropolitană”, diferit de cel al „Regiunii Metropolitane”).

CONFIGURAREA AGLOMERAŢIEI URBANE BUCUREŞTI

2. Elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Intercomunal al Aglomeraţiei Urbane Bucureşti şi corelarea pe baza acestuia a Planurilor Urbanistice Generale ale tuturor componentelor Aglomeraţiei Urbane Bucureşti

3. Corelarea regulamentelor de construire a localităţilor din interiorul liniei de centură cu cel al Bucureştilor, la nivelul exigenţelor urbane actuale ale unei metropole europene.

Rezervarea terenului necesar pentru crearea unor poli exteriori de transfer situaţi în relaţie cu întrările în Bucureşti ale noilor autostrăzi, linia de centură şi tronsonul sudic al autostrăzii de rocadă.:

5. Încurajarea localizării în componentele Aglomeraţiei a unor noi unităţi din domeniul cercetării - dezvoltării şi al tehnologiilor de vârf.

6. Încurajarea relocării în componentele Aglomeraţiei a unora dintre activităţilor productive dislocate din zona centrală (I.M.M.) care pot beneficia de disponibilităţile de teren şi de forţă de muncă.

7. Sporirea capacităţii rutiere de transport a traseelor existente în zona de dezvoltare a Aglomeraţiei Urbane Bucureşti, atât pentru relaţii de tranzit de lung parcurs, cât şi pentru traficul local şi de legătură cu principalele centre urbane din teritoriul de influenţă (Ploieşti, Urziceni, Olteniţa, Giurgiu, Alexandria, Piteşti, Târgovişte).

8. Oprirea parazitării drumurilor europene, naţionale şi judeţene între localităţi.

9. Echilibrarea funcţiei extraurbane de recreare a Capitalei prin amenajarea peisagistică a Lacului Mihăileşti şi a cursului Argeşului între acesta şi viitorul port, refacerea cursului degradat al râului Ciorogârla, refacerea lacurilor şi a zonei de agrement de pe malul Dunării din zona protejată conform P.A.T.N.

CONFIGURAREA UNOR ZONE FUNCŢIONALE DE INTERES NAŢIONAL

PLATFORME LOGISTICE.

10. Precizarea localizării şi rezervarea terenului pentru realizarea la intersecţia culoarelor europene 4 şi 9 a unor platforme logistice cu rol regional – european pentru transporturi, distribuţie, depozitare, producţie, servicii pentru comerţ şi alte posibile funcţiuni asociate (târguri internaţionale, centru comercial regional, burse de mărfuri, servicii pentru transportatori, parcuri de distracţii etc.) bazate pe :

nodul transporturi combinate rutiere, feroviare, navale şi aeriene în vecinătatea viitorului port Argeş şi a viitorului aeroport Bucureşti – Sud, ( în zona localităţii Adunaţii - Copăceni);

nodul transporturi combinate rutiere, feroviare şi navale de la Glina;

nodul transporturi combinate rutiere, feroviare (viitor acces la est) şi aeriene de la Otopeni.

ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR – CERCETARE.

11. Precizarea localizărilor şi rezervarea terenului pentru extinderea activităţilor de cercetare şi învăţământ superior, postuniversitar şi formativ prin crearea unor “campusuri” şi „parcuri ştiinţifice”.

12. Reabilitarea ca parc ştiinţific a Centrului de Fizică Atomică Măgurele.

PARCURI DE ACTIVITĂŢI.

13. Rezervarea terenului pentru realizarea a două noi parcuri tehnologice în partea de est (Popeşti - Leordeni) şi de vest (Chiajna) a Municipiului şi dezvoltarea ca parc tehnologic a zonei de activităţi de la Aeroportul Otopeni.

EXPOZIŢII, TÂRGURI INTERNAŢIONALE.

14. Rezervarea posibilităţii inserării spaţiilor pentru târguri specializate în cadrul polilor exteriori de transfer şi a platformelor strategice sud şi est.

TURISM, AGREMENT, SPORT.

15. Reabilitarea bazelor sportive şi de cantonament existente şi interzicerea diminuării suprafeţelor acestora prin inserţii de alte funcţiuni.

16. Rezervarea posibilităţii de echilibrarea funcţiei extraurbane de recreare a Capitalei prin:

protejarea şi începerea amenajării peisagistice a Lacului Mihăileşti şi a cursului Argeşului între acesta şi viitorul port;

analizarea posibilităţii de refacere a cursului degradat al râului Ciorogârla în vederea recuperării atractivităţii zonei riverane pentru turism (case de vacanţă);

studierea posibilităţii de refacerea a lacurilor Greaca şi Suhaia şi a creării, pe malul protejat al Dunării conform P.A.T.N., a unei importante zone pentru turism, agrement şi sport de performanţă (atractivă şi pentru turismul internaţional de pe culoarul Dunării)

PUNEREA ÎN VALOARE A SITUĂRII CAPITALEI ÎN RELAŢIE CU MARILE CULOARE TRANSCONTINENTALE

CIRCULAŢII RUTIERE.

16. Rezervarea terenului necesar pentru culoarele de transporturi transeuropene inclusiv pentru zonele de protecţie faţă de acestea.

17. Rezervarea terenului necesar pentru realizarea tronsonului sudic al autostrăzii de rocadă cu rol de ocolire şi distribuţie a traficului de tranzit uşor şi greu odată cu terminarea autostrăzii Bucureşti – Constanţa

18. Asigurarea rezervei de teren pentru infrastructurile necesare pentru volumele mari de trafic auto prognozat la nivelul anilor 2015 – 2025 din jurul Capitalei şi pentru legăturile cu principalele regiuni ale ţării (Moldova, Transilvania, Oltenia, Banat, Muntenia şi Dobrogea).

19. Rezervarea posibilităţii dublării în viitor a profilului arterei de centură pentru traficul greu şi înscrierea acesteia în categoria drumurilor naţionale.

20. Reabilitări şi modernizări ale autostrăzii A1 (Bucureşti – Piteşti realizată parţial) şi ale drumurilor naţionale DN2 (Bucureşti – Urziceni – Buzău – Râmnicu Sărat) şi DN6 (Bucureşti – Alexandria).

21. Completarea sistemului radial al marilor culoare convergente spre Bucureşti cu o reţea regională de legături interjudeţene, independente de Capitală (existentă cu excepţia unei legături de cca. 6 km.) şi reabilitarea reţelei de drumuri judeţene şi comunale care sunt necesare funcţionării Regiuni nr. 4 Muntenia.

22. Rezervarea terenului pentru amenajarea principalelor noduri de intersecţie şi schimb intermodal ale căilor rutiere din reţeaua principală de relaţii teritoriale ale căilor de comunicaţii şi transport.

23. Ameliorarea imaginii perceptibile de pe căile de acces în municipiu şi a terminalelor acestora – gări, autogări.

24. Ameliorarea imaginilor oferite de aeroport şi de zonele imediat adiacente.

25. Prevederea şi rezervarea terenului pentru profile stradale de calitate superioară celor standard şi marcarea prin amenajări peisagistice adecvate a apropierii de Capitală din momentul depăşirii pasajelor superioare de peste linia de centură.

26. Refacerea imaginii perceptibile de pe linia de centură – cale ferată şi arteră de trafic greu.

CIRCULAŢII INTERMODALE.

27. Asigurarea conexiunilor intermodale între transportul public la mare distanţă şi cel local, inclusiv prin linia ferată de centură şi luarea în considerare a posibilităţii unui transport public între Bucureşti şi aeroporturi.

CIRCULAŢII FEROVIARE.

28. Modernizarea liniilor C.F. care fac parte din coridoare feroviare europene de transport şi trasee de mare viteză:

Bucureşti – Constanţa - Coridorul European IV

Bucureşti – Ploieşti - Coridorul European de Transport IV şi IX

Bucureşti – Giurgiu - Coridorul European de Transport IX

Bucureşti – Craiova

29. Lucrări pentru sporirea vitezei de circulaţie :

dublarea liniei pe tronsonul Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa;

sistematizarea staţiilor : Bucureşti Băneasa, Pantelimon, Brăneşti, Chitila, Buftea şi ramificaţia Buciumeni, linia C.F. de centură;

reabilitarea liniilor pe tronsoanele Bucureşti Nord – Chitila, Bucureşti Nord – Bucureştii Noi – Vidra, Bucureşti Nord – Jilava;

electrificarea liniei Chiajna – Jilava.

30. Creşteri de capacitate şi retehnologizarea sistemului feroviar

sporirea capacităţilor actualelor terminale de containere mari din staţiile Bucureşti Vest, Bucureştii Noi, Titan

dublări de linii:

Voluntari – Bucureşti Sud – Popeşti Leordeni – Berceni – Jilava

Bucureşti Nord – Mogoşoaia

Bucureşti Obor – Pantelimon

Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa

electrificare:

Bucureşti - Progresu – Jilava

Chiajna - Jilava

Bucureşti Sud – Popeşti Leordeni – Berceni – Jilava

cheiuri, magazii şi rampe noi la staţiile Pantelimon şi Bucureşti Vest.

31. Linii şi staţii C.F. noi pentru relaţii pe parcurs lung şi transport în comun urban şi suburban:

Bucureşti Băneasa – Aeroportul Otopeni: lungime totală 11 km, din care 6,5 km în tunel şi 3,5 km pe estacadă, capacitate 40 perechi trenuri-zi, timp de mers 20 minute

Bucureşti Panduri – Domneşti: legătura noii Gări Panduri cu magistrala I C.F. cu o linie nouă dublă electrificată de 10 km dotată cu BLA.

Bucureşti Pipera – Căciulaţi va asigura staţiei Pipera legătura cu linia Bucureşti Nord – Mogoşoaia – Urziceni, conectând magistrala C.F. Bucureşti – Constanţa la reţeaua feroviară spre Moldova.

CIRCULAŢII AERIENE.

32. Extinderea capacităţii pentru pasageri şi mărfuri a Aeroportului Otopeni ce urmează a cuprinde o mare parte a suprafeţei dintre DN1 şi DC 5 aferentă comunelor Otopeni şi Tunari (triplarea capacităţii până în 2015).

33. Dezvoltarea Aeroportului Băneasa – tronsonul din comuna Voluntari.

34. Amenajarea nodurilor de intrare / ieşire din zona aeroportului Otopeni

Rezervarea terenului pentru ameliorarea legăturii rutiere şi de transport public a Capitalei cu aeroportul Otopeni

Rezervarea terenului pentru noile accese rutiere şi feroviare dinspre est la aeroportul Otopeni.

35. Precizarea localizării şi rezervarea terenului pentru un viitor nou aeroport la sud de Bucureşti, conform studiilor I.P.T.A.N.A - 1999.

CIRCULAŢII NAVALE.

36. Continuarea lucrărilor la canalele şi porturile de pe Argeş şi Dâmboviţa ca suport al introducerii eficiente a Bucureştilor în reţeaua capitalelor Dunărene şi ca bază a dezvoltării polilor exteriori strategici, cel de pe Argeş urmând să beneficieze şi de prezenţa noului aeroport:

finalizarea lucrărilor la canalului navigabil al râului Argeş, pe tronsoane, începând de la Dunăre, astfel ca la orizontului anului 2015 legăturile navigabile dintre Dunăre şi Bucureşti să intre în exploatare pe întreaga lungime.

PROTECŢIA RESURSELOR NATURALE

37. Reducerea disproporţiei dintre diferitele tipuri de utilizare a terenului şi potenţialul cadrului natural

38. Revederea potenţialului de utilizare a malului nordic al Lacurilor Colentinei de pe teritoriul comunelor limitrofe (P.A.T.IC - AUB) în vederea recuperării valorii sociale, economice şi peisagistice a acestora.

39. Recuperarea valorii sociale, economice, ecologice şi peisagistice a pădurilor şi crearea unor noi pepiniere.

40. Reducerea afectării calităţii cursurilor şi oglinzilor de apă de către activităţile antropice prin preluări mari de debite, prin deversări de ape uzate neepurate şi prin mineralizare excesivă

extinderi şi modernizări ale staţiilor de epurare ale localităţilor şi unităţilor economice de pe teritoriul înconjurător al Capitalei (Bragadiru, Jilava, Buftea, Crevedia, Popeşti Leordeni)

realizarea unui sistem complex de derivaţii legate de necesarul de apă al Capitalei, de suplimentarea resurselor de apă ale râului Dâmboviţa şi refacerea cursului Ciorogârlei

41. Reducerea unor dificultăţi în evacuarea apelor meteorice

studierea evacuării apelor de pe cursul vechi al Dâmboviţei pe tronsonul estic dintre Calea Văcăreşti şi linia de centură (P.A.T.IC - AUB)

42. Ameliorarea climatului:

crearea unor masive şi bariere plantate pentru ameliorare climatului local (P.A.T.IC - AUB)

crearea unor continuităţi ale spaţiilor plantate pe direcţia masivelor împădurite dinspre nord-est şi sud vest (P.A.T.IC - AUB)

corectarea lipsei de continuitate dintre masivele plantate exterioare şi enclavele de spaţii plantate publice din intravilan şi a celor de pe malurile lacurilor.

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA POLUĂRII MEDIULUI

43. Protejarea împotriva poluării a surselor subterane de apă de la Ulmi, Arcuda, Bragadiru, conform încadrării acestora în categoria a II-a de importanţă.

44. Reducerea poluării cursurilor de apă

extinderi şi modernizări ale staţiilor de epurare ale localităţilor şi unităţilor economice de pe teritoriul localităţilor Jilava, Bragadiru, Popeşti – Leordeni, Buftea, Crevedia ;

igienizarea apei din lacurile de acumulare de pe râul Colentina având în vedere gradul ridicat de poluare bacteriană ( monitorizarea în sezonul estival)

urgentarea realizării colectorului de ape uzate de la Buftea precum şi racordarea în mod obligatoriu a tuturor agenţilor poluatori situaţi pe traseul colectorului

remedierea deficienţelor treptei biologice a staţiei de epurare Buftea

urmărirea şi amendarea agenţilor care nu respectă tehnologia de evacuare a apelor uzate vidanjate

remedierea şi aducerea la parametrii de funcţionare a staţiilor de preepurare ale unităţilor economice riverane apelor de suprafaţă ;

45. Prevenirea scurgerii necontrolate a apelor de suprafaţă de pe terenurile riverane prin:

urmărirea în permanenţă a activităţii de depozitare a deşeurilor pe malul apelor şi sancţionarea nerespectării reglementărilor legale;

interzicerea folosirii îngrăşămintelor atât chimice, cât şi naturale, în zonele care nu au canalizate apele meteorice;

interzicerea spălării autovehiculelor şi covoarelor pe malul lacurilor şi cursurilor de apă

controlul evacuării dejecţii lor provenite de la animalele din gospodăriile particulare situate în zonele riverane, interzicerea şi sancţionarea depozitării acestora pe malul apelor.

46. Reducerea poluării şi degradarea solului

abordarea rezolvării în sistem regional a colectării, recuperării şi depozitării deşeurilor urbane şi industriale.

47. Reducerea poluării aerului

plantarea zonelor adiacente lacului Mihăileşti, a canalului Argeş şi compensarea masivelor forestiere pierdute ca urmare a realizării acestor lucrări

realizarea plantaţiei masivelor verzi din nord-est ţi sud-vest şi a fâşiei plantate de 400 metri din lungul liniei de centură pentru diminuarea aportului de praf din exterior

rezervarea de zone plantate de protecţie faţă de depozitele de deşeuri Glina şi Giuleşti, ca şi faţă de staţia de epurare Glina, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RISCURILOR NATURALE

48. Revederea zonării seismice a localităţilor în raport cu noile standarde.

49. Realizarea lucrărilor pentru apărarea împotriva inundaţiilor:

îndiguire mal drept râul Ilfov pe sector Mircea Vodă – Cuza Vodă

îndiguire mal stâng râul Dâmboviţa aval pod C.F. Conteşti

redimensionarea descărcărilor de ape mari la barajele acumulărilor Bungetu I, Bungetu II şi Brăteşti pe râul Ilfov

realizarea N. H. Bolovani pe râul Ilfov

redimensionarea descărcărilor de ape mari la barajele acumulărilor Pantelimon II şi Cernica pe râul Colentina.

GOSPODĂRIA APELOR

50. Menţinerea capacităţii funcţionale a sistemului existent:

mărirea gradului de regularizare a cursurilor de apă prin noi acumulări (terminarea acumulării Ogrezeni, realizării derivaţia Acumulare Ogrezeni Arcuda, realizarea acumulării Mărăcineni, Zăvoiul Orbului, Ciocăneşti)

mărirea gradului de utilizare a surselor subterane, realizare captare subterană Potlogi

51. Lucrări necesare pentru protejarea calităţii apelor:

realizarea unui sistem complex de derivaţii legate de necesarul de apă al Capitalei, de suplimentarea resurselor de apă ale râului Dâmboviţa şi refacerea cursului Ciorogârlei;

Studierea evacuării apelor de pe cursul vechi al Dâmboviţei pe tronsonul estic dintre Calea Văcăreşti şi linia de centură (P.A.T.IC - AUB).

ALIMENTARE CU APĂ

52. Ameliorarea situaţiei surselor de apă de suprafaţă

îmbunătăţirea calităţii apei la surse, prin reabilitarea staţiilor de epurare din amonte şi eliminarea descărcărilor de ape uzate neepurate (extinderi şi modernizări ale staţiilor de epurare ale localităţilor şi unităţilor economice de pe teritoriul înconjurător al Capitalei (Bragadiru, Jilava, Buftea, Crevedia, Popeşti Leordeni)

asigurarea zonei de protecţie sanitară la toate elementele sistemului

reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de captare (priză) a apei de suprafaţă la Crivina – Argeş şi în albia râului Argeş

definitivarea cu epiuri de mal a albiei râului Argeş

modernizarea şi corectarea echipamentelor şi construcţiilor la priza Crivina

reabilitarea barajului Brezoaele (lucrări urgente la baraj şi priză: rectificarea şi consolidarea malului stâng între baraj şi intrarea în fereastra de captare principală; regularizarea albiei aval de barajul stăvilar şi consolidarea malului stâng)

reabilitarea aducţiunii Brezoaele – Arcuda (realizarea în perspectivă a două conducte Dn=1,20 m sau a două casete)

modernizarea şi reabilitarea staţiilor de tratare Arcuda şi Roşu

punerea în funcţiune a staţiei de tratare Ogrezeni

reabilitarea şi modernizarea aducţiunilor de apă

53. Ameliorarea situaţiei surselor de apă subterane:

reabilitarea, modernizarea şi creşterea capacităţii de apă extrasă din puţurile de la fronturile de captare Ulmi – Vest, Arcuda şi Bragadiru

realizarea de staţii de pompare la noile capacităţi de înmagazinare ce se vor crea în AUB

CANALIZARE

54. Studii de fezabilitate pentru lucrări de reabilitare si extindere a sistemului de evacuare şi epurare a apelor uzate din localităţile din AUB în corelare cu Municipiul Bucureşti.

urgentarea dării în funcţiune a staţiei de epurare S.C. SICOMED S.A. (Glina) – obiectiv comun cu cele de protecţie a calităţii apei);

extinderea canalizării spre Buftea, Otopeni şi în partea de sud (o nouă ramură a colectorului A3 prin microsisteme cu staţii de pompare)

55. Colectoare noi:

Colector 2A2 (aripa nordica a colectorului A2) Str. Orşova – Republicii (com. Roşu) – Dudu – Chiajna

Colector 2C1 (aripa N-E a colectorului C1) Sos. Pipera – Tunari – sat Pipera – comuna Dobroieşti

ENERGIE ELECTRICĂ

56. Noi linii LES 110 KV:

Laromet – Otopeni

Otopeni – Buftea

57. Realizarea de noi staţii de transformare:

staţia de transformare Otopeni

rezervarea localizărilor pentru noile staţii de transformare necesare după 2010 (Voluntari - suprafaţă între 0.21 – 0.28 ha)

TELECOMUNICAŢII

58. Modernizarea telecomunicaţiilor.

ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

59. Buclarea conductei Şos. Bucureşti - Târgovişte cu conductele de pe Bucureşti - Piteşti.

60. Realizarea legăturilor dintre :

comuna Chiajna şi cartierul Roşu – Militari,

comuna Otopeni şi Municipiu,

comuna Voluntari şi cartierul Colentina,

comuna Chitila şi Municipiu,

comuna Jilava şi Şos. Giurgiului.

SALUBRITATE

61. Rezolvarea la scară regională a problemei colectării, recuperării şi depozitării deşeurilor menajere şi industriale.

ASPECTE COMUNE

62. Abordarea corelată a traseelor infrastructurii tehnice majore având în vedere restricţiile multiple create de acestea în utilizarea teritoriului.

2.2. PRIORITĂŢI LA SCARA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI PE DOMENII URBANISTICE SPECIFICE.

q Priorităţi privind conturarea profilului metropolitan al Bucureştilor.

In raport cu caracteristicile metropolelor europene, Capitala României se situează astfel:

- în categoria a 3 – de mărime dar, ca dinamică, primeşte o notă defavorabilă din cauza tendinţei de scădere demografică din deceniul 1990 – 2000; redresarea poate fi făcută pe baza unei politici demografice, similară cu cea a întregii ţări, cu efecte vizibile peste circa două decenii, la care este necesar ca pentru Bucureşti să se adauge o politică de urgenţă pentru atragerea tinerilor cu pregătire postliceală şi superioară – ceruţi de schimbarea profilului sectorial al Capitalei;

- în categoria de “metropolă regională periferică, cu influenţă internaţională limitată, având puţine servicii terţiare de nivel metropolitan şi funcţiuni internaţionale puţin dezvoltate”, similar cu Atena şi Lisabona dar cu posibilitatea de a pregăti trecerea la categoria superioară de „metropolă regională cu o puternică influenţă internaţională, cu o structură de activităţi puţin specializată şi funcţiuni internaţionale specializate sau incomplete” ca Roma, Madrid sau Berna; această situaţie este necesar a fi consolidată prin:

- creşterea rolului regional european în special prin înlocuirea situaţiei de capitală periferică cu cea de releu între nordul, centrul şi sudul Europei şi, conform conferinţei CEMAT – Hanovra – septembrie 2000, de releu între Europa, Orientul Apropiat şi Asia – deci atragerea funcţiunilor internaţionale şi regional – europene;

- dezvoltarea serviciilor terţiare şi metropolitane.

Pentru ca cele de mai sus să poată avea şansa de a fi realizate, Municipiul Bucureşti trebuie să facă faţă concurenţei cu celelalte capitale din zonă care aspiră la un rol similar, situaţie în care porneşte defavorizat de stadiul de subdezvoltare şi de întârzierea reformei economice reflectate de amânarea integrării în structurile euro-atlantice precum şi de o mediatizare internaţională extrem de negativă. Ultima etichetă de „cel mai prăfuit oraş european”, (similară cu cea făcută de 98% din bucureştenii nemulţumiţi de curăţenia oraşului – vezi ante pct. D) adăugându–se în media internaţională din luna mai 2001 unui lung şir de caracterizări depreciative (privind, de exemplu, operaţiunea din zona Casei Poporului, patrimoniul distrus sau neglijat, mineriadele, corupţia, violenţa, starea proastă a sănătăţii şi igienei, situaţia minorităţilor sexuale, ţiganii, copii străzii şi cei instituţionalizaţi, gunoaiele, câinii vagabonzi.

Reluarea argumentaţiei de mai sus pentru stabilirea priorităţilor urbanistice a fost necesară întrucât măsurile considerate prioritare din punctul de vedere al dezvoltării urbane sunt orientate, în primul rând spre protecţia şanselor de îndeplinire a obiectivelor strategice şi urbanistice de dezvoltare a Bucureştilor iar, în al doilea rând, către schimbarea imaginii generale a Capitalei în vederea creşterii atractivităţii pentru instituţiile internaţionale şi investitorii strategici. Aceste priorităţi – conforme cu principiile dezvoltării durabile - au totodată o reflectare imediată şi în ameliorarea calităţii vieţii locuitorilor.

Priorităţile prezentate în continuare sunt de două tipuri:

1. priorităţi enunţate generic, deschise unei game foarte diverse de posibilităţi, în funcţie de evoluţia cumulului de factori care condiţionează dezvoltarea (specificaţi anterior în capitolul 1.2.) şi a căror transpunere în realitate este asigurată prin aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General şi a Regulamentului Local de Urbanism care:

1.1. asigură, în conformitate cu obiectivele strategice şi urbanistice, o evoluţie coerentă a cadrului construit şi amenajat din punct de vedere funcţional, spaţial volumetric şi al durabilităţii dezvoltării;

1.2. permit, prin precizarea liniilor directoare ale dezvoltării urbane, înscrierea în mod flexibil în spaţiu şi în timp, a unei game largi de posibile intervenţii, dificil de precizat în momentul actual;

1.3. provoacă crearea unei noi configuraţii a centrelor de interes de diferite categorii, în concordanţă cu aspiraţia de a se exprima ca o capitală europeană a secolului XXI, cu o identitate bine conturată şi susţinută de mărturiile culturii urbane anterioare.

2. priorităţi enunţate precis ca amploare şi localizare, pe baza unor serii de proiecte şi programe recent finalizate sau în curs de finalizare, în special în domeniul infrastructurii tehnice.

PRIORITĂŢI LA SCARA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI PE DOMENII URBANISTICE SPECIFICE.

DOMENIUL SPECIFIC URBANISTIC	PRIORITĂŢI
PRECIZAREA CARACTERULUI ŞI PROFILULUI FUNCŢIONAL AL LOCALITĂŢII	DEZVOLTAREA CARACTERULUI DE METROPOLĂ CU PROFIL DE RELEU INTERCONTINENTAL, INTER - REGIONAL EUROPEAN ŞI DE PRINCIPAL CENTRU COMERCIAL ŞI DE AFACERI SUD-EST EUROPEAN. 1. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind diversificarea funcţiunilor metropolitane şi atragerea unor funcţiuni internaţionale şi regional-europene specializate prin imediata posibilitate de localizare, în zona centrală (perimetrul operaţiunii Bucureşti 2000) şi în polii principali a unor funcţiuni supramunicipale şi prin rezervarea unor amplasamente pentru astfel de funcţiuni viitoare. 2. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind noua configuraţie funcţională şi spaţial – volumetrică a Capitalei provocată de racordarea la viitoarele linii de forţă transeuropene şi de cerinţele specifice ale funcţiunilor de primă importanţă.
	DEZVOLTAREA BUCUREŞTILOR CA UN IMPORTANT CENTRU CULTURAL, DE CERCETARE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR, CU CREAREA UNOR STRUCTURI PERMANENTE DE CONTACT INTERCULTURAL OCCIDENT – ORIENT. 3. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind privilegierea localizărilor pentru viitoare funcţiuni culturale şi de reprezentare în exterior a identităţii Capitalei României în zona centrală, în polii principali urbani, în lungul axei culturale a Căii Victoriei, în zona Bibliotecii Naţionale şi a Mănăstirii Văcăreşti.
	AFIRMAREA SI EXERCITAREA FUNCŢIUNII METROPOLITANE LA SCARA TERITORIALA. 4. Aplicarea prevederilor P.U.G. privind necesitatea cooperării la scară regională şi definirea ariei metropolitane pentru rezolvarea problemelor Capitalei şi stimularea şi echilibrare a dezvoltării funcţiilor şi infrastructurii tehnice din teritoriul de influenţă.
	DEZVOLTAREA BUCUREŞTILOR CA O AGLOMERAŢIE URBANĂ. 5. Aplicarea prevederilor P.U.G. privind necesitatea cooperării la scara Aglomeraţiei Urbane şi elaborarea Planului de Amenajare a teritoriului intercomunal pentru rezolvarea problemelor funcţionale, de mediu şi de infrastructură tehnică majoră ale Capitalei în corelare ce cele ale comunelor din aria imediată de influenţă.
	DEZVOLTAREA FUNCŢIUNILOR SPECIFICE CAPITALEI, 6. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind posibilitatea unor localizării imediate şi rezervarea unor viitoare amplasamente adecvate pentru instituţii publice municipale şi activităţi metropolitane într–o nouă configuraţie a principalelor centre de interes – poli principali, zone mixte areale sau liniare. 7. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind sprijinirea prin localizări atractive a terţiarizării, având efecte favorabile asupra evoluţiei structurii demografice şi socio-economice a populaţiei Capitalei.
	DEZVOLTAREA UNOR DOMENII DE “ EXCELENŢĂ” ÎN PRODUCŢIE ŞI SERVICII.
8. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind posibilitatea înfiinţării imediate a unui parc de informatică „soft “ pe traseul viitoarei intrări pe Splai a autostrăzii Bucureşti - Constanţa şi în condiţiile favorabile din punct de vedere funcţional şi ambiental ale apropierii de polul principal Văcăreşti şi de viitorul parc alăturat acestuia.
	9. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind o largă diversitate de posibilităţi de conversie a platformelor industriale, de creare a unor forme evoluate de grupare a unităţilor de producţie şi servicii în „parcuri de activităţi” şi se rezervare a terenului pentru astfel de parcuri de activităţi în partea de sud şi în comunele limitrofe de la vest şi est.
CONFIGURAŢIA FUNCŢIONALĂ ŞI SPAŢIAL VOLUMETRICĂ	CONFIGURAŢIA DE ANSAMBLU. 10. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind adoptarea unor indici urbanistici care să creeze premisele de reducere a discrepanţelor faţă de calitatea locuirii din alte capitale europene. 11. Rezervarea prin P.A.T.IC, conform prevederilor P.U.G., a terenurilor necesare în afara teritoriului administrativ pentru punerea în valoare a noului potenţial de dezvoltare creat de situarea Capitalei la intersecţia a două mari culoare de transporturi rutiere şi feroviare transcontinentale şi în apropierea Culoarului Dunării, pentru: platforme logistice cu potenţial rol regional european (în afara teritoriului administrativ) poli de transfer, distribuţie, servicii, producţie (în afara teritoriului administrativ) crearea parcurilor de activităţi 12. Rezervarea, conform prevederilor P.U.G., a localizărilor atractive pentru investitorii strategici de toate categoriile – activităţi extrateritoriale, servicii manageriale, servicii tehnice, servicii financiar-bancare şi de asigurări, servicii comerciale, servicii pentru transporturi şi telecomunicaţii, alte servicii (turism, media, divertisment) activităţi de cercetare – dezvoltare, activităţi de producţie concretă, construcţii , prin: extinderea zonei centrale crearea principalilor poli urbani 13. Rezervarea, conform prevederilor P.U.G., a terenurilor necesare pentru dezvoltarea activităţilor specifice unei capitale europene prin: flexibilitatea posibilităţii de alegere pentru fiecare tip de activitate între mai multe alternative de localizare: zona centrală, poli urbani principali, zona mixtă, poli de recreare, zona de activităţi productive şi de servicii, parcuri de activităţi. 14. Crearea premiselor de dezvoltare a zonei de sud a Capitalei prin realizare cu prioritate a închiderii inelului principal de circulaţie şi stabilirea localizării unor noi poli principali complementari zonei centrale. 15. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind protejarea spaţiilor plantate publice actuale şi rezervarea terenului pentru noi parcuri în zona de vest şi sud. 16. Iniţierea studiilor pentru realizarea următoarelor spaţii plantate publice şi de agrement: parcul şi zona de agrement Văcăreşti parcul şi zona de agrement Pantelimon parcul şi zona de agrement Lacul Morii – vest fâşia de promenadă şi protecţie a lacurilor Colentinei fâşia de protecţie şi promenadă de pe versantul sudic al malului Dâmboviţei stabilirea şi protejarea zonelor cu valoare istorică şi arhitectural - urbanistică stabilirea şi protejarea spaţiilor cu valoare peisagistică stabilirea posibilităţii de constituire sau completare a configuraţiei generale volumetrice zonificare şi precizarea prin regulament a funcţiunilor admise
	CONFIGURAREA UNOR NOI ZONE FUNCŢIONALE. 17. Rezervarea, conform prevederilor P.U.G., a terenurilor necesare pentru crearea unui număr de 19 poli principali. 18. Iniţierea concursurilor de arhitectură şi proiectelor urbanistice pentru polii imediat realizabili (BIG-BERCENI, DRUMUL TABEREI, OBOR, ORHIDEELOR, TITAN, VĂCĂREŞTI) şi a celor legaţi de viitoarele noi gări Panduri şi Pipera. 19. Extinderea, conform prevederilor P.U.G., a zonei mixte conţinând posibilităţi diverse de localizare pentru noi activităţi şi locuinţe şi de conturare a unor centre de cartier. 20. Rezervarea, conform prevederilor P.U.G., a posibilităţii dezvoltării parcurilor de activităţi 21. Crearea, în primă urgenţă - conform prevederilor P.U.G. - , a parcului de informatică – „soft” – de pe Splaiul Independenţei, de lângă polul principal şi parcul Văcăreşti.
	RECONFIGURAREA UNOR ZONE FUNCŢIONALE ACTUALE. 22. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. care clarifică condiţiile de localizare a diferitelor funcţiuni în cadrul unei oferte largi şi diversificate de localizări pentru noilor investiţii prin: extinderea zonei centrale şi finalizarea studiilor pentru zona “Bucureşti 2000”; conversia unor zone industriale în zone cu funcţiuni de producţie, depozitare şi servicii, în parcuri industriale sau în zone mixte; diversificarea zonei de locuit; posibilităţi diverse de localizare a noilor activităţi legate de gospodăria comunală, de reţelele tehnice majore şi altele, în zonele mixte, în zonele de producţie, depozitare şi servicii şi, în cazul sediilor principale, în polii urbani şi în zona centrală. LOCALIZAREA DIFUZĂ A NOILOR LOCURI DE MUNCĂ, LOCUINŢE ŞI ECHIPAMENTE PUBLICE. 23. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind posibilităţile imediate şi diversificate de localizarea a noi locuri de muncă şi locuinţe, de asigurarea infrastructurii serviciilor publice - şi a infrastructurii tehnice, în condiţii de asigurare a integrării sociale. RECONFIGURAREA VOLUMETRIEI DE ANSAMBLU. 24. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. care susţin ca priorităţi: creşterea gradului de coerenţă configurativ-spaţială pe arterele importante de acces în oraş şi pe inelele principele; sublinierea prin accente izolate şi grupări de clădiri înalte a centrelor de interes şi de reprezentare precum şi a locurilor cu potenţial de completare şi accentuare a siluetei exterioare şi interioare; protejarea "liniilor de forţă" naturale create de cornişele râurilor Colentina şi Dâmboviţa şi a culoarelor verzi ca deschideri de perspectivă; constituirea de repere, într-un sistem gradat ca semnificaţie, pornind de la statutul de Capitală europeană şi până la cerinţele de exprimare a colectivităţilor locale din cartiere. REABILITAREA AMBIANŢEI GENERALE. 25. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind crearea străzilor, piaţetelor şi pasajelor pietonale din zona centrală şi din viitorii poli principali. 26. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind. ameliorarea
	publicităţii, mobilierului urban, elementelor decorative, plantaţiilor, iluminatului nocturn etc.
VALORIFICAREA POTENŢIALULUI NATURAL	AMELIORAREA CLIMATULUI URBAN. 27. Protejarea posibilităţii de creare a unor continuităţi ale spaţiilor plantate pe direcţia masivelor împădurite dinspre nord-est şi sud vest, pe cornişa sudică a Dâmboviţei şi în lungul lacurilor Colentinei 28. Aplicarea prevederii din R.L.U. privind obligativitatea unor densităţi reduse pentru noile construcţii din proximitatea lacurilor Colentinei pentru a nu se diminua efectul acestora de ameliorare a climatului urban. 29. Iniţierea procesului de creştere treptată a spaţiilor plantate şi a suprafeţei de lacuri prevăzute în P.U.G., pentru ameliorarea caracterului excesiv al climei. PUNEREA ÎN VALOARE A PEISAJULUI. 30. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind stoparea degradării şi ocupării neadecvate a zonelor cu potenţial natural şi salvarea unor spaţii plantate publice amenajate peisagistic: Parc Verdi, Parc Hăţişului, Parc Plumbuita (sector 2) şi Parc Vergului (sector 3), însumând 49,23 ha. 31. Prezervarea şi punerea în valoare a malurilor lacurilor Colentinei şi a unor segmente ale malurilor râului Dâmboviţa precum şi a cornişei Dâmboviţei, prin accente volumetrice, construite şi plantate, prin continuitatea şi rezolvarea corectă din punct de vedere peisagistic a spaţiilor verzi. 32. Instituirea zonei de protecţie a lacurilor, amenajarea ei peisagistică şi construirea drumului de halaj ca promenadă publică. 33. Interdicţia construirii între drumul de halaj şi lacuri sau în sistem lacustru (cu excepţia debarcaderelor). 34. Asanarea depozitelor neorganizate de deşeuri urbane de pe malurile lacurilor. 35. Identificarea cartierelor insalubre lipsite de echipare tehnică care poluează lacurile în vederea unor viitoare intervenţii corective.
	36. Protecţia pădurilor conform legii şi interdicţia reducerii valorii sociale, economice, ecologice şi peisagistice a pădurilor prin acordarea de autorizaţii de construire pentru inserţii de locuinţe şi alte funcţiuni urbane, cu excepţia celor legate de funcţiunea de păduri – parc şi păduri de agrement.
VALORIFICAREA POTENŢIALULUI CONSTRUIT	37. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind : stabilirea zonelor protejate, a posibilităţilor de intervenţie în zonele protejate; reluarea procesului de reabilitare şi punere în valoare a Centrului Istoric; pregătirea unor operaţiuni de completare, remodelare şi accentuare a importanţei locurilor reprezentative pentru Capitală – Piaţa Victoriei, Piaţa Revoluţiei, Piaţa Sălii Palatului, Piaţa Unirii, Piaţa Unirii, Piaţa Operei, Piaţa Gării de Nord, Dealul Arsenalului, zona Văcăreşti, zona "Bucureşti 2000" (conform proiectului premiat), Dealul Mitropoliei, Dealul Radu Vodă, Piaţa Presei Libere. 38. Finalizarea intervenţiei – „pilot” de reabilitare a unei grupări de locuinţe colective împreună cu spaţiile lor aferente din ansamblul Drumul Taberei.
CIRCULAŢII ŞI TRANSPORT PUBLIC	STRĂZI, PODURI, CIRCULAŢII PIETONALE ŞI PARCAJE 39. Stabilirea şi protejarea culoarelor viitoarelor autostrăzi şi a autostrăzii de rocadă (in teritoriul administrativ şi în afara acestuia - prin cooperare intercomunală) 40. Completarea tramei majore de circulaţie: închiderea tronsonului sudic al inelului principal de circulaţie realizarea B-dului Tudor Vladimirescu realizarea legăturii dintre Şos. Colentina şi B-dul Chişinău realizarea arterei pe malul stâng al Splaiului Independenţei prelungirea Străzii Compozitorilor realizarea profilului definitiv al Str. Haşdeu - Str. Izvor realizarea şi modernizarea Str. Nerva Traian realizarea profilului cu 6 benzi pe Prelungirea Ghencea (între B-dul Ghencea şi Str. Braşov) repunere în circulaţie a B-dului Theodor Pallady ca traseu de intrare a autostrăzii Litoral realizarea profilului definitiv pe B-dul Brâncoveanu pentru intrarea autostrăzii dinspre Giurgiu reabilitarea întregului traseu al Şoselei de Centură şi rezervarea terenului pentru lărgirea acesteia finalizarea sensurilor unice în zona centrală (reglementări şi lucrări de drumuri necesare) reglementarea circulaţiei pe arterele ce dublează arterele majore şi în intersecţiile acestora lucrări de reglementare a circulaţiei în sistem de undă verde. 41. Realizarea unui nou pod peste Dâmboviţa în continuarea Bd. Libertăţii (pietonal şi, ulterior, carosabil) 42. Realizarea / amenajarea circulaţiilor / pasajelor pietonale: realizarea profilului specific pentru circulaţia pietonală pe străzile: Covaci, Băcani, Soarelui, Pasajul Francez; realizarea pasajului pietonal Eroilor. 43. Parcaje: realizarea planului de staţionare şi parcare în zona centrală; realizarea parcajelor din: Piaţa Victoriei, Piaţa Aviatorilor, Piaţa Sălii Palatului, Str. Doamnei, Piaţa Unirii, Piaţa Constituţiei, B-dul Theodor Pallady, B-dul Magheru (realizare accese)
	TRANSPORT PUBLIC DE SUPRAFAŢĂ. 44. Extinderea sau reconstrucţia prioritară a liniilor de tramvai (total 48,33 km. implicând 32 trasee): Şos. Colentina între Pasajul C.F.R. Colentina şi Bucur Obor - 4,56 km (linii 1,21) Şos. Pantelimon între Şos. Vergului (Granitul) - B-dul Pierre de Coubertin - Str. Ritmului - 4km (5,14, 46) B-dul Corneliu Coposu între Piaţa Corneliu Coposu şi Str. Sfânta Vineri - 0,3 km (5, 14, 16) Şos. Olteniţei de la Romprim la Piaţa Sudului - 2,25 km (1, 9, 11, 34) Şos. Giurgiului - 3,9 km (7, 12, 17, 18, 39) Şos. Alexandriei şi Calea Rahovei până la Piaţa Chirigiu - 3,45 km (2, 15, 18, 23, 30, 37) Calea 13 Septembrie între Str. Sebastian şi Şos. Progresului - 0,37 km (8, 47, 48) Linia tramvaiului 41 de la Piaţa Presei Libere până la B-dul Ghencea - 9,2 km B-dul Timişoara de la Valea Oltului la Str. Răzoare - 3,9 km (8, 36, 42, 47, 48) B-dul G-ral Vasile Milea - 1,8 km (2, 9, 11, 12, 35, 37) B-dul Ion Mihalache - 3,5 km. (6, 20, 24, 31, 45) B-dul Iancu de Hunedoara - Şos. Ştefan cel Mare între Pasajul Victoria şi Bucur Obor - 3,15 km. (34, 46, 52) Şos. Mihai Bravu - Calea Văcăreşti de la Bucur Obor până la piaţa Sudului - 6, 9 km (1, 17, 34) Şos. Orhideelor - 1,05 km (9, 12). 45. Depouri tramvai: noul depou Pipera – Tunari 46. Extinderea benzilor proprii pentru vehicule de transport public pe pneuri - autobuze, troleibuze, taxiuri - (total - 21,6 km.) Şos. Fundeni între Institutul Oncologic şi Şos. Colentina -1,65 km Şos. Colentina - 5,1 km. B-dul Decebal şi Piaţa Unirii (sens piaţa Unirii) - 2,1 km. Drumul Taberei de la Piaţa Drumul Taberei până la Str. Răzoare - 2,25 km. B-dul Iuliu Maniu între Autogara Militari şi Piaţa Leul - 4,2 km. Str. Ştirbei Vodă între Calea Plevnei şi Calea Victoriei (sens Calea Victoriei) - 1,5 km. Calea Griviţei de la Str. Clăbucet la Gara de Nord - 3,45 km. B-dul Carol - 1,35 km.
	REALIZAREA SISTEMULUI INTEGRAT DE TRANSPORT. 47. Prima etapă de realizare a sistemului integrat de transport: introducerea sistemului unic de tarifare a transportului public extinderea transportului pe şine în zonă proprie cu pătrunderea acestuia îndeosebi în centrul oraşului şi către zonele periferice cu puternică tendinţă de dezvoltare îmbunătăţirea intermodalităţii limitarea pătrunderii vehiculelor individuale în centrul oraşului prin introducerea unor politici tarife descurajante (peage, taxe de staţionare, parcări)
	METROU. 48. Noi racorduri şi lucrări de ameliorare a situaţiei actuale (până în 2005): Racordul 1 - Nicolae Grigorescu - Policolor – Linia de centură (Staţii: 1Decembrie, Policolor, Linia de centură) Racordul 2 - 1 Mai – Laromet (Staţii: Pajura, Laromet) Rezervare teren pentru noi depouri Alexandria şi Colentina ameliorarea situaţiei nodului din Piaţa Unirii
CIRCULAŢII FEROVIARE	49. Prevederea rezervei de teren pentru dublarea liniilor ferate pe tronsoanele din teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti. 50. Rezervarea terenului pentru tronsonul Bucureşti Nord – Bucureşti Panduri – Bucureşti Progresu: 11 km linie nouă dublă electrificată. 51. Specializarea staţiilor principale de călători: actuala staţie Bucureşti Nord (grupa A – modernizare şi sistematizare la 12 linii şi grupa B - extindere de la 6 la 8 linii) specializată în traficul feroviar internaţional şi de legătură la magistralele 2, 3 şi 5 şi legată de linia nouă Bucureşti Nord – Bucureşti Panduri printr-un tunel izolat fonic) staţia nouă Bucureşti Panduri specializată pentru magistrala 9 (Craiova, Timişoara) staţia nouă Bucureşti Pipera specializată pentru magistralele 6 şi 7 actuala staţie Bucureşti Obor sistematizată şi modernizată pentru preluarea integrală a traficului feroviar pentru magistrala 8. actuala staţie Bucureşti Progresu - pentru traficul spre Giurgiu actuala staţie Titan Sud va deservi în continuare traficul spre Olteniţa.
CIRCULAŢII AERIENE	52. Dezvoltarea Aeroportului Băneasa – tronsonul din Teritoriul Administrativ al Municipiului Bucureşti. 53. Amenajarea nodului de intrare / ieşire din zona aeroportului Băneasa. 54. Rezervarea terenului pentru ameliorarea legăturii rutiere şi de transport public a Capitalei cu aeroportul Băneasa.
PROTECŢIA ÎMPOTRIVA POLUĂRII MEDIULUI	REDUCEREA POLUĂRII AERULUI. 55. Reducerea în zona centrală cu 50% a surselor existente de praf prin: coborârea nivelului terenului din lungul bordurilor care mărginesc spaţiile plantate publice în porţiunile în care pământul se revarsă pe trotuare sau pe carosabil; acoperirea cu dale perforate a decupajelor din jurul arborilor din staţiile de transport în comun; opacizarea bazei gardurilor tuturor proprietăţilor din care pământul se răspândeşte pe trotuare; repararea finisajelor deteriorate ale clădirilor publice. 56. Rezervarea terenului pentru realizarea spaţiilor plantate de protecţie faţă de sursele de poluare fixe (industrii, depozite deşeuri) şi mobile (trafic auto şi feroviar) precum şi a celor de protecţie împotriva aportului de praf din exteriorul localităţii. 57. Iniţierea lucrărilor de extindere a spaţiilor oxigenante şi înierbarea temporară a terenurile libere şi degradate.
	REDUCEREA POLUĂRII ŞI PROTEJAREA CURSURILOR DE APĂ, ASIGURAREA EVACUĂRII APELOR METEORICE, PROTEJAREA ÎMPOTRIVA POLUĂRII ŞI RIDICĂRII NIVELULUI APELOR SUBTERANE. 58. Finalizarea staţiei de epurare finală a apelor uzate S.C. SICOMED S.A. (Glina). 59. Salubrizarea albiei râului Colentina prin: curăţarea depunerilor şi a vegetaţiei acvatice interzicerea deversărilor necontrolate de ape uzate suplimentarea debitului realizarea canalizării pe străzile din zonele adiacente apelor de suprafaţă 60. Reducerea unor dificultăţi în evacuarea apelor meteorice prin: dotarea tuturor pasajelor subterane cu staţii de pompare pentru evacuarea apelor pluviale; protejarea liniei 1 de metrou împotriva infiltraţiilor din ploi accidentale; reproiectarea cuvetei viitorului lac Văcăreşti în corelare cu sistemul de colectare / drenare de pe vechiul curs al Dâmboviţei până la linia de centură.
	REDUCEREA POLUĂRII ŞI DEGRADĂRII SOLULUI. 61. Interdicţia localizării a noi platforme de depozitare a deşeurilor urbane şi de incinerare pe teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti cauzată de densitatea foarte ridicată a locuitorilor. 62. Iniţierea rezolvării la scară regională a problemelor legate de recuperarea, reciclarea şi depozitarea diferitelor categorii de deşeuri. 63. Realizarea şi aplicarea unui program de ecologizare a depozitelor pentru deşeurile menajere şi industriale. 64. Generalizarea obligativităţii încheierii, de către toţi agenţii economici şi de către întreaga populaţie, a unor contracte cu firme specializate în ridicarea deşeurilor.
	PROTECŢIA VEGETAŢIEI ÎMPOTRIVA POLUĂRII ŞI DISTRUGERII. 65. Finalizarea inventarierii arborilor. 66. Utilizarea unor esenţe de arbori rezistente la clima şi poluarea oraşului.
PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RISCURILOR NATURALE	PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RISCULUI SEISMIC. 67. Revederea zonării seismice a Bucureştilor în raport cu noile standarde şi introducerea unor precauţii suplimentare la proiectarea construcţiilor înalte din zonele din estul, sudul şi parţial din centrul oraşului.
	PROTECŢIA ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR 68. Identificarea prin studii de profil a perimetrului real de risc de inundare a râului Colentina. 69. Reducerea riscului de inundare provocat de râul Dâmboviţa în interiorul teritoriului administrativ al Bucureştilor prin: eliminarea strangulărilor de pe traseul intravilan al Dâmboviţei mărirea capacităţii nodului hidrotehnic Eroilor prin înlocuirea celor trei clapete cu una singură; reanalizarea capacităţii nodurilor hidrotehnice ale râului Dâmboviţa şi a sifonării din Piaţa Unirii asigurarea accesului apelor meteorice în albia curată a râului Dâmboviţa la debite ce depăşesc capacitatea colectorului casetat . PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ALUNECĂRILOR DE TEREN. 70. Luarea unor precauţii suplimentare la construirea pantelor peste 5% dintre terasele superioare şi cele inferioare ale râurilor Colentina şi Dâmboviţa, în special în porţiunile de umplutură.
GOSPODĂRIA APELOR	LUCRĂRI NECESARE PENTRU PROTEJAREA CALITĂŢII APELOR. 71. Asigurarea zonei de protecţie sanitară la toate elementele sistemului. 72. Modernizarea rezervoarelor de înmagazinare şi a staţiilor de pompare; mărirea capacităţii rezervoarelor în vederea creşterii gradului de siguranţă. 73. Ameliorarea situaţiei surselor de apă subterane prin: reabilitarea captării de mare adâncime de pe teritoriul Capitalei realizarea puţurilor de apă potabilă din intravilan pentru creşterea debitului captat (creşterea ponderii acestor surse până la 15%) modernizarea rezervoarelor de înmagazinare şi a instalaţiilor aferente realizarea de rezervoare îndeosebi în zonele lipsite de reţele de apă potabilă modernizarea echipamentelor de pompare în cadrul staţiilor de pompare şi repompare
ALIMENTARE CU APĂ	74. Extinderea reţelei de transport şi distribuţie a apei potabile în cartierele: Chitila – Bucureştii Noi (Str. Marginei, Şos. Chitila, B-dul Bucureştii Noi, B-dul Laminorului, Str. Moldoveni, Str. C. Godeanu) Ficusului – Avionului (Str. Muşeteşti, Str. Salubrităţii, Str. Avionului, Str. Ficusului) Petricani (Şos. Petricani, str. Steaua Roşie, str. Râul Colentina, str. Tămâioarei) Colentina (Şos. Fundeni, Şos. Colentina, CFR Constanţa, Şos. Gherghiţei, str. 7 Noiembrie, str. Galiţa, str. Călmăţui, str. Suhard) Vitan (Calea Vitan, str. Grădinarilor, Şos. Mihai Bravu, Splaiul Unirii, Baza Sportivă Olimpia) Nicolae Grigorescu (B-dul Prevederii, str. Ilioara, str. Vitioara) Industriilor (Şos. Gării Căţelu, str. Peleş, str. Gheţu Anghel, str. Zimnicea, Str. Sold. Cristache, str. Tufănele) Luică – Drumul Bercenarului (str. Luică, Str. Roşiori, Drumul Bercenarului, Str. Pogoanelor) Alexandru Obregia (Drumul Jilavei, Drumul Câmpinei, Drumul Cheile Turzii, Sos. Olteniţei) Giurgiului – Alexandria (Sos. Giurgiului, Sos. Antiaeriana, Str. Mărgeanului, Str. Rahovei, Str. Dumbrava Nouă, Sos. Alexandriei, Sos. Măgurele) Prelungirea Ghencea (Prelungirea Ghencea, Str. Ghidigeni, Drumul Cooperativei) Iuliu Maniu – B-dul. Timişoara (B-dul Timişoara, Str. Moineşti, Str. Valea Lungă, Str. Linie) Militari (Canal Argeş, B-dul Uverturii, Str. Apusului, Str. Mărgelelor, Str. Piscul Crăsani, Drumul Baciului) Giuleşti (Str. Lămâiului, Drumul la Roşu, Poiana Lacului, Calea Giuleşti). 75. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă industrială: reabilitarea staţiilor de pompare Cernica şi Pantelimon II, inclusiv construcţiile; înlocuirea reţelelor de transport şi distribuţie; contorizarea debitelor la consumator.
CANALIZARE	76. Lucrări de reabilitare si extindere a sistemului de evacuare şi epurare: urgentarea dării în funcţiune a staţiei de epurare S.C. SICOMED S.A. (Glina) – obiectiv comun cu cele de protecţie a calităţii apei). 77. Extinderea reţelei de canalizare în cartierele: Chitila – Bucureştii Noi (str. Marginei, Sos. Chitila, str. Rozelor, str. Acetilenei, str. C. Godeanu, str. Romeo Popescu, str. Nazarcea) Ficusului – Avionului (str. Pechea, str. Salubrităţii, str. Cantonului) Colentina (str. 7 Noiembrie, str. Gherghiţei, str. Galiţa, str. Călmăţui, str. Cumpenei, str. Suhard, Sos. Colentina, str. Suceava, str. Puieţilor, str. Banul Nicolae, str. Vasile Predescu, str. Sportului, str. Clopotului) Industriilor (Sos. Gării Căţelu, str. Peleş, str. Zimnicea, str. Gheţu Anghel, str. Sold. Cristache, str. Tufănele) Luică – Drumul Bercenarului (str. Luică, str. Ulmeni, Drumul Bercenarului, str. Pogoanelor) Alexandru Obregia (str. Dumitru Petrescu, B-dul Alex. Obregia, str. Turnu Măgurele, Sos. Olteniţei, str. Cheile Turzii) Giurgiului – Alexandria (Sos. Giurgiului, str. Ionescu Cristea, str. Nufărul Galben, str. Tiparniţei, str. Prelungirea Ferentari, str. Zeţarilor, str. Eternităţii, str. Humuleşti, str. Trompetului, str. Bachus, str. Bucureşti – Măgurele, str. Teiuş, str. Munţii Carpaţi, str. Rupea, Sos. Alexandriei, str. Vârtejului) Militari (Canal Argeş, str. Mărgelelor, str. Piscul Crăsani, Drumul Baciului) Giuleşti (str. Lămâiului, Drumul la Roşu, Poiana Lacului, Calea Giuleşti)
	78. Colectoare noi: Sos. Bucureşti – Buftea Sos. Bucureşti – Ploieşti (intre Sos. de Centură – Piaţa Aviaţiei) colector 2A2 (aripa nordica a colectorului A2) Str. Orşova – Republicii (com. Roşu) – Dudu – Chiajna extindere colector A2 pe B-dul Iuliu Maniu – Sos. de Centura colector 2A3 (aripa sudica a colectorului A3) – Sos. Alexandriei – Sos. Măgurele, pentru canalizarea zonei joase de la limita urbana a Bucureştilor colector 2C1 (aripa N-E a colectorului C1) Sos. Pipera – Tunari – sat Pipera – comuna Dobroieşti racordare deversor BOANCA (Calea Giuleşti) în colectorul existent.
	79. Reabilitarea staţiilor de pompare, bazine de retenţie şi staţii de pompare existente în zone depresionare: Calea Floreasca (biserica) – str. Ţărmului – B-dul M. Eliade Pasajul Jiului (reabilitare) Str. Petricani – Sipca – Râul Colentina – str. Steaua Roşie Str. Plumbuita – Ricinului – Tămâioarei Str. Arubium – Sucidava – Argedava – Porolissum Şos. Berceni – Drum Creţeştilor – Drumul Jilavei Şos. Alexandriei – Celofibrei – Luptătorii antifascişti – Vârtejului – Sos. Bucureşti Măgurele Str. Agnita – Valea Mare – Cornului – Calea Giuleşti Pasaj Mărăşeşti.
	80. Noi bazine de retenţie şi staţii de pompare în zone depresionare: Calea Floreasca (biserica) – str. Ţărmului – B-dul M. Eliade Pasajul Jiului (reabilitare) Str. Petricani – Sipca – Râul Colentina – str. Steaua Roşie Str. Plumbuita – Ricinului – Tămâioarei Str. Arubium – Sucidava – Argedava – Porolissum Şos. Berceni – Drum Creţeştilor – Drumul Jilavei Şos. Alexandriei – Celofibrei – Luptătorii antifascişti – Vârtejului – Sos. Bucureşti Măgurele Str. Agnita – Valea Mare – Cornului – Calea Giuleşti Pasaj Mărăşeşti.
ENERGIE ELECTRICĂ	( priorităţi în etapa 2000-2010) 81. Construirea şi echiparea staţiei de transformare Timpuri Noi ( 0.27 ha – str. Logofăt Tatu nr. 2) şi Transilvania (0.2 ha între str. Polizu şi Calea Griviţei ). 82. Rezervarea localizărilor pentru noile staţii de transformare necesare după 2010 (Floreasca, Lacul Morii, Drumul Taberei II - fiecare cu o suprafaţă între 0.21 – 0.28 ha) 83. Mărirea numărului de posturi de transformare: Fundeni Giurgiului Toporaşi Măgurele Prelungirea Ghencea Iuliu Maniu 84. Reabilitarea iluminatului public prin realizarea unui nivel de iluminare normal cu precădere în zonele de margine ale oraşului
TELECOMUNICAŢII	85. Centrale propuse pentru restructurare 2001 Est Pantelimon Titan 2 Titan 3 Titan 4 Malaxa (unitate distanţă) 2005 Pajura Militari 2 86. Extinderea sistemului cu fibră optică şi a concentratoarelor digitale – etapa 2001 - 2005
ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ	87. Noi centrale: CET nord Gherghiţei (500Gcal/h), CET Ferentari Sud (500 Gcal/h) alte - cu precădere în partea de nord 88. Înlocuirea reţelelor de transport de agent termic primar şi secundar - etapa 2001 - 2005 89. Reabilitarea construcţiilor anexe - etapa 2001 – 2005 -
ALIMENTARE CU GAZE NATURALE	90. Înlocuiri de conducte şi branşa-mente uzate şi subdimensionate în cartierele: Drumul Taberei Colentina Pantelimon Titan

DOMENIUL SPECIFIC URBANISTIC

PRIORITĂŢI

PRECIZAREA CARACTERULUI ŞI PROFILULUI FUNCŢIONAL AL LOCALITĂŢII

DEZVOLTAREA CARACTERULUI DE METROPOLĂ CU PROFIL DE RELEU INTERCONTINENTAL, INTER - REGIONAL EUROPEAN ŞI DE PRINCIPAL CENTRU COMERCIAL ŞI DE AFACERI SUD-EST EUROPEAN.

1. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind diversificarea funcţiunilor metropolitane şi atragerea unor funcţiuni internaţionale şi regional-europene specializate prin imediata posibilitate de localizare, în zona centrală (perimetrul operaţiunii Bucureşti 2000) şi în polii principali a unor funcţiuni supramunicipale şi prin rezervarea unor amplasamente pentru astfel de funcţiuni viitoare.

2. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind noua configuraţie funcţională şi spaţial – volumetrică a Capitalei provocată de racordarea la viitoarele linii de forţă transeuropene şi de cerinţele specifice ale funcţiunilor de primă importanţă.

DEZVOLTAREA BUCUREŞTILOR CA UN IMPORTANT CENTRU CULTURAL, DE CERCETARE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR, CU CREAREA UNOR STRUCTURI PERMANENTE DE CONTACT INTERCULTURAL OCCIDENT – ORIENT.

3. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind privilegierea localizărilor pentru viitoare funcţiuni culturale şi de reprezentare în exterior a identităţii Capitalei României în zona centrală, în polii principali urbani, în lungul axei culturale a Căii Victoriei, în zona Bibliotecii Naţionale şi a Mănăstirii Văcăreşti.

AFIRMAREA SI EXERCITAREA FUNCŢIUNII METROPOLITANE LA SCARA TERITORIALA.

4. Aplicarea prevederilor P.U.G. privind necesitatea cooperării la scară regională şi definirea ariei metropolitane pentru rezolvarea problemelor Capitalei şi stimularea şi echilibrare a dezvoltării funcţiilor şi infrastructurii tehnice din teritoriul de influenţă.

DEZVOLTAREA BUCUREŞTILOR CA O AGLOMERAŢIE URBANĂ.

5. Aplicarea prevederilor P.U.G. privind necesitatea cooperării la scara Aglomeraţiei Urbane şi elaborarea Planului de Amenajare a teritoriului intercomunal pentru rezolvarea problemelor funcţionale, de mediu şi de infrastructură tehnică majoră ale Capitalei în corelare ce cele ale comunelor din aria imediată de influenţă.

DEZVOLTAREA FUNCŢIUNILOR SPECIFICE CAPITALEI,

6. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind posibilitatea unor localizării imediate şi rezervarea unor viitoare amplasamente adecvate pentru instituţii publice municipale şi activităţi metropolitane într–o nouă configuraţie a principalelor centre de interes – poli principali, zone mixte areale sau liniare.

7. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind sprijinirea prin localizări atractive a terţiarizării, având efecte favorabile asupra evoluţiei structurii demografice şi socio-economice a populaţiei Capitalei.

DEZVOLTAREA UNOR DOMENII DE “ EXCELENŢĂ” ÎN PRODUCŢIE ŞI SERVICII.

8. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind posibilitatea înfiinţării imediate a unui parc de informatică „soft “ pe traseul viitoarei intrări pe Splai a autostrăzii Bucureşti - Constanţa şi în condiţiile favorabile din punct de vedere funcţional şi ambiental ale apropierii de polul principal Văcăreşti şi de viitorul parc alăturat acestuia.

9. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind o largă diversitate de posibilităţi de conversie a platformelor industriale, de creare a unor forme evoluate de grupare a unităţilor de producţie şi servicii în „parcuri de activităţi” şi se rezervare a terenului pentru astfel de parcuri de activităţi în partea de sud şi în comunele limitrofe de la vest şi est.

CONFIGURAŢIA FUNCŢIONALĂ ŞI SPAŢIAL VOLUMETRICĂ

CONFIGURAŢIA DE ANSAMBLU.

10. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind adoptarea unor indici urbanistici care să creeze premisele de reducere a discrepanţelor faţă de calitatea locuirii din alte capitale europene.

11. Rezervarea prin P.A.T.IC, conform prevederilor P.U.G., a terenurilor necesare în afara teritoriului administrativ pentru punerea în valoare a noului potenţial de dezvoltare creat de situarea Capitalei la intersecţia a două mari culoare de transporturi rutiere şi feroviare transcontinentale şi în apropierea Culoarului Dunării, pentru:

platforme logistice cu potenţial rol regional european (în afara teritoriului administrativ)

poli de transfer, distribuţie, servicii, producţie (în afara teritoriului administrativ)

crearea parcurilor de activităţi

12. Rezervarea, conform prevederilor P.U.G., a localizărilor atractive pentru investitorii strategici de toate categoriile – activităţi extrateritoriale, servicii manageriale, servicii tehnice, servicii financiar-bancare şi de asigurări, servicii comerciale, servicii pentru transporturi şi telecomunicaţii, alte servicii (turism, media, divertisment) activităţi de cercetare – dezvoltare, activităţi de producţie concretă, construcţii , prin:

extinderea zonei centrale

crearea principalilor poli urbani

13. Rezervarea, conform prevederilor P.U.G., a terenurilor necesare pentru dezvoltarea activităţilor specifice unei capitale europene prin:

flexibilitatea posibilităţii de alegere pentru fiecare tip de activitate între mai multe alternative de localizare: zona centrală, poli urbani principali, zona mixtă, poli de recreare, zona de activităţi productive şi de servicii, parcuri de activităţi.

14. Crearea premiselor de dezvoltare a zonei de sud a Capitalei prin realizare cu prioritate a închiderii inelului principal de circulaţie şi stabilirea localizării unor noi poli principali complementari zonei centrale.

15. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind protejarea spaţiilor plantate publice actuale şi rezervarea terenului pentru noi parcuri în zona de vest şi sud.

16. Iniţierea studiilor pentru realizarea următoarelor spaţii plantate publice şi de agrement:

parcul şi zona de agrement Văcăreşti

parcul şi zona de agrement Pantelimon

parcul şi zona de agrement Lacul Morii – vest

fâşia de promenadă şi protecţie a lacurilor Colentinei

fâşia de protecţie şi promenadă de pe versantul sudic al malului Dâmboviţei

stabilirea şi protejarea zonelor cu valoare istorică şi arhitectural - urbanistică

stabilirea şi protejarea spaţiilor cu valoare peisagistică

stabilirea posibilităţii de constituire sau completare a configuraţiei generale volumetrice

zonificare şi precizarea prin regulament a funcţiunilor admise

CONFIGURAREA UNOR NOI ZONE FUNCŢIONALE.

17. Rezervarea, conform prevederilor P.U.G., a terenurilor necesare pentru crearea unui număr de 19 poli principali.

18. Iniţierea concursurilor de arhitectură şi proiectelor urbanistice pentru polii imediat realizabili (BIG-BERCENI, DRUMUL TABEREI, OBOR, ORHIDEELOR, TITAN, VĂCĂREŞTI) şi a celor legaţi de viitoarele noi gări Panduri şi Pipera.

19. Extinderea, conform prevederilor P.U.G., a zonei mixte conţinând posibilităţi diverse de localizare pentru noi activităţi şi locuinţe şi de conturare a unor centre de cartier.

20. Rezervarea, conform prevederilor P.U.G., a posibilităţii dezvoltării parcurilor de activităţi

21. Crearea, în primă urgenţă - conform prevederilor P.U.G. - , a parcului de informatică – „soft” – de pe Splaiul Independenţei, de lângă polul principal şi parcul Văcăreşti.

RECONFIGURAREA UNOR ZONE FUNCŢIONALE ACTUALE.

22. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. care clarifică condiţiile de localizare a diferitelor funcţiuni în cadrul unei oferte largi şi diversificate de localizări pentru noilor investiţii prin:

extinderea zonei centrale şi finalizarea studiilor pentru zona “Bucureşti 2000”;

conversia unor zone industriale în zone cu funcţiuni de producţie, depozitare şi servicii, în parcuri industriale sau în zone mixte;

diversificarea zonei de locuit;

posibilităţi diverse de localizare a noilor activităţi legate de gospodăria comunală, de reţelele tehnice majore şi altele, în zonele mixte, în zonele de producţie, depozitare şi servicii şi, în cazul sediilor principale, în polii urbani şi în zona centrală.

LOCALIZAREA DIFUZĂ A NOILOR LOCURI DE MUNCĂ, LOCUINŢE ŞI ECHIPAMENTE PUBLICE.

23. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind posibilităţile imediate şi diversificate de localizarea a noi locuri de muncă şi locuinţe, de asigurarea infrastructurii serviciilor publice - şi a infrastructurii tehnice, în condiţii de asigurare a integrării sociale.

RECONFIGURAREA VOLUMETRIEI DE ANSAMBLU.

24. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. care susţin ca priorităţi:

creşterea gradului de coerenţă configurativ-spaţială pe arterele importante de acces în oraş şi pe inelele principele;

sublinierea prin accente izolate şi grupări de clădiri înalte a centrelor de interes şi de reprezentare precum şi a locurilor cu potenţial de completare şi accentuare a siluetei exterioare şi interioare;

protejarea "liniilor de forţă" naturale create de cornişele râurilor Colentina şi Dâmboviţa şi a culoarelor verzi ca deschideri de perspectivă;

constituirea de repere, într-un sistem gradat ca semnificaţie, pornind de la statutul de Capitală europeană şi până la cerinţele de exprimare a colectivităţilor locale din cartiere.

REABILITAREA AMBIANŢEI GENERALE.

25. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind crearea străzilor, piaţetelor şi pasajelor pietonale din zona centrală şi din viitorii poli principali.

26. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind. ameliorarea

publicităţii, mobilierului urban, elementelor decorative, plantaţiilor, iluminatului nocturn etc.

VALORIFICAREA POTENŢIALULUI NATURAL

AMELIORAREA CLIMATULUI URBAN.

27. Protejarea posibilităţii de creare a unor continuităţi ale spaţiilor plantate pe direcţia masivelor împădurite dinspre nord-est şi sud vest, pe cornişa sudică a Dâmboviţei şi în lungul lacurilor Colentinei

28. Aplicarea prevederii din R.L.U. privind obligativitatea unor densităţi reduse pentru noile construcţii din proximitatea lacurilor Colentinei pentru a nu se diminua efectul acestora de ameliorare a climatului urban.

29. Iniţierea procesului de creştere treptată a spaţiilor plantate şi a suprafeţei de lacuri prevăzute în P.U.G., pentru ameliorarea caracterului excesiv al climei.

PUNEREA ÎN VALOARE A PEISAJULUI.

30. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind stoparea degradării şi ocupării neadecvate a zonelor cu potenţial natural

şi salvarea unor spaţii plantate publice amenajate peisagistic: Parc Verdi, Parc Hăţişului, Parc Plumbuita (sector 2) şi Parc Vergului (sector 3), însumând 49,23 ha.

31. Prezervarea şi punerea în valoare a malurilor lacurilor Colentinei şi a unor segmente ale malurilor râului Dâmboviţa precum şi a cornişei Dâmboviţei, prin accente volumetrice, construite şi plantate, prin continuitatea şi rezolvarea corectă din punct de vedere peisagistic a spaţiilor verzi.

32. Instituirea zonei de protecţie a lacurilor, amenajarea ei peisagistică şi construirea drumului de halaj ca promenadă publică.

33. Interdicţia construirii între drumul de halaj şi lacuri sau în sistem lacustru (cu excepţia debarcaderelor).

34. Asanarea depozitelor neorganizate de deşeuri urbane de pe malurile lacurilor.

35. Identificarea cartierelor insalubre lipsite de echipare tehnică care poluează lacurile în vederea unor viitoare intervenţii corective.

36. Protecţia pădurilor conform legii şi interdicţia reducerii valorii sociale, economice, ecologice şi peisagistice a pădurilor prin acordarea de autorizaţii de construire pentru inserţii de locuinţe şi alte funcţiuni urbane, cu excepţia celor legate de funcţiunea de păduri – parc şi păduri de agrement.

VALORIFICAREA POTENŢIALULUI CONSTRUIT

37. Aplicarea prevederilor P.U.G. şi R.L.U. privind :

stabilirea zonelor protejate, a posibilităţilor de intervenţie în zonele protejate;

reluarea procesului de reabilitare şi punere în valoare a Centrului Istoric;

pregătirea unor operaţiuni de completare, remodelare şi accentuare a importanţei locurilor reprezentative pentru Capitală – Piaţa Victoriei, Piaţa Revoluţiei, Piaţa Sălii Palatului, Piaţa Unirii, Piaţa Unirii, Piaţa Operei, Piaţa Gării de Nord, Dealul Arsenalului, zona Văcăreşti, zona "Bucureşti 2000" (conform proiectului premiat), Dealul Mitropoliei, Dealul Radu Vodă, Piaţa Presei Libere.

38. Finalizarea intervenţiei – „pilot” de reabilitare a unei grupări de locuinţe colective împreună cu spaţiile lor aferente din ansamblul Drumul Taberei.

CIRCULAŢII ŞI TRANSPORT PUBLIC

STRĂZI, PODURI, CIRCULAŢII PIETONALE ŞI PARCAJE

39. Stabilirea şi protejarea culoarelor viitoarelor autostrăzi şi a autostrăzii de rocadă (in teritoriul administrativ şi în afara acestuia - prin cooperare intercomunală)

40. Completarea tramei majore de circulaţie:

închiderea tronsonului sudic al inelului principal de circulaţie

realizarea B-dului Tudor Vladimirescu

realizarea legăturii dintre Şos. Colentina şi B-dul Chişinău

realizarea arterei pe malul stâng al Splaiului Independenţei

prelungirea Străzii Compozitorilor

realizarea profilului definitiv al Str. Haşdeu - Str. Izvor

realizarea şi modernizarea Str. Nerva Traian

realizarea profilului cu 6 benzi pe Prelungirea Ghencea (între B-dul Ghencea şi Str. Braşov)

repunere în circulaţie a B-dului Theodor Pallady ca traseu de intrare a autostrăzii Litoral

realizarea profilului definitiv pe B-dul Brâncoveanu pentru intrarea autostrăzii dinspre Giurgiu

reabilitarea întregului traseu al Şoselei de Centură şi rezervarea terenului pentru lărgirea acesteia

finalizarea sensurilor unice în zona centrală (reglementări şi lucrări de drumuri necesare)

reglementarea circulaţiei pe arterele ce dublează arterele majore şi în intersecţiile acestora

lucrări de reglementare a circulaţiei în sistem de undă verde.

41. Realizarea unui nou pod peste Dâmboviţa în continuarea Bd. Libertăţii (pietonal şi, ulterior, carosabil)

42. Realizarea / amenajarea circulaţiilor / pasajelor pietonale:

realizarea profilului specific pentru circulaţia pietonală pe străzile: Covaci, Băcani, Soarelui, Pasajul Francez;

realizarea pasajului pietonal Eroilor.

43. Parcaje:

realizarea planului de staţionare şi parcare în zona centrală;

realizarea parcajelor din: Piaţa Victoriei, Piaţa Aviatorilor, Piaţa Sălii Palatului, Str. Doamnei, Piaţa Unirii, Piaţa Constituţiei, B-dul Theodor Pallady, B-dul Magheru (realizare accese)

TRANSPORT PUBLIC DE SUPRAFAŢĂ.

44. Extinderea sau reconstrucţia prioritară a liniilor de tramvai (total 48,33 km. implicând 32 trasee):

Şos. Colentina între Pasajul C.F.R. Colentina şi Bucur Obor - 4,56 km (linii 1,21)

Şos. Pantelimon între Şos. Vergului (Granitul) - B-dul Pierre de Coubertin - Str. Ritmului - 4km (5,14, 46)

B-dul Corneliu Coposu între Piaţa Corneliu Coposu şi Str. Sfânta Vineri - 0,3 km (5, 14, 16)

Şos. Olteniţei de la Romprim la Piaţa Sudului - 2,25 km (1, 9, 11, 34)

Şos. Giurgiului - 3,9 km (7, 12, 17, 18, 39)

Şos. Alexandriei şi Calea Rahovei până la Piaţa Chirigiu - 3,45 km (2, 15, 18, 23, 30, 37)

Calea 13 Septembrie între Str. Sebastian şi Şos. Progresului - 0,37 km (8, 47, 48)

Linia tramvaiului 41 de la Piaţa Presei Libere până la B-dul Ghencea - 9,2 km

B-dul Timişoara de la Valea Oltului la Str. Răzoare - 3,9 km (8, 36, 42, 47, 48)

B-dul G-ral Vasile Milea - 1,8 km (2, 9, 11, 12, 35, 37)

B-dul Ion Mihalache - 3,5 km. (6, 20, 24, 31, 45)

B-dul Iancu de Hunedoara - Şos. Ştefan cel Mare între Pasajul Victoria şi Bucur Obor - 3,15 km. (34, 46, 52)

Şos. Mihai Bravu - Calea Văcăreşti de la Bucur Obor până la piaţa Sudului - 6, 9 km (1, 17, 34)

Şos. Orhideelor - 1,05 km (9, 12).

45. Depouri tramvai:

noul depou Pipera – Tunari

46. Extinderea benzilor proprii pentru vehicule de transport public pe pneuri - autobuze, troleibuze, taxiuri - (total - 21,6 km.)

Şos. Fundeni între Institutul Oncologic şi Şos. Colentina -1,65 km

Şos. Colentina - 5,1 km.

B-dul Decebal şi Piaţa Unirii (sens piaţa Unirii) - 2,1 km.

Drumul Taberei de la Piaţa Drumul Taberei până la Str. Răzoare - 2,25 km.

B-dul Iuliu Maniu între Autogara Militari şi Piaţa Leul - 4,2 km.

Str. Ştirbei Vodă între Calea Plevnei şi Calea Victoriei (sens Calea

Victoriei) - 1,5 km.

Calea Griviţei de la Str. Clăbucet la Gara de Nord - 3,45 km.

B-dul Carol - 1,35 km.

REALIZAREA SISTEMULUI INTEGRAT DE TRANSPORT.

47. Prima etapă de realizare a sistemului integrat de transport:

introducerea sistemului unic de tarifare a transportului public

extinderea transportului pe şine în zonă proprie cu pătrunderea acestuia îndeosebi în centrul oraşului şi către zonele periferice cu puternică tendinţă de dezvoltare

îmbunătăţirea intermodalităţii

limitarea pătrunderii vehiculelor individuale în centrul oraşului prin introducerea unor politici tarife descurajante (peage, taxe de staţionare, parcări)

METROU.

48. Noi racorduri şi lucrări de ameliorare a situaţiei actuale (până în 2005):

Racordul 1 - Nicolae Grigorescu - Policolor – Linia de centură (Staţii: 1Decembrie, Policolor, Linia de centură)

Racordul 2 - 1 Mai – Laromet (Staţii: Pajura, Laromet)

Rezervare teren pentru noi depouri Alexandria şi Colentina

ameliorarea situaţiei nodului din Piaţa Unirii

CIRCULAŢII FEROVIARE

49. Prevederea rezervei de teren pentru dublarea liniilor ferate pe tronsoanele din teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti.

50. Rezervarea terenului pentru tronsonul Bucureşti Nord – Bucureşti Panduri – Bucureşti Progresu: 11 km linie nouă dublă electrificată.

51. Specializarea staţiilor principale de călători:

actuala staţie Bucureşti Nord (grupa A – modernizare şi sistematizare la 12 linii şi grupa B - extindere de la 6 la 8 linii) specializată în traficul feroviar internaţional şi de legătură la magistralele 2, 3 şi 5 şi legată de linia nouă Bucureşti Nord – Bucureşti Panduri printr-un tunel izolat fonic)

staţia nouă Bucureşti Panduri specializată pentru magistrala 9 (Craiova, Timişoara)

staţia nouă Bucureşti Pipera specializată pentru magistralele 6 şi 7

actuala staţie Bucureşti Obor sistematizată şi modernizată pentru preluarea integrală a traficului feroviar pentru magistrala 8.

actuala staţie Bucureşti Progresu - pentru traficul spre Giurgiu

actuala staţie Titan Sud va deservi în continuare traficul spre Olteniţa.

CIRCULAŢII AERIENE

52. Dezvoltarea Aeroportului Băneasa – tronsonul din Teritoriul Administrativ al Municipiului Bucureşti.

53. Amenajarea nodului de intrare / ieşire din zona aeroportului Băneasa.

54. Rezervarea terenului pentru ameliorarea legăturii rutiere şi de transport public a Capitalei cu aeroportul Băneasa.

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA POLUĂRII MEDIULUI

REDUCEREA POLUĂRII AERULUI.

55. Reducerea în zona centrală cu 50% a surselor existente de praf prin:

coborârea nivelului terenului din lungul bordurilor care mărginesc spaţiile plantate publice în porţiunile în care pământul se revarsă pe trotuare sau pe carosabil;

acoperirea cu dale perforate a decupajelor din jurul arborilor din staţiile de transport în comun;

opacizarea bazei gardurilor tuturor proprietăţilor din care pământul se răspândeşte pe trotuare;

repararea finisajelor deteriorate ale clădirilor publice.

56. Rezervarea terenului pentru realizarea spaţiilor plantate de protecţie faţă de sursele de poluare fixe (industrii, depozite deşeuri) şi mobile (trafic auto şi feroviar) precum şi a celor de protecţie împotriva aportului de praf din exteriorul localităţii.

57. Iniţierea lucrărilor de extindere a spaţiilor oxigenante şi înierbarea temporară a terenurile libere şi degradate.

REDUCEREA POLUĂRII ŞI PROTEJAREA CURSURILOR DE APĂ, ASIGURAREA EVACUĂRII APELOR METEORICE, PROTEJAREA ÎMPOTRIVA POLUĂRII ŞI RIDICĂRII NIVELULUI APELOR SUBTERANE.

58. Finalizarea staţiei de epurare finală a apelor uzate S.C. SICOMED S.A. (Glina).

59. Salubrizarea albiei râului Colentina prin:

curăţarea depunerilor şi a vegetaţiei acvatice

interzicerea deversărilor necontrolate de ape uzate

suplimentarea debitului

realizarea canalizării pe străzile din zonele adiacente apelor de suprafaţă

60. Reducerea unor dificultăţi în evacuarea apelor meteorice prin:

dotarea tuturor pasajelor subterane cu staţii de pompare pentru evacuarea apelor pluviale;

protejarea liniei 1 de metrou împotriva infiltraţiilor din ploi accidentale;

reproiectarea cuvetei viitorului lac Văcăreşti în corelare cu sistemul de colectare / drenare de pe vechiul curs al Dâmboviţei până la linia de centură.

REDUCEREA POLUĂRII ŞI DEGRADĂRII SOLULUI.

61. Interdicţia localizării a noi platforme de depozitare a deşeurilor urbane şi de incinerare pe teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti cauzată de densitatea foarte ridicată a locuitorilor.

62. Iniţierea rezolvării la scară regională a problemelor legate de recuperarea, reciclarea şi depozitarea diferitelor categorii de deşeuri.

63. Realizarea şi aplicarea unui program de ecologizare a depozitelor pentru deşeurile menajere şi industriale.

64. Generalizarea obligativităţii încheierii, de către toţi agenţii economici şi de către întreaga populaţie, a unor contracte cu firme specializate în ridicarea deşeurilor.

PROTECŢIA VEGETAŢIEI ÎMPOTRIVA POLUĂRII ŞI DISTRUGERII.

65. Finalizarea inventarierii arborilor.

66. Utilizarea unor esenţe de arbori rezistente la clima şi poluarea oraşului.

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RISCURILOR NATURALE

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RISCULUI SEISMIC.

67. Revederea zonării seismice a Bucureştilor în raport cu noile standarde şi introducerea unor precauţii suplimentare la proiectarea construcţiilor înalte din zonele din estul, sudul şi parţial din centrul oraşului.

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR

68. Identificarea prin studii de profil a perimetrului real de risc de inundare a râului Colentina.

69. Reducerea riscului de inundare provocat de râul Dâmboviţa în interiorul teritoriului administrativ al Bucureştilor prin:

eliminarea strangulărilor de pe traseul intravilan al Dâmboviţei

mărirea capacităţii nodului hidrotehnic Eroilor prin înlocuirea celor trei clapete cu una singură;

reanalizarea capacităţii nodurilor hidrotehnice ale râului Dâmboviţa şi a sifonării din Piaţa Unirii

asigurarea accesului apelor meteorice în albia curată a râului Dâmboviţa la debite ce depăşesc capacitatea colectorului casetat .

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ALUNECĂRILOR DE TEREN.

70. Luarea unor precauţii suplimentare la construirea pantelor peste 5% dintre terasele superioare şi cele inferioare ale râurilor Colentina şi Dâmboviţa, în special în porţiunile de umplutură.

GOSPODĂRIA APELOR

LUCRĂRI NECESARE PENTRU PROTEJAREA CALITĂŢII APELOR.

71. Asigurarea zonei de protecţie sanitară la toate elementele sistemului.

72. Modernizarea rezervoarelor de înmagazinare şi a staţiilor de pompare; mărirea capacităţii rezervoarelor în vederea creşterii gradului de siguranţă.

73. Ameliorarea situaţiei surselor de apă subterane prin:

reabilitarea captării de mare adâncime de pe teritoriul Capitalei

realizarea puţurilor de apă potabilă din intravilan pentru creşterea debitului captat (creşterea ponderii acestor surse până la 15%)

modernizarea rezervoarelor de înmagazinare şi a instalaţiilor aferente

realizarea de rezervoare îndeosebi în zonele lipsite de reţele de apă potabilă

modernizarea echipamentelor de pompare în cadrul staţiilor de pompare şi repompare

ALIMENTARE CU APĂ

74. Extinderea reţelei de transport şi distribuţie a apei potabile în cartierele:

Chitila – Bucureştii Noi (Str. Marginei, Şos. Chitila, B-dul Bucureştii Noi, B-dul Laminorului, Str. Moldoveni, Str. C. Godeanu)

Ficusului – Avionului (Str. Muşeteşti, Str. Salubrităţii, Str. Avionului, Str. Ficusului)

Petricani (Şos. Petricani, str. Steaua Roşie, str. Râul Colentina, str. Tămâioarei)

Colentina (Şos. Fundeni, Şos. Colentina, CFR Constanţa, Şos. Gherghiţei, str. 7 Noiembrie, str. Galiţa, str. Călmăţui, str. Suhard)

Vitan (Calea Vitan, str. Grădinarilor, Şos. Mihai Bravu, Splaiul Unirii, Baza Sportivă Olimpia)

Nicolae Grigorescu (B-dul Prevederii, str. Ilioara, str. Vitioara)

Industriilor (Şos. Gării Căţelu, str. Peleş, str. Gheţu Anghel, str. Zimnicea, Str. Sold. Cristache, str. Tufănele)

Luică – Drumul Bercenarului (str. Luică, Str. Roşiori, Drumul Bercenarului, Str. Pogoanelor)

Alexandru Obregia (Drumul Jilavei, Drumul Câmpinei, Drumul Cheile Turzii, Sos. Olteniţei)

Giurgiului – Alexandria (Sos. Giurgiului, Sos. Antiaeriana, Str. Mărgeanului, Str. Rahovei, Str. Dumbrava Nouă, Sos. Alexandriei, Sos. Măgurele)

Prelungirea Ghencea (Prelungirea Ghencea, Str. Ghidigeni, Drumul Cooperativei)

Iuliu Maniu – B-dul. Timişoara (B-dul Timişoara, Str. Moineşti, Str. Valea Lungă, Str. Linie)

Militari (Canal Argeş, B-dul Uverturii, Str. Apusului, Str. Mărgelelor, Str. Piscul Crăsani, Drumul Baciului)

Giuleşti (Str. Lămâiului, Drumul la Roşu, Poiana Lacului, Calea Giuleşti).

75. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă industrială:

reabilitarea staţiilor de pompare Cernica şi Pantelimon II, inclusiv construcţiile;

înlocuirea reţelelor de transport şi distribuţie;

contorizarea debitelor la consumator.

CANALIZARE

76. Lucrări de reabilitare si extindere a sistemului de evacuare şi epurare:

urgentarea dării în funcţiune a staţiei de epurare S.C. SICOMED S.A. (Glina) – obiectiv comun cu cele de protecţie a calităţii apei).

77. Extinderea reţelei de canalizare în cartierele:

Chitila – Bucureştii Noi (str. Marginei, Sos. Chitila, str. Rozelor, str. Acetilenei, str. C. Godeanu, str. Romeo Popescu, str. Nazarcea)

Ficusului – Avionului (str. Pechea, str. Salubrităţii, str. Cantonului)

Colentina (str. 7 Noiembrie, str. Gherghiţei, str. Galiţa, str. Călmăţui, str. Cumpenei, str. Suhard, Sos. Colentina, str. Suceava, str. Puieţilor, str. Banul Nicolae, str. Vasile Predescu, str. Sportului, str. Clopotului)

Industriilor (Sos. Gării Căţelu, str. Peleş, str. Zimnicea, str. Gheţu Anghel, str. Sold. Cristache, str. Tufănele)

Luică – Drumul Bercenarului (str. Luică, str. Ulmeni, Drumul Bercenarului, str. Pogoanelor)

Alexandru Obregia (str. Dumitru Petrescu, B-dul Alex. Obregia, str. Turnu Măgurele, Sos. Olteniţei, str. Cheile Turzii)

Giurgiului – Alexandria (Sos. Giurgiului, str. Ionescu Cristea, str. Nufărul Galben, str. Tiparniţei, str. Prelungirea Ferentari, str. Zeţarilor, str. Eternităţii, str. Humuleşti, str. Trompetului, str. Bachus, str. Bucureşti – Măgurele, str. Teiuş, str. Munţii Carpaţi, str. Rupea, Sos. Alexandriei, str. Vârtejului)

Militari (Canal Argeş, str. Mărgelelor, str. Piscul Crăsani, Drumul Baciului)

Giuleşti (str. Lămâiului, Drumul la Roşu, Poiana Lacului, Calea Giuleşti)

78. Colectoare noi:

Sos. Bucureşti – Buftea

Sos. Bucureşti – Ploieşti (intre Sos. de Centură – Piaţa Aviaţiei)

colector 2A2 (aripa nordica a colectorului A2) Str. Orşova – Republicii (com. Roşu) – Dudu – Chiajna

extindere colector A2 pe B-dul Iuliu Maniu – Sos. de Centura

colector 2A3 (aripa sudica a colectorului A3) – Sos. Alexandriei – Sos. Măgurele, pentru canalizarea zonei joase de la limita urbana a Bucureştilor

colector 2C1 (aripa N-E a colectorului C1) Sos. Pipera – Tunari – sat Pipera – comuna Dobroieşti

racordare deversor BOANCA (Calea Giuleşti) în colectorul existent.

79. Reabilitarea staţiilor de pompare, bazine de retenţie şi staţii de pompare existente în zone depresionare:

Calea Floreasca (biserica) – str. Ţărmului – B-dul M. Eliade

Pasajul Jiului (reabilitare)

Str. Petricani – Sipca – Râul Colentina – str. Steaua Roşie

Str. Plumbuita – Ricinului – Tămâioarei

Str. Arubium – Sucidava – Argedava – Porolissum

Şos. Berceni – Drum Creţeştilor – Drumul Jilavei

Şos. Alexandriei – Celofibrei – Luptătorii antifascişti – Vârtejului – Sos. Bucureşti Măgurele

Str. Agnita – Valea Mare – Cornului – Calea Giuleşti

Pasaj Mărăşeşti.

80. Noi bazine de retenţie şi staţii de pompare în zone depresionare:

Calea Floreasca (biserica) – str. Ţărmului – B-dul M. Eliade

Pasajul Jiului (reabilitare)

Str. Petricani – Sipca – Râul Colentina – str. Steaua Roşie

Str. Plumbuita – Ricinului – Tămâioarei

Str. Arubium – Sucidava – Argedava – Porolissum

Şos. Berceni – Drum Creţeştilor – Drumul Jilavei

Şos. Alexandriei – Celofibrei – Luptătorii antifascişti – Vârtejului – Sos. Bucureşti Măgurele

Str. Agnita – Valea Mare – Cornului – Calea Giuleşti

Pasaj Mărăşeşti.

ENERGIE ELECTRICĂ

( priorităţi în etapa 2000-2010)

81. Construirea şi echiparea staţiei de transformare Timpuri Noi ( 0.27 ha – str. Logofăt Tatu nr. 2) şi Transilvania (0.2 ha între str. Polizu şi Calea Griviţei ).

82. Rezervarea localizărilor pentru noile staţii de transformare necesare după 2010 (Floreasca, Lacul Morii, Drumul Taberei II - fiecare cu o suprafaţă între 0.21 – 0.28 ha)

83. Mărirea numărului de posturi de transformare:

Fundeni

Giurgiului

Toporaşi

Măgurele

Prelungirea Ghencea

Iuliu Maniu

84. Reabilitarea iluminatului public prin realizarea unui nivel de iluminare normal cu precădere în zonele de margine ale oraşului

TELECOMUNICAŢII

85. Centrale propuse pentru restructurare

2001

Est

Pantelimon

Titan 2

Titan 3

Titan 4

Malaxa (unitate distanţă)

2005

Pajura

Militari 2

86. Extinderea sistemului cu fibră optică şi a concentratoarelor digitale – etapa 2001 - 2005

ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ

87. Noi centrale:

CET nord Gherghiţei (500Gcal/h),

CET Ferentari Sud (500 Gcal/h)

alte - cu precădere în partea de nord

88. Înlocuirea reţelelor de transport de agent termic primar şi secundar - etapa 2001 - 2005

89. Reabilitarea construcţiilor anexe - etapa 2001 – 2005 -

ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

90. Înlocuiri de conducte şi branşa-mente uzate şi subdimensionate în cartierele:

Drumul Taberei

Colentina

Pantelimon

Titan

2.3. PRIORITĂŢI NON-URBANISTICE AVÂND IMPLICAŢII ÎN FUNCŢIONAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPITALEI.

q PRIORITĂŢI IN VEDEREA CREĂRII CONDIŢIILOR DE APLICARE A PREVEDERILOR PLANULUI URBANISTIC GENERAL.

Aplicarea Planului Urbanistic General necesită o serie de condiţii prealabile sau care pot fi realizate pe măsura evoluţiei aplicării acestuia, condiţii specificate în continuare.

A. Aprobarea Legii Urbanismului.

B. Stabilirea programelor pe domeniile specifice de activitate ale Comisiilor de Specialitate ale Consiliului General în cadrul unui PROIECT STRATEGIC DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI orientat spre atingerea obiectivelor strategice generale pe termen mediu şi lung.

Notă.

Comisiile de specialitate ale C.G.M.B, conform anexei la Hotărârea C.G.M.B. nr. 188 / 2000, sunt următoarele:

1. Comisia economică, buget – finanţe.

2. Comisia de urbanism, lucrări publice.

3. Comisia pentru apă, canalizare, termoficare şi energie.

4. Comisia pentru salubritate.

5. Comisia de transporturi, străzi, parcaje şi poduri.

6. Comisia de ecologie şi protecţia mediului.

7. Comisia de cultură, învăţământ, sport, mass-media şi culte.

8. Comisia juridică.

9. Comisia de sănătate şi protecţie socială.

10. Comisia pentru modernizarea administraţiei locale, relaţii cu sectoarele, privatizare, relaţii internaţionale şi integrare europeană.

11. Comisia pentru patrimoniu.

12. Comisia pentru comerţ şi protecţia consumatorului.

13. Comisia de relaţii cu patronatul, sindicatele şi O.N.G. –uri.

C. Redresarea economică şi creşterea rolului dinamizator al Capitalei în acest proces. Pentru Bucureşti aceasta constituie condiţia esenţială atât pentru afirmarea noului profil metropolitan, cât şi pentru inversarea declinului demografic prin atragerea şi reţinerea populaţiei tinere, bine pregătite, capabile să se înscrie în noile exigenţele şi să le interpreteze creativ; cu cât acest moment va întârzia, cu atât fenomenele demografice negative vor avea consecinţe mai grave.

D. Crearea cadrului instituţional pentru cooperarea intercomunală şi elaborarea Planului de Amenajare Teritorială a Aglomeraţiei Urbane Bucureşti.

E. Crearea cadrului instituţional pentru cooperarea inter - regională sau revederea situaţiei Regiunilor de Dezvoltare nr.8 Bucureşti - Ilfov şi nr.4 Muntenia.

F. Crearea condiţiilor organizatorice pentru începerea unor operaţiuni funciare şi a unor operaţiuni urbanistice în parteneriat public - privat.

G. Crearea condiţiilor organizatorice în cadrul Primăriei Generale pentru aplicarea Planului Urbanistic General.

H. Promovarea unui set de instrucţiuni ale municipalităţii privind unele activităţi a căror desfăşurare necontrolată aduce daune confortului şi imaginii urbane (privind organizările de şantier, transportul diverselor materiale, staţionarea vehiculelor, întreţinerea plantaţiei, afişajul etc.

I. Crearea cadrului pentru o continuă formarea a personalului şi informare a locuitorilor.

q INTERCONDIŢIONAREA ÎNTRE PRIORITĂŢI NON-URBANISTICE ŞI CELE URBANISTICE.

Schema de relaţionare a priorităţilor urbanistice cu cele non-urbanistice la nivelul Municipiului evidenţiază suportul pe care Planul Urbanistic General l-a primit din partea Comisiilor de specialitate ale C.G.M.B. şi necesitatea continuării procesului de constituire a politicilor şi programelor pe domenii specifice.

OBIECTIVE STRATEGICE GENERALE

OBIECTIVE PE DOMENII SPECIFICE

OBIECTIVE URBANISTICE

POLITICI PE DOMENII SPECIFICE

PLAN URBANISTIC GENERAL

PROGRAME PE DOMENII SPECIFICE

MĂSURI PRIORITARE PE DOMENII SPECIFICE

PRIORITĂŢI URBANISTICE

PROGRAME PRIORITARE

Programele prioritare evidenţiate în special din direcţia dezvoltării urbanistice, detaliate în Anexele 1 – 9 sunt prezentate în capitolul 3.

ANEXA 1

PRIORITĂŢI PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE ŞI A OBIECTIVELOR URBANISTICE DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.

						OBIECTIV STRATEGIC NR. I - ACCENTUAREA IDENTITĂŢII MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ÎN CONCORDANŢĂ CU ASPIRAŢIA SA DE A DEVENI O METROPOLĂ EUROPEANĂ.
IMPERATIVE STRATEGICE.				OBIECTIVE URBANISTICE .		MĂSURI PRIORITARE ÎN AFARA TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA CAPITALEI	MĂSURI URBANISTICE PRIORITARE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL CAPITALEI PREVĂZUTE ÎN PLANUL URBANISTIC GENERAL	PROGRAME PRIORITARE „NON – URBANISTICE” CU IMPLICAŢII ÎN FUNCŢIONAREA ŞI DEZVOLTAREA URBANISTICĂ A CAPITALEI
I.A			Dezvoltarea rolului Bucureştilor de releu intercontinental, de releu inter - regional european şi de principal centru cultural şi de afaceri sud-est european, prin diversificarea funcţiunilor metropolitane şi atragerea unor funcţiuni internaţionale şi regional – europene specializate.	1.	Rezervarea unor localizări atractive şi imediat accesibile pentru sediile unor diferite organisme internaţionale şi regionale - europene, sedii centrale şi filiale ale unor mari societăţi bancare şi de asigurări precum şi sedii centrale şi filiale ale unor mari companii multinaţionale.		Aplicare PUG - care prevede dezvoltarea zonei centrale, consolidarea selectivă a centrului de afaceri tradiţional şi conturarea nucleelor centrale de afaceri din perimetrul zonei “Bucureşti 2000”.	Program prioritar 1 - staţionarea şi organizarea traficului în zona centrală; Program prioritar 3 - amenajarea şi crearea unor spaţii pietonale în zona centrală; Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului; Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală; Program prioritar 7 - reducerea la jumătate a surselor de poluare cu praf din zona centrală.
							Aplicare PUG - care prevede dezvoltarea unui sistem de poli urbani pentru servicii şi de poli pentru recreere.
							Aplicare PUG - care prevede creşterea cu 40% a ponderii terenului rezervat funcţiunilor urbane reprezentative, inclusiv arealul “Bucureşti 2000”.
				2.	Punerea în valoare a situării Capitalei în relaţie cu marile culoare trans-continentale (culoarul Dunării şi culoarele de transporturi rutiere şi feroviare nr. 4 şi nr. 9) dintre care, în prima etapă, se vor finaliza: 2001-2003 - Drum expres Adunaţii Copăceni-Giurgiu; 2004 – Autostrada de Rocadă Bucureşti Sud; 2004 - Autostrada Bucureşti - Feteşti - Cernavodă.	Completarea sistemului radial al marilor culoare convergente spre Bucureşti cu o reţea regională (în cea mai mare parte existentă) de legături interjudeţene, independente de Capitală. Rezervarea terenului necesar pentru culoarele de transporturi trans-europene inclusiv pentru zonele de protecţie faţă de acestea.	Aplicare PUG - care prevede racordarea configuraţiei actuale a Capitalei la noile linii de forţă create de culoarele trans - europene şi susţinerea oportunităţilor create de acestea pentru dezvoltarea părţii de sud a Bucureştilor.	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
						Crearea unor poli exteriori de dezvoltare: - un pol principal de servicii specializate în apropierea aeroportului Otopeni; - doi poli strategici pentru funcţiile de transfer, distribuţie, producţie, comerţ şi servicii, în relaţie cu viitoarele porturi de pe Argeş şi Dâmboviţa; - alte puncte de transfer situate în relaţie cu întrările în Bucureşti ale noilor autostrăzi, linia de centură şi tronsonul sudic al autostrăzii de rocadă.	Corelarea P.U.G. Bucureşti cu P.U.G .- urile comunelor din Aglomeraţia Urbană în cadrul unui Plan de Amenajare a Teritoriului Intercomunal al Aglomeraţiei Bucureşti.
						Asigurarea conexiunilor intermodale între transportul public la mare distanţă şi cel local, inclusiv prin linia ferată de centură şi luarea în considerare a posibilităţii unui transport public între Bucureşti şi aeroporturi.	Aplicare PUG - care prevede rezervarea unui traseu pentru transport public Bucureşti – Otopeni.
							Aplicare PUG - care prevede asigurarea parcajelor de stocaj la terminalele şi la punctele de transfer intermodal ale transportului public.
						Rezervarea posibilităţii dublării în viitor a profilului arterei de centură pentru traficul greu şi înscrierea acesteia în categoria drumurilor naţionale.
						Reorganizarea acceselor căilor ferate, multiplicarea, specializarea direcţională şi interconectarea gărilor interioare.	Aplicare PUG - care prevede prioritar: - rezervarea terenului pentru dublarea liniilor ferate pe tronsoanele din teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti - specializarea staţiilor principale de călători - modernizarea staţiilor existente: Bucureşti Nord şi Bucureşti Basarabi
						Rezervarea terenului pentru un nou aeroport la sud de Bucureşti, conform studiilor I.P.T.A.N.A - 1999.
						Continuarea lucrărilor la canalele şi porturile de pe Argeş şi Dâmboviţa ca suport al introducerii eficiente a Bucureştilor în reţeaua capitalelor Dunărene şi ca bază a dezvoltării polilor exteriori strategici, cel de pe Argeş urmând să beneficieze şi de prezenţa noului aeroport.
I.B.		Dezvoltarea ca centru cultural, de cercetare şi învăţământ superior cu crearea unor structuri permanente de contact intercultural Occident – Orient.		3.	Adoptarea noilor forme de integrare a învăţământului superior cu cercetarea şi dezvoltarea.		Aplicare PUG - care prevede prioritar: crearea unui parc ştiinţific specializat în informatică care să cuprindă învăţământ superior şi cercetare – dezvoltare, situat pe unul dintre accesele de pe autostrada Bucureşti – Constanţa, între Dâmboviţa şi viitorul parc Văcăreşti	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
				4.	Extinderea spaţiilor pentru învăţământul superior, postuniversitar şi formativ.		Aplicare PUG - care prevede rezervarea în polii urbani a terenurilor necesare pentru unităţi ale învăţământului superior şi postuniversitar de tipurile “urban” sau de formare continuă.	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului; Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
						Crearea unor “campusuri” şi a facilităţilor pentru studenţii, profesorii şi cercetătorii din ţară şi din străinătate.
						Reabilitarea ca parc de activităţi a Centrului de Fizică Atomică Măgurele.
				5.	Extinderea spaţiilor pentru activităţi cu caracter internaţional din domeniul schimburilor culturale.		Aplicare PUG - care prevede crearea "axei culturale", având o deosebită încărcătură semnificativă, în lungul B-dului Kiseleff, Căii Victoriei şi prelungirii acesteia până la Parcul Libertăţii (conform concursului ” Bucureşti 2000”), cu localizări preferenţiale pentru diferite organisme internaţionale, centre de reprezentare şi fundaţii culturale diverse sau specializate pentru relaţiile interculturale Occident – Orient.	Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală; Stabilirea politicii culturale ca factor de creştere a atractivităţii şi prestigiului Capitalei.
							Aplicare PUG - care prevede rezervarea terenului pentru crearea unui centru internaţional ecumenic şi totodaţă centru al reţelei naţionale de arhive de carte veche bisericească, pentru cercetare, editare şi informatizare, restaurare, studii avansate, reuniuni şi expoziţii în arealul Mănăstirii Văcăreşti (propusă pentru reconstituire şi având vaste spaţii subterane care se pretează la securizare şi climatizare pentru laboratoare, depozite de tranzit, expoziţii periodice).
				6.	Realizarea Centrului naţional pentru cultură scrisă.		Terminarea Bibliotecii Naţionale şi încadrarea acesteia cu funcţiuni şi amenajări complementare.	Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
							Aplicare PUG - care prevede rezervarea terenului şi amenajarea în jurul Bibliotecii Naţionale a unui scuar public şi a unor facilităţi pentru cultură şi recreere de tip cultural (mediatecă, expoziţii, anticariat)
I.C		Afirmarea pe planul manifestărilor internaţionale cu caracter politic, economic, cultural şi sportiv.		7.	Multiplicarea şi diversificarea tipurilor de oferte pentru spaţii muzeale, expoziţionale, reuniuni internaţionale şi naţionale şi competiţii sportive.		Aplicare PUG - care recomandă localizarea spaţiilor muzeale pentru domenii specializate în zone de primă reprezentativitate (Calea Victoriei, Parcul Libertăţii, Văcăreşti), în construcţii industriale cu valoare de patrimoniu, (Filaret - gară, Panduri - Vechea Vamă), precum şi în zone atractive pentru copii şi tineri (zona “Bucureşti 2000”, Parcul Tineretului, parcurile şi polii de loisir din proximitatea lacurilor Colentinei, Dâmboviţei şi Văcăreşti), polii urbani din ansamblurile rezidenţiale Titan, Drumul Taberei, Berceni.	Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală; Stabilirea politicii culturale ca factor de creştere a atractivităţii şi prestigiului Capitalei.
							Aplicare PUG - care prevede în zona centrală, în polii strategici exteriori şi în polii urbani şi de recreere a posibilităţii de localizare a spaţiilor expoziţionale şi spaţiilor flexibile pentru reuniuni.
						Reabilitarea bazelor sportive şi de cantonament existente şi interzicerea diminuării suprafeţelor acestora prin inserţii de alte funcţiuni.		Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
						Prevederea posibilităţii de dezvoltare a unor baze pentru sportul de performanţă şi de recreere în zona lacurilor Colentinei, Morii şi Mihăileşti.
						Dezvoltarea unor baze pentru sportul de performanţă şi de recreere pe malul Dunării şi în jurul sistemului de lacuri riverane propus a fi refăcut.
				8.	Asigurarea spaţiilor necesare pentru Târguri Internaţionale.		Aplicare PUG - care prevede stoparea erodării zonei expoziţionale actuale din Piaţa Presei Libere şi dezvoltarea în exteriorul acesteia a unor funcţiuni complementare, alcătuind un pol urban principal pe B-dul Poligrafiei.	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
						Prevederea posibilităţii inserării spaţiilor pentru târguri specializate în cadrul polilor exteriori şi a polilor strategici de lângă viitoarele porturi Argeş şi Dîmboviţa
I.D		Dezvoltarea unor domenii de “excelenţă” în producţie şi servicii.		9.	Dezvoltarea unor parcuri tehnologice.	Prevederea a două noi parcuri tehnologice în partea de est ( Popeşti - Leordeni) şi de vest (Chiajna) a Municipiului şi dezvoltarea ca parc tehnologic a zonei de activităţi de la Aeroportul Otopeni		Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
				10.	Încurajarea dezvoltării în cadrul actualelor platforme indus-triale a profilelor de excelenţă.		Aplicare PUG - care prevede reabilitarea platformelor industriale şi completarea cu servicii pentru întreprinderi şi alte profile complementare (I.M.M.)
				11.	Crearea posibilităţii dezvoltării activităţilor terţiare superioare de diferite tipuri.		Aplicare PUG - care prevede posibilităţi diverse de localizare şi asociere a unor noi activităţi terţiare în polii urbani principali şi în zonele mixte din lungul principalelor artere.	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
	I.E		Reabilitarea ambianţei şi a calităţii imaginii generale a Capitalei	12.	Ameliorarea imaginii perceptibile de pe căile de acces în municipiu şi a terminalelor acestora – gări, aeroporturi, autogări.	Asigurarea pentru viitoarele intrări dinspre autostrăzi a unor profile stradale de calitate superioară celor standard şi marcarea prin amenajări peisagistice adecvate a apropierii de Capitală din momentul depăşirii pasajelor superioare de peste linia de centură.	Aplicare PUG - care prevede necesitatea amenajării adecvate ca reprezentativitate şi funcţionalitate a intrărilor în Capitală.
							Aplicare PUG - care prevede refacerea amenajărilor din lungul culoarelor radiale ale căilor ferate între linia de centură şi gări.
						Refacerea imaginii perceptibile de pe linia de centură – cale ferată şi arteră de trafic greu.
						Ameliorarea imaginilor oferite de aeroporturi şi de zonele imediat adiacente.
						Corelarea regulamentelor de construire la localităţilor din interiorul liniei de centură la nivelul exigenţelor urbane actuale ale unei metropole europene.
				13.	Reabilitarea ambianţei şi a imagini perimetrului central.		Aplicare PUG - care prevede creşterea coerenţei configurative a zonelor constituite pe baza noului Regulament şi definirea spaţiilor nodale importante pe baza concursurilor de arhitectură.	Program prioritar 1 - staţionarea şi organizarea traficului în zona centrală. Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor. Program prioritar 3 - amenajarea şi crearea unor spaţii pietonale în zona centrală. Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală. Program prioritar 7 - reducerea la jumătate a surselor de poluare cu praf din zona centrală.
							Aplicare PUG - care prevede crearea unei configuraţii reprezentative în arealele Bucureşti 2000 şi în cele care au făcut deja obiectul concursurilor de arhitectură - Piaţa Victoriei, Piaţa Revoluţiei – şi necesitatea iniţierii unor concursuri pentru alte locuri de interes reprezentate în special de polii urbani Piaţa Gării de Nord, Piaţa Obor, pieţele viitoarelor gări.
							Aplicare PUG - care prevede dezvoltarea selectivă a funcţiunilor metropolitane , supra-municipale şi municipale adecvate zonei centrale şi extinderea funcţiunilor mixte de prim rang în lungul arterelor majore dotate cu transport public
							Aplicare PUG - care prevede menţinerea în perimetrul central a activităţilor productive şi de servicii din categoria celor care servesc funcţionarea zonei centrale şi relocarea treptată în timp a unităţilor incompatibile, poluante sau incomode (depouri pentru vehicole de salubritate şi de transport în comun, ateliere de confecţii metalice, ateliere de reparare şi întreţinere autovehicole, spălătorii chimice de mare capacitate etc.).
						Încurajarea relocării în componentele Aglomeraţiei a unora dintre activităţilor productive dislocate din zona centrală (I.M.M.) care pot beneficia de disponibilităţile de teren şi de forţă de muncă.
						Încurajarea localizării în componentele Aglomeraţiei a unor noi unităţi din domeniul cercetării - dezvoltării şi al tehnologiilor de vârf.
							Identificarea şi înlocuirea sau demolarea construcţiilor parazitare de pe domeniul public precum şi a celor insalubre sau provizorii folosite impropriu pentru diferite activităţi incompatibile cu funcţionalitatea zonei centrale.
							Aplicare PUG - care prevede controlul prin R.L.U. a calităţii imaginii oferite de clădiri şi amenajări către circulaţiile publice.
				14	Reabilitarea imaginii zonelor protejate.		Aplicare PUG - care prevede conservarea, revitalizarea şi punerea în valoare a zonei Centrului Istoric.	Program prioritar 1 - staţionarea şi organizarea traficului în zona centrală; Program prioritar 3 - amenajarea şi crearea unor spaţii pietonale în zona centrală; Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală; Program prioritar 7 - reducerea la jumătate a surselor de poluare cu praf din zona centrală.
							Aplicare PUG - care prevede amplificarea potenţialului zonei Lipscani prin deschiderea pentru public şi amenajarea atractivă a gangurilor, pasajelor şi curţilor.
							Aplicare PUG - care prevede menţinerea caracteristicii proprii Capitalei de a prezenta pe areale mari şi coerente diferitele momente de rezonanţă la curentele de arhitectură europene cum ar fi: eclectism (C.E.C – Banca Naţională - Piaţa Universităţii), modernism, (B-dul Magheru – Bălcescu), oraşe-grădină (B-dul Catargiu, cartierul Jianu, cartierul Cotroceni), precum şi de a prezenta coerent din punct de vedere spaţial şi funcţional suprapunerea în mixaj a succesiunii diferitelor etape (Calea Victoriei, B-dul Carol, B-dul Elisabeta, cartierul Dacia).
							Aplicare PUG - care prevede restituirea regulamentelor de realizare a lotizărilor protejate pentru renovări,completări şi reconstrucţii punctuale.
							Aplicare PUG - care prevede dispoziţii speciale în R.L.U. pentru vecinăţăţile sensibile cuprinse în zona de 100 metri din jurul monumentelor izolate şi a ariei exterioare a limitelor zonelor protejate.
				15	Reabilitarea imaginii instituţiilor publice, clădirilor cu funcţiuni mixte şi a celor comerciale.		Aplicare PUG - care prin regulament stabileşte exigenţe privind aspectul instituţiilor publice, al vecinătăţilor imediate, al amenajărilor etc.	Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
							Aplicare PUG - care prevede creşterea pe secvenţe semnificative a gradului de coerenţă a regimului de construire, a înălţimii clădirilor şi a presiunii aparente a volumelor asupra terenului exprimată prin indici urbanistici.
							Aplicare PUG - care prevede controlul prin R.L.U. a imaginii oferite către circulaţiile publice, indicând obligaţii pentru calitatea publicităţii, întreţinerea faţadelor ,a vitrinelor şi a curţilor.
							Prevederea prin R.L.U. a modului de amenajare a spaţiului dintre aliniament şi clădiri, a plantaţiilor şi a împrejmuirilor.
				16	Ameliorarea imaginii enclavelor predominant rezidenţiale din zona centrală		Controlul prin R.L.U. a imaginii oferite către circulaţiile publice din punct de vedere al încadrării în caracterul zonei şi armonizării cu vecinătăţile imediate	Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
							Prevederi prin R.L.U. a modului de amenajare a spaţiului dintre aliniament şi clădiri, a plantaţiilor, a curţilor şi a împrejmuirilor
							Aplicare PUG - care prevede identificarea şi înlocuirea sau demolarea construcţiilor insalubre şi parazitare folosite impropriu pentru locuinţe.
				17	Reabilitarea imaginii spaţiilor plantate publice şi private.		Aplicare PUG - care prevede respectarea sau restituirea planurilor originale ale parcurilor centrale şi refacerea şi întreţinerea spaţiilor plantate deteriorate sau ocupate abuziv.	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor
							Aplicare PUG - care prevede protejarea grădinilor private cu valoare istorică şi peisagistică (de exemplu grădina Casei Universitarilor).
							Aplicare PUG - care prevede extinderea plantaţiilor stradale, plantarea Splaiurilor, înverzirea cuvei Dâmboviţei şi plantarea pietonalelor şi a parcajelor publice – în acest sens fiind necesară o preocupare organizată pentru formarea unui material dendrologic de calitate şi diversificat.
							Aplicare PUG - care prevede realizarea unor noi scuaruri în cadrul operaţiunilor din zona “Bucureşti 2000”.
				18	Ameliorarea mobilierului urban şi a afişajului.		Refacerea şi completarea mobilierului urban din zona centrală la un nivel calitativ superior legat de constituirea spaţiilor pietonale de aşteptare şi odihnă.
							Interdicţia desfigurării arhitecturii faţadelor prin intervenţii de amenajări parazitare ad-hoc sau prin afişaj nereglementar.
							Realizarea pe bază de proiecte şi întreţinerea controlată a afişajului şi a iluminatului nocturn (în afara celui strict funcţional) din spaţiile publice reprezentative.
I.F		Extinderea spaţiilor atractive pentru turism şi recreere de tip urban şi dezvoltarea serviciilor specifice.		19	Reabilitarea elementelor naturale – lacurile şi cornişele Colentinei, cursuri de apă, cornişele Dâmboviţei.		Asigurarea unei zone de protecţie a lacurilor Colentinei de minim 50 metri accesibilă publicului într-un circuit general care să permită o legătură directă cu parcurile publice adiacente, cu noii poli de recreere şi legături controlate cu diferite alte zone specializate pentru sport, distracţii etc. .	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor
							Crearea unor poli de recreere de a lungul cornişelor Colentinei (Lacul Morii, Lacul Griviţa, lacul Floreasca, Lacul Dobroieşti şi Lacul Pantelimon).
							Plantarea splaiurilor Dâmboviţei şi tratarea peisagistică a cursului în limitele cuprinse în linia de centură cu dezvoltarea unor noi parcuri în zona de vest şi pe vechiul curs din zona de est. Completarea sistemului hidrotehnic de la Lacul Morii cu noi oglinzi de apă în parcul propus în amonte. Reconfigurarea lacului Văcăreşti şi crearea unor noi lacuri în aval, pe vechiul curs al Dâmboviţei.
							Recuperarea ca spaţiu plantat public (similar cu cel din Cotroceni), a unei părţi semnificative din versantului cornişei sudice a Dâmboviţei
							Punerea în valoare punctual a locurilor proeminente de pe cele două cornişe ale Dîmboviţei dând posibilitatea constituirii lor ca importante repere pentru configurarea oraşului şi pentru înţelegerea cadrului natural şi perceperea siluetei interioare şi exterioare a Bucureştilor.
							Recuperarea ca spaţii plantate publice a pepinierelor îmbătrânite şi crearea pepinierelor necesare întreţinerii spaţiilor plantate la un nivel superior de calitate şi diversificare dendrologică.
						Echilibrarea funcţiei extraurbane de recreare prin refacerea cursului degradat al râului Ciorogârla, amenajarea peisagistică a Lacului Mihăileşti şi a cursului Argeşului între acesta şi viitorul port, refacerea lacurilor şi zonei de agrement de pe malul Dunării din zona protejată conform P.A.T.N.
				20	Multiplicarea spaţiilor şi traseelor exclusiv pietonale.		Crearea pe bază de concursuri de arhitectură şi urbanism în zonele atractive sau care concentrează un număr ridicat de persoane a spaţiilor şi străzilor destinate exclusiv pietonilor şi amenajarea acestora cu mobilier urban, plantaţii şi elemente de artă plastică la un nivel calitativ reprezentativ pentru Capitală.	Program prioritar 3 - amenajarea şi crearea unor spaţii pietonale în zona centrală.

ANEXA 6

PRIORITĂŢI PENTRU DIMINUAREA / ELIMINAREA DISFUNCŢIONALITĂŢILOR INTERCORELATE IN FUNCŢIE DE FACTORII DE NATURĂ FIZICO-GEOGRAFICĂ LUAŢI ÎN CONSIDERARE ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ

FACTORI	DISFUNCŢIONALITĂŢI INTERCORELATE	PRIORITĂŢI INTERCORELATE
FACTORI	DISFUNCŢIONALITĂŢI INTERCORELATE	MĂSURI PRIORITARE ÎN AFARA TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA CAPITALEI	MĂSURI URBANISTICE PRIORITARE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL CAPITALEI PREVĂZUTE ÎN PLANUL URBANISTIC GENERAL	PROGRAME PRIORITARE „NON – URBANISTICE” CU IMPLICAŢII ÎN FUNCŢIONAREA ŞI DEZVOLTAREA URBANISTICĂ A CAPITALEI
- legături cu exteriorul (internaţionale, naţionale, regionale) ca suport al fluxurilor de persoane, produse, capital, servicii şi informaţii	54. legături slabe prin căi rutiere şi feroviare	- sporirea capacităţii rutiere de transport a traseelor existente în zona de dezvoltare a Aglomeraţiei Urbane Bucureşti, atât pentru relaţii de tranzit de lung parcurs, cât şi pentru traficul local şi de legătură cu principalele centre urbane din teritoriul de influenţă (Ploieşti, Urziceni, Olteniţa, Giurgiu, Alexandria, Piteşti, Târgovişte) - realizarea autostrăzii de centură cu rol de ocolire şi distribuţie a traficului de tranzit uşor şi greu din zona Aglomeraţiei Urbane Bucureşti - asigurarea infrastructurilor necesare pentru volumele mari de trafic auto prognozat la nivelul anilor 2015 – 2025 din jurul Capitalei şi pentru legăturile cu principalele regiuni ale ţării (Moldova, Transilvania, Oltenia, Banat, Muntenia şi Dobrogea)	- stabilirea şi protejarea culoarelor de circulaţie - stabilirea şi protejarea culoarelor viitoarelor autostrăzi şi a autostrăzii de rocadă - rezervarea terenului necesar pentru viitoarele pasaje denivelate - rezervarea în cadrul culoarelor pentru viitoarele autostrăzi şi artere de penetraţie a terenului necesar pentru traseele circulaţiilor locale adiacente	(NECESITATEA UNOR PROGRAME GUVERNAMENTALE CARE SĂ ACCENTUEZE FUNCŢIUNEA CAPITALEI DE ELEMENT DINAMIZATOR AL DEZVOLTĂRII ŢĂRII)
		- reabilitări şi modernizări ale autostrăzii A1 (Bucureşti – Piteşti) şi drumurilor naţionale DN 2 (Bucureşti – Urziceni – Buzău – Râmnicu Sărat) şi DN 6 (Bucureşti – Alexandria)
		- reabilitarea reţelei de drumuri judeţene şi comunale care asigură legăturile principale din teritoriu şi preiau traficul de tranzit - amenajarea principalelor noduri de intersecţie şi schimb intermodal ale căilor rutiere din reţeaua principală de relaţii teritoriale ale căilor de comunicaţii şi transport Modernizarea liniilor CF care fac parte din coridoare feroviare europene de transport şi trasee de mare viteză: - Bucureşti – Constanţa - Coridorul European IV - Bucureşti – Ploieşti - Coridorul European de Transport IV şi IX - Bucureşti – Giurgiu - Coridorul European de Transport IX - Bucureşti - Craiova Lucrări pentru sporirea vitezei de circulaţie : - dublarea liniei pe tronsonul Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa - sistematizarea staţiilor : Bucureşti Băneasa, Pantelimon, Brăneşti, Chitila, Buftea şi ramificaţia Buciumeni, linia CF de centură
		- reabilitarea liniilor pe tronsoanele Bucureşti Nord – Chitila, Bucureşti Nord – Bucureştii Noi – Vidra, Bucureşti Nord – Jilava - electrificarea liniei Chiajna – Jilava
		Creşteri de capacitate şi retehnologizarea sistemului feroviar - sporirea capacităţilor actualelor terminale de containere mari din staţiile Bucureşti Vest, Bucureştii Noi, Titan - dublări de linii: - Voluntari – Bucureşti Sud – Popeşti Leordeni – Berceni – Jilava - Bucureşti Nord – Mogoşoaia - Bucureşti Obor – Pantelimon - Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa - electrificare: -Bucureşti - Progresu – Jilava -Chiajna - Jilava -Bucureşti Sud – Popeşti Leordeni – Berceni – Jilava - cheiuri, magazii şi rampe noi la staţiile Pantelimon şi Bucureşti Vest	Prevederea rezervei de teren pentru dublarea liniilor ferate pe tronsoanele din teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti
		Specializarea staţiilor principale de călători: - actuala staţie Bucureşti Nord (grupele A şi B) specializată în traficul feroviar internaţional şi de legătură la magistralele 2, 3 şi 5. - staţia nouă Bucureşti Panduri specializată pentru magistrala 9 (Craiova, Timişoara) - staţia nouă Bucureşti Pipera specializată pentru magistralele 6 şi 7 - actuala staţie Bucureşti Obor sistematizată şi modernizată pentru preluarea integrală a traficului feroviar pentru magistrala 8. - actuala staţie Bucureşti Progresu - pentru traficul spre Giurgiu - actuala staţie Titan Sud va deservi în continuare traficul spre Olteniţa	Specializarea staţiilor principale de călători: 2005 - modernizarea staţiilor existente: Bucureşti Nord şi Bucureşti Basarabi - Staţia Bucureşti Nord (grupa A) – modernizare şi sistematizare la 12 linii - Bucureşti Nord (grupa B) – extindere de la 4 la 8 linii, legătura cu linia nouă Bucureşti Nord – Bucureşti Panduri printr-un tunel izolat fonic
		Linii şi staţii CF noi pentru relaţii pe parcurs lung şi transport în comun urban şi suburban: - Bucureşti Băneasa – Aeroportul Otopeni: lungime totală 11 km, din care 6,5 km în tunel şi 3,5 km pe estacadă, capacitate 40 perechi trenuri-zi, timp de mers 20 minute - Bucureşti Panduri – Domneşti: legătura noii Gări Panduri cu magistrala I CF cu o linie nouă dublă electrificată de 10 km dotată cu BLA	Rezervarea terenului pentru tronsonul Bucureşti Nord – Bucureşti Panduri – Bucureşti Progresu: 11 km linie nouă dublă electrificată
		- Bucureşti Pipera – Căciulaţi va asigura staţiei Pipera legătura cu linia Bucureşti Nord – Mogoşoaia – Urziceni, conectând magistrala CF Bucureşti – Constanţa la reţeua feroviară spre Moldova
	55. legături slabe cu culoarul Dunării	- finalizarea lucrărilor la canalului navigabil al râului Argeş, pe tronsoane, începând de la Dunăre, astfel ca la orizontului anului 2015 legăturile navigabile dintre Dunăre şi Bucureşti să intre în exploatare pe întreaga lungime - dezvoltarea turismului şi a zonelor de agrement adiacente canalului din vecinătatea Capitalei şi a Lacului Mihăileşti
	56. necesitatea în perspectivă a unui nou aeroport	- extinderea capacităţii pentru pasageri şi mărfuri a Aeroportului Otopeni ce urmează a cuprinde o mare parte a suprafeţei dintre DN 1 şi DC 5 aferentă comunelor Otopeni şi Tunari (triplarea capacităţii pînă în 2015) - dezvoltarea Aeroportului Băneasa – tronsonul din comuna Voluntari	- dezvoltarea Aeroportului Băneasa– tronsonul din Teritoriul Administrativ al Municipiului Bucureşti
	56. necesitatea în perspectivă a unui nou aeroport	- amenajarea nodurilor de intrare/ieşire din zona aeroportului Otopeni - rezervarea terenului pentru ameliorarea legăturii rutiere şi de transport public a Capitalei cu aeroportul Otopeni - rezervarea terenului pentru noile accese rutiere şi feroviare dinspre est la aeroportul Otopeni Realizarea unui nod de transport combinat de pasageri şi marfă, terestru, aerian şi naval în dreptul localităţii Adunaţii Copăceni - precizarea localizării şi rezervarea terenului pentru un nou aeroport internaţional pentru pasageri şi mărfuri la sud de Capitală în apropierea viitorului port pe Argeş	- amenajarea nodurilor de intrare/ieşire din zona aeroportului Băneasa - rezervarea terenului pentru ameliorarea legăturii rutiere şi de transport public a Capitalei cu aeroportul Băneasa
	57. telecomunicaţii nemodernizate
	58. parazitarea drumurilor europene, naţionale şi judeţene între localităţi	Plan de Amenajare a Teritoriului Intercomunal al Aglomeraţiei Urbane Bucureşti
	59. restricţii multiple create de reţelele tehnice majore	Plan de Amenajare a Teritoriului Intercomunal al Aglomeraţiei Urbane Bucureşti
- unitatea strictural -geosistemică dintre cadrul natural şi cadrul construit	60. configurarea defavorabilă în teritoriu a mediului construit actual din aria imediată de influenţă a Bucureştilor	Plan de Amenajare a Teritoriului Intercomunal al Aglomeraţiei Urbane Bucureşti
- continuitatea circuitelor biogeochimice,	61. afectarea calităţii cursurilor şi oglinzilor de apă de către activităţile antropice prin preluări mari de debie, prin deversări de ape uzate neepurate şi prin mineralizare excesivă	- extinderi şi modernizări ale staţiilor de epurare ale localităţilor şi unităţilor economice de pe teritoriul înconjurător al Capitalei (Bragadiru, Jilava, Buftea, Crevedia, Popeşti Leordeni) - realizarea unui sistem complex de derivaţii legate de necesarul de apă al Capitalei, de suplimentarea resurselor de apă ale râului Dâmboviţa şi refacerea cursului Ciorogârlei	- finalizarea staţiei de epurare finală a apelor uzate S.C. SICOMED S.A. (Glina) - salubrizarea albiei râului Colentina
	62. afectarea circuitelor apelor subterane de lucrările de infrastructură legate de amenajarea cursului Dâmboviţei etc.		- refacerea corectă a cuvetei reduse a viitorului lac Văcăreşti; - dotarea tuturor pasajelor subterane cu staţii de pompare pentru evacuarea apelor pluviale;

	63. dificultăţi în evacuarea apelor meteorice	- -studierea evacuării apelor de pe cursul vechi al Dâmboviţei pe tronsonul estic dintre Calea Văcăreşti şi linia de centură (PATIC - AUB)	- mărirea capacităţii de tranzit a râului Dâmboviţa la debite accidentale (mărirea nodului hidrotehnic Eroilor, eliminarea nodului hidrotehnic Timpuri Noi, mărirea capacităţii sifonării albiei pe sub pasajul rutier Piaţa Unirii ) - asigurarea accesului apelor meteorice în albia curată a râului Dâmboviţa la debite ce depăşesc capaciatatea colectorului casetat ; - protejarea liniei 1 de metrou împotriva infiltraţiilor din ploi accidentale
	64. lipsa de continuitate dintre masivele plantate exterioare şi enclavele de spaţii plantate publice din intravilan şi a celor de pe malurile lacurilor	- crearea unor continuităţi ale spaţiilor plantate pe direcţia masivelor împădurite dinspre nord-est şi sud vest (PATIC - AUB)	- crearea unor continuităţi ale spaţiilor plantate pe direcţia masivelor împădurite dinspre nord-est şi sud vest, pe cornişa sudică a Dâmboviţei şi în lungul lacurilor Colentinei;	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
	65. degradarea climatului urban	- crearea unor masive şi bariere plantate pentru ameliorare climatului local (PATIC - AUB)	- prevederea unor densităţi reduse pentru noile construcţii din proximitatea lacurilor Colentinei pentru a nu se diminua efectul acestora de ameliorare a climatului urban - ameliorarea caracterului excesiv al climei prin creşterea indicativului de spaţii oxigenante ;	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
	66. acumularea unor mari volume de deşeuri urbane dispuse atât difuz – neorganizat cât şi în depozite neadecvat organizate; absenţa sortării şi recuperării deşeurilor	Rezolvarea la scară regională a problemei recuperării şi depozitării deşeurilor menajere şi industriale	Interdicţia localizării a noi platforme de depozitare a deşeurilor urbane şi de incinerare pe teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti cauzată de densitatea foarte ridicată a locuitorilor.
gradul de armonizare caracteristicilor fizico-morfologice ale cadrului construit cu peisajul geografic	67. ocultarea valorilor reliefului precum şi a cursurilor şi oglinzilor de apă		- prezervarea şi punerea în valoare a malurilor râurilor Dâmboviţa şi Colentina ca şi a cornişei râului Dâmboviţa prin accente volumetrice, construite şi plantate, prin continuitatea şi rezolvarea corectă din punct de vedere peisagistic a spaţiilor verzi	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
	68. antropizare ridicată a ecosistemelor naturale şi creşterea gradului de fragilitate a zonelor sensibile		- instituirea zonei de protecţie a cursurilor şi oglinzilor de apă. - protecţia pădurilor conform legii.	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
	69. disproporţii între diferitele tipuri de utilizare a terenului urban şi potenţialul cadrului natural	- revederea potenţialului de utilizare a malului nordic al Lacurilor Colentinei (PATIC - AUB)	- punerea în valoare a potenţialului de amenajare ca spaţii publice plantate a lacurilor Colentinei, a unor segmente ale cursului Dâmboviţei şi ale cornişei acesteia.	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
	70. insuficienta preocupare privind conturarea unor imagini reprezentative ale siluetei exterioare şi interioare		- punerea în valoare, pe baza studiului de altimetrie, a locurilor reprezentative pentru silueta exterioară şi interioară
	71. degradarea imaginii intrărilor în Capitală	- corelarea prevederilor Planurilor Urbanistice generale (PATIC - AUB)	- rezervarea terenului pentru un profil adecvat pe arterele de intrare în Capitală
- utilizarea / protejarea resurselor naturale existente şi potenţiale,	72. reducerea valorii sociale, economice şi peisagistice a lacurilor Colentinei	- prezervarea ca funcţiune publică şi punerea în valoare a malurilor de nord ale lacurilor Colentinei	- prezervarea ca funcţiune de interes public şi punerea în valoare a malurilor lacurilor Colentinei - asanarea depozitelor neorga-nizate de deşeuri urbane de pe malurile lacurilor - inrterdicţia construirii intre drumul de halaj şi lacuri sau în sistem lacustru (cu excepţia debarcaderelor - identificarea cartierelor insalubre lipsite de echipare tehnică care poluează lacurile	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
	73. reducerea valorii sociale, economice, ecologice şi peisagistice a pădurilor şi spaţii verzi urbane	- protecţia pădurilor conform legii (PATIC - AUB)	- interdicţia reducerii valorii sociale, economice, ecologice şi peisagistice a pădurilor prin acordarea de autorizaţii de construire pentru inserţii de locuinţe şi alte funcţiuni urbane, cu excepţia celor legate de funcţiunea de păduri – parc şi păduri de agrement.	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
	74. poluarea apelor subterane	protejarea surselor subterane Ulmi, Arcuda, Bragadiru, conform încadrării acestora în categoria a II-a de importanţă .
	75. poluarea cursurilor de apă	- extinderi şi modernizări ale staţiilor de epurare ale localităţilor şi unităţilor economice de pe teritoriul localităţilor preorăşeneşti Jilava, Bragadiru, Popeşti – Leordeni, Buftea, Crevedia ; - igienizarea apei din lacurile de acumulare de pe râul Colentina având în vedere gradul ridicat de poluare bacteriană ( moni-torizarea în sezonul estival) - urgentarea realizării colectorului de ape uzate de la Buftea precum şi racordarea în mod obligatoriu a tuturor agenţilor poluatori situaţi pe traseul colectorului - remedierea deficienţelor treptei biologice a staţiei de epurare Buftea - urmărirea şi amendarea agenţilor care nu respectă tehnologia de evacuare a apelor uzate vidanjate - remedierea şi aducerea la parametrii de funcţionare a staţiilor de preepurare ale unităţilor economice riverane apelor de supărafaţă ; Prevenirea scurgerii necontrolate a apelor de suprafaţă de pe terenurile riverane prin: - urmărirea în permanenţă a activităţii de depozitare a deşeurilor pe malul apelor şi sancţionarea nerespectării reglementărilor legale;	- finalizarea staţiei de tratare ape uzate Glina; - salubrizarea albiei râului Colentina prin curăţarea depunerilor şi a vegetaţiei acvatice, prin interzicerea deversărilor decontrolate de ape uzate şi prin suplimentarea debitului acestuia - realizarea canalizării pe străzile din zonele adiacente apelor de suprafaţă
	75. poluarea cursurilor de apă	- interzicerea folosirii îngrăşămintelor atât chimice, cât şi naturale, în zonele care nu au canalizate apele meteorice; - interzicerea spălării autovehiculelor şi covoarelor pe malul lacurilor şi cursurilor de apă - controlul evacuării dejecţii lor provenite de la animalele din gospodăriile particulare situate în zonele riverane, interzicerea şi sancţionarea depozitării acestora pe malul apelor
	76. poluarea şi degradarea solului
	77. poluarea aerului (1.736.000 locuitori - 86% din populaţia Bucureştilor) este afectată de 1, 3 sau 4 poluanţi care depăşesc CMA)	- plantarea zonelor adiacente lacului Mihăileşti, a canalului Argeş şi compensarea masivelor forestiere pierdute ca urmare a realizării acestor lucrări ; - realizarea plantaţiei masivelor verzi din nord-est ţi sud-vest şi a fâşiei plantate de 400 metri din lungul liniei de centură pentru diminuarea aportului de praf din exterior - rezervarea de zone plantate de protecţie faţă de depozitele de deşeuri Glina şi Giuleşti, ca şi faţă de staţia de epurare Glina, în conformitate cu legislaţia în vigoare ;	- rezervarea de zone plantate tampon de protecţie pentru locuinţe, unităţi de învăţământ şi sanitare, faţă de surse de poluare fixe (industrii, depozite deşeuri) şi mobile (trafic auto) ; - iniţierea lucrărilor de extindere a zonelor plantate publice şi crearea, chiar si temporar, a unor spaţii plantate pe terenurile libere şi degradate; - reorganizarea circulaţiei, în special în zona centrală a oraşului (mărirea fluenţei circulaţiei, utilizarea undei verzi concomitent cu reducerea numărului semafoarelor, crearea de subtraversări pentru pietoni, interzicerea accesului traficului greu în oraş, sistematizarea intersecţiilor odată cu rezolvarea denivelată a acestora)	Program prioritar 7 - reducerea la jumătate a surselor de poluare cu praf din zona centrală.
			- benzinei fără plumb program de ecologizare a depozitelor pentru deşeurile menajere şi industriale program de generalizare(100 %) a obligativităţii încheierii, de către toţi agenţii economici şi de către întreaga populaţie, a unor contracte cu firme specializate în ridicarea
	78. poluarea vegetaţiei		- utilizarea unor esenţe de arbori rezistente la clima şi poluarea oraşului;
riscuri potenţiale	79. seismicitate		- revederea zonării seismice a oraşului - precauţii suplimentare: - la proiectarea construcţiilor înalte (peste P+12 E, P+15 E etc.). din zonele din estul, sudul şi parţial din centrul oraşului - în zonele Pantelimon sau IMGB care sunt neindicate pentru clădiri foarte înalte şi foarte flexibile (peste P+12 E, P+15 E etc.).
	80. inundabilitate	Realizarea lucrărilor pentru apărarea împotriva inundaţiilor: - îndiguire mal drept râul Ilfov pe sector Mircea Vodă – Cuza Vodă - îndiguire mal stâng râul Dâmboviţa aval pod C.F. Conteşti - redimensionarea descărcărilor de ape mari la barajele acumulărilor Bungetu I, Bungetu II şi Brăteşti pe râul Ilfov - realizarea N. H. Bolovani pe râul Ilfov - redimensionarea descărcărilor de ape mari la barajele acumulărilor Pantelimon II şi Cernica pe râul Colentina	Râul Colentina. Identificarea prin studii de profil a perimetrului real de risc de inundare. Râul Dâmbiviţa. - mărirea capacităţii nodului hidrotehnic Eroilor prin înlocuirea celor trei clapete cu una singură; - eliminarea nodului hidrotehnic Timpuri Noi , - mărire capacităţii sifonării albiei pe sub pasajul rutier Piaţa Unirii	Măsuri de prevenire ariscului de inundaţii pe râul Colentina: - inventarierea la zi a a modului în care se prezintă fiecare baraj în parte din punct de vedere al stabilităţiin, al stării instalaţiilor mecanice şi dotărilor mate-riale şi informa-ţionale a fiecărui punct de exploa-tare şi completarea cu puncte hidrome-trice de exploa-tare a fiecărui baraj în parte; - realizarea unui sistem de radio-telefoane care să permită o infor-mare promptă a dispecerilor şi a comisiilor jude-ţene şi muni-cipale de apărare împotriva inun-daţiilor. asupra evoluţiilor oricărui fenomen hidrologic din bazinul hidrografic;
	81. alunecarea malurilor dintre albiile majore şi minore		- precauţii la construirea pantelor peste 5%	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
	82. riscuri tehnologice

FACTORI	DISFUNCŢIONALITĂŢI INTERCORELATE	PRIORITĂŢI INTERCORELATE
II. FACTORI DE NATURĂ SPATIO - ECOLOGICĂ
echilibru dezvoltării	30. dezechilibre în dezvoltarea teritoriului la scară regională şi metropolitană	Elaborarea planului de amenajare a teritoriului Regiunii Metropolitane		Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului. Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
31. dezechilibre cauzate de defazări în adaptarea şi corelarea dezvoltării Capitalei ca inimă a unei Aglomeraţii Urbane	Elaborarea planului de amenajare a teritoriului Aglomeraţiei Urbane Bucureşti		Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
32. dezechilibre la scara municipală cauzate de absenţa, subdezvoltarea sau dezvoltarea excesivă a unor categorii de funcţiuni urbane raportate la rolul, caracterul şi funcţiunile Capitalei		PUG + RLU Zonificare funcţională şi precizarea pentru fiecare zonă a funcţiunilor admise, admise cu condiţionări şi interzise.	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului. Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
33. dezechilibre în dezvoltare cauzate de excesiva presiune a investiţiilor în partea nordică a Capitalei şi pe malurile Lacurilor Colentinei		PUG + RLU Crearea premiselor de dezvoltare a zonei de sud a Capitalei prin realizare cu prioritate a închiderii inelului principal de circulaţie şi stabilira localizprii unor noi poli principali complementari zonei centrale.	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor,scuarurilor şi malurilor lacurilor. Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
34. dezechilibre prin amestec aleatoriu de funcţiuni		PUG + RLU Zonificare funcţională şi precizarea pentru fiecare zonă a funcţiunilor admise, admise cu condiţionări şi interzise.	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
35. dezechilibre prin defazări în realizarea infrastructurii tehnice
36. dezechilibre cauzate de atitudinea faţă de potenţialul mediului natural		PUG + RLU Prevederi de protejare şi punere în valoare a mediului natural.	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
37. dezechilibre cauzate de atitudinea faţă de potenţialul mediului construit şi amenajat		PUG + RLU Prevederi de protejare şi punere în valoare a mediului construit şi amenajat cu valoare istorică, arhitecturală, urbanistică şi peisagistică.	Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală. Program prioritar 1 - staţionarea şi organizarea traficului în zona centrală. Program prioritar 3 - amenajarea şi crearea unor spaţii pietonale în zona centrală. Program prioritar 7 - reducerea la jumătate a surselor de poluare cu praf din zona centrală.
38. dezechilibre cauzate de atitudinea faţă de aspectul localităţii		PUG + RLU Prevederi privind altimetria, coerenţa cadrului construit, aspectul clădirilor şi spaţiilor amenajate adiacente etc.
competiţie, conflicte	39. situaţie defavorabilă în competiţia cu alte capitale			Program prioritar 1 - staţionarea şi organizarea traficului în zona centrală. Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor,scuarurilor şi malurilor lacurilor. Program prioritar 3 - amenajarea şi crearea unor spaţii pietonale în zona centrală. Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului. Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală. Program prioritar 6 - ameliorarea echipamentelor şi amenajărilor publice pentru copii şi tineret (la şcoli şi în cartere). Program prioritar 7 - reducerea la jumătate a surselor de poluare cu praf din zona centrală.
40. conflicte potenţiale între interesele de dezvoltare ale Regiunii Bucureşti - Ilfov şi Regiunii Muntenia	Elaborarea planului de amenajare a teritoriului Regiunii Metropolitane
41. conflicte în interiorul Zonei Metropolitane	Elaborarea planului de amenajare a teritoriului Regiunii Metropolitane
42. conflicte între interesele Capitalei şi cele ale comunelor învecinate din Aglomeraţia Urbană Bucureşti	Elaborarea planului de amenajare a teritoriului Aglomeraţiei Urbane Bucureşti
43. conflicte între înteresul public şi cel privat, cu subevaluarea celui dintâi şi a rolului acestuia în creşterea valorii fiecărei proprietăţi şi a bugetului local		PUG + RLU Prevederi privind condiţiile de localizare şi realizare a construcţiilor.
44. competiţie în ocuparea şi utilizarea terenului urban cu tendinţă de creare a unor noi disfuncţionalităţi şi segregări		PUG + RLU Zonificare funcţională şi precizarea pentru fiecare zonă a funcţiunilor admise, admise cu condiţionări şi interzise.
45. conflicte între drepturile fiecăruia dintre proprietarii învecinaţi la însorire, lumină naturală şi intimitate		PUG + RLU Prevederi privind condiţiile de localitare a clădirilor faţă de limitele parcelelor construibile.
dinamici (extinderi, substituiri)	46. absenţa unor programe importante din fonduri publice			Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
47. disproporţia dintre frecvenţa redusă a operaţiunilor urbanistice concertate şi cea relativ ridicată a intervenţiilor punctuale şi operaţiunilor mici private difuze dictate exclusiv de deţinerea / achiziţionarea unui teren şi fructificarea maximă speculativă a acestuia			Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
48. dinamica foarte modestă a investiţiilor din ultimul deceniu		PUG + RLU Clarificarea condiţiilor de construire şi prevederea unei oferte diversificate pentru localizarea noilor investiţii.
49. dezvoltări limitate ale extinderii / modernizării infrastructurii tehnice			Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
50. dezvoltări minime ale infrastructurii echipamentelor publice			Program prioritar 6 - ameliorarea echipamentelor şi amenajărilor publice pentru copii şi tineret (la şcoli şi în cartere).
51. menţinerea unui număr ridicat de construcţii neterminate, aflate în diferite faze de execuţie			Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
particulari-tăţi ale complexului ecologic urban	52. insuficienta susţinere a aprovizionării cu produse perisabile şi a adaptării şi modernizării agriculturii din arealul de influenţă imediată a Capitalei	Elaborarea planului de amenajare a teritoriului Regiunii Metropolitane Elaborarea planului de amenajare a teritoriului Aglomeraţiei Urbane Bucureşti
53. funcţionarea dificilă a fluxurilor care asigură "metabolismul urban" (distribuţie, stocaj, transfer)	Elaborarea planului de amenajare a teritoriului Regiunii Metropolitane Elaborarea planului de amenajare a teritoriului Aglomeraţiei Urbane Bucureşti	PUG + RLU Prevederea necesităţii unor poli de transfer şi prioritatea rezervării terenului necesar prin planul de amenajare a teritoriului intercomunal al AUB.
54. gestionarea necorespunzătoare a fluxurilor din “aval” (recuperare, reciclare, depozitare a diferitelor categorii de deşeuri) şi imposibilitatea rezolvării pe teritoriul administrativ al Bucureştilor a aspectelor legate de postutilizare	Elaborarea planului de amenajare a teritoriului Regiunii Metropolitane Elaborarea planului de amenajare a teritoriului Aglomeraţiei Urbane Bucureşti	PUG + RLU Prevederea necesităţii rezolvării la scară regională a problemelor legate de recuperarea, reciclarea şi depozitarea diferitelor categorii de deşeuri.

ANEXA 8

PRIORITĂŢI PENTRU DIMINUAREA / ELIMINAREA DISFUNCŢIONALITĂŢILOR INTERCORELATE IN FUNCŢIE DE FACTORII DE NATURĂ SPAŢIO - FUNCŢIONALĂ LUAŢI ÎN CONSIDERARE ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ

FACTORI	DISFUNCŢIONALITĂŢI INTERCORELATE	PRIORITĂŢI INTERCORELATE
FACTORI	DISFUNCŢIONALITĂŢI INTERCORELATE	MĂSURI PRIORITARE ÎN AFARA TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA CAPITALEI	MĂSURI PRIORITARE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL CAPITALEI PREVĂZUTE ÎN PLANUL URBANISTIC GENERAL	PROGRAME PRIORITARE „NON – URBANISTICE” CU IMPLICAŢII ÎN FUNCŢIONAREA ŞI DEZVOLTAREA URBANISTICĂ A CAPITALEI
III. FACTORI DE NATURĂ SPAŢIO – FUNCTIONALĂ
afirmarea identităţii în competiţia dintre capitalele europene	55. rol internaţional limitat, prezenţă redusă a funcţiunilor extrateritoriale		PUG + RLU - rezervarea localizărilor atractive pentru funcţiuni	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului. Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
	56. funcţiuni metropolitane reduse şi incomplete		PUG + RLU - extinderea zonei centrale - finalizarea studiilor pentru zona “Bucureşti 2000” - crearea noii zone funcţionale a polilor principale - PUZ pentru polul Gara de Nord, Obor, Panduri	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului. Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
diferen- ţierea organizării funcţionale	57. deficienţe în configurarea Regiunilor Bucureşti – Ilfov şi Muntenia şi a structurii lor instituţionale	Elaborarea planului de amenajare a teritoriului Regiunii Metropolitane
	58. absenţa structurilor organizatorice adecvate pentru Zona Metropolitană		PUG + RLU - extinderea zonei centrale, crearea noii zone funcţionale a polilor principale
	59. absenţa structurilor organizatorice adecvate pentru Aglomeraţia Urbană Bucureşti (Capitala + oraşele Bolintin - Vale, Buftea, Mihăileşti + 36 comune)
	60. supradimensionarea sectoarelor administrative ale Capitalei
	61. insuficienta conturare a unor poli urbani care să polarizeze activităţi şi servicii la o scară complementară zonei centrale		PUG + RLU - multiplicarea prin crearea polilor urbani principali a posibilităţii creşterii numărului de centre de sector	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului. Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
	62. intârzierea configurării spaţiale a unor noi funcţiuni specifice Capitalei care să sprijine atragerea unor investitori		PUG + RLU - extinderea zonei centrale, crearea noii zone funcţionale a polilor principale, dezvolrtarea zonei mixte, crearea parcurilor de activităţi, dezvoltarea zonei de recreare	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului. Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
	63. dimensionarea aleatorie şi absenţa corelării serviciilor la nivel de cartier ca suport a coeziunii şi participării locuitorilor (insuficienta conturare a centrelor de cartier)		PUG + RLU - rezervarea zonei mixte areale pentru conturarea centrelor de cartier
	64. absenţa diferenţierii dintre zonele preponderent rezidenţiale şi cele zonele mixte		PUG + RLU - limitarea conversiei locuinţelor din zonele rezidenţiale în alte funcţiuni şi dezvoltarea zonelor mixte
gradul de satisfacere a necesită-ţilor	65. insuficienta diversificare a zonelor de producţie pentru bunuri şi servicii		PUG + RLU - diversificarea funcţională a platformelor industriale - crearea parcurilor de activităţi (tehnologice, soft, ştiinţifice)	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
	66. absenţa sau insuficienţa unor forme complexe de servicii purtătoare de dezvoltare		PUG + RLU - flexibilitatea posibilităţii de localizare	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
	67. insuficienta dezvoltare şi diversificare a zonei rezidenţiale		PUG + RLU - posibilitatea diversificării locuinţelor
	68. disfuncţionalităţi privind circulaţiile		2005 - închiderea tronsonului sudic al inelului principal de circulaţie - realizarea B-d.ului Tudor Vladimirescu - realizarea legăturii dintre Şos. Colentina şi B-dul Chişinău - realizarea arterei pe malul stâng al Splaiului Independenţei - prelungirea Străzii Compozitorilor - realizarea profiluiui definitiv al Str. Haşdeu - Str. Izvor - realizarea şi modernizarea Str. Nerva Traian - redeschidere arterei Şos. Grozăveşti - realizarea profilului cu 6 benzi pe Prelungirea Ghencea (între B-dul Ghencea şi Str. Braşov) - repunere în circulaţie a B-dului Theodor Pallady ca traseu de intrare a autostrăzii Litoral - realizarea profilului definitiv pe B-dul Brâncoveanu pentru intrarea autostrăzii dinspre Giurgiu - reabilitarea întregului traseu al Şoselei de Centură şi rezervarea terenului pentru lărgirea acesteia	Program prioritar 1 - staţionarea şi organizarea traficului în zona centrală. Program prioritar 3 - amenajarea şi crearea unor spaţii pietonale în zona centrală. Program prioritar 7 - reducerea la jumătate a surselor de poluare cu praf din zona centrală.
			- finalizarea sensurilor unice în zona centrală (reglemen-tări şi lucrări de drumuri necesare) - reglementarea circulaţiei pe arterele ce dublează arterele majore şi în intersecţiile acestora - lucrări de reglementare a circulaţiei în sistem de undă verde Realizarea unui nou pod peste Dâmboviţa în conti-nuarea Bd. Libertăţii (pietonal şi, ulterior, carosabil) Realizare/amenajare circulatii/pasaje pietonale - 2005 - realizarea profilului specific pentru circulaţia pietonală pe străzile: Covaci, Băcani, Soarelui, Pasajul Francez - realizarea pasajului pietonal Eroilor
			Realizare parcaje - realizare plan de staţionare şi parcare în zona centrală - parcaj Piaţa Victoriei - parcaj Piaţa Aviatorilor - parcaj Str.Doamnei - parcaj Piaţa Unirii - parcaj Piaţa Constituţiei - parcaj B-dul Theodor Pallady - parcaj B-dul Magheru (realizare accese)
	69. disfuncţionalităţi privind transport public		Transport public de suprafaţă Extinderea sau reconstrucţia liniilor de tramvai - Traseele prioritare (48,33 km. implicând 32 trasee): - Şos. Colentina între Pasajul C.F.R. Colentina şi Bucur Obor - 4,56 km (linii 1,21) - Şos. Pantelimon între Şos. Vergului (Granitul) - B-dul Pierre de Coubertin - Str. Ritmului - 4km (5,14, 46) - B-dul Corneliu Coposu între Piaţa Corneliu Coposu şi Str. Sfânta Vineri - 0,3 km (5, 14, 16) - Şos. Olteniţei de la Romprim la Piaţa Sudului - 2,25 km (1, 9, 11, 34) - Şos. Giurgiului - 3,9 km (7, 12, 17, 18, 39) - Şos. Alexandriei şi Calea Rahovei până la Piaţa Chirigiu - 3,45 km (2, 15, 18, 23, 30, 37) - Calea 13 Septembrie între Str. Sebastian şi Şos. Progresului - 0,37 km (8, 47, 48) - Linia tramvaiului 41 de la Piaţa Presei Libere până la B-dul Ghencea - 9,2 km - B-dul Timişoara de la Valea Oltului la Str. Răzoare - 3,9 km (8, 36, 42, 47, 48) - B-dul G-ral Vasile Milea - 1,8 km (2, 9, 11, 12, 35, 37) - B-dul Ion Mihalache - 3,5 km. (6, 20, 24, 31, 45)	Program prioritar 1 - staţionarea şi organizarea traficului în zona centrală.
			- B-dul Iancu de Hunedoara - Şos. Ştefan cel Mare între Pasajul Victoria şi Bucur Obor - 3,15 km. (34, 46, 52) - Şos. Mihai Bravu - Calea Văcăreşti de la Bucur Obor până la piaţa Sudului - 6, 9 km (1, 17, 34) - Şos. Orhideelor - 1,05 km (9, 12) Depouri tramvai -2005 - noul depou Pipera – Tunari Extindere benzilor proprii pentru vehicule de transport public pe pneuri (autobuze, troleibuze, taxiuri) - 21,6 km. - Şos. Fundeni între Institutul Oncologic şi Şos. Colentina -1,65 km - Şos. Colentina - 5,1 km. - B-dul Decebal şi Piaţa Unirii (sens piaţa Unirii) - 2,1 km. - Drumul Taberei de la Piaţa Drumul Taberei până la Str. Răzoare - 2,25 km. - B-dul Iuliu Maniu între Autogara Militari şi Piaţa Leul - 4,2 km. - Str. Ştirbei Vodă între Calea Plevnei şi Calea Victoriei (sens Calea Victoriei) - 1,5 km. - Calea Griviţei de la Str. Clăbucet la Gara de Nord - 3,45 km. B-dul Carol - 1,35 km.
		- Realizarea etapizată a sistemului integrat de transport: etapa I-a: - extinderea transportului pe şine în zonă proprie localităţile din nordul oraşului (Otopeni, Snagov până către Ploieşti), inclusiv pentru deservirea aeroportului Otopeni alocarea terenurilor necesare pentru construcţia terminalelor multimodale pe linia feroviară de centură (al treialea inel al oraşului) şi eventual alocarea fondurilor necesare pentru pregătirea infrastructurii reţelelor de transport de alimentare	Realizarea etapizată a sistemului integrat de transport: - introducerea sistemului unic de tarifare a transportului public - extinderea transportului pe şine în zonă proprie cu pătrunderea acestuia îndeosebi în centrul oraşului şi către zonele periferice cu puternică tendinţă de dezvoltare - îmbunătăţirea intermodalităţii llmitarea pătrunderii vehiculelor individuale în centrul oraşului prin introducerea unor politici tarife descurajante (peage, taxe de staţionare, parcări)
			Metrou Noi racorduri şi lucrari de ameliorare a sitruaţiei actuale 2005 - Racordul 1 - Nicolae Grigorescu - Policolor – Linia de centură (Staţii: 1Decembrie, Policolor, Linia de centură) - Racordul 2 - 1 Mai – Laromet (Staţii: Pajura, Laromet) - Rezervare teren pentru noi depouri Alexandria şi Colentina - ameliorarea situaţiei nodului din Piaţa Unirii - îndesirea staţiilor la reţeaua existentă (600 - 800 m. în zona centrală, până la 1000 m. în zonele periferice)
	70. disfuncţionalităţi privind gospodăria apelor	Menţinerea capacităţii funcţionale a sistemului existent - mărirea gradului de regularizare a cursurilor de apă prin noi acumulări (terminarea acumulării Ogrezeni, realizării derivaţia Acumulare Ogrezeni Arcuda, realizarea acumulării Mărăcineni, Zăvoiul Orbului, Ciocăneşti) - mărirea gradului de utilizare a surselor subterane, realizare captare subterană Potlogi	- eliminarea strangulărilor de pe traseul intravilan al Dâmboviţei - reanalizarea capacităţii nodurilor hidrotehnice ale râului Dâmboviţa şi a sifonării din Piaţa Unirii	Crearea unor programe specifice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a Capitalei.
		Lucrări necesare pentru protejarea calităţii apelor - extinderi şi modernizări ale staţiilor de epurare ale localităţilor şi unităţilor economice de pe teritoriul înconjurător al Capitalei (Bragadiru, Jilava, Buftea, Crevedia, Popeşti Leordeni) realizarea unui sistem complex de derivaţii legate de necesarul de apă al Capitalei, de suplimentarea resurselor de apă ale râului Dâmboviţa şi refacerea cursului Ciorogârlei	Lucrări necesare pentru protejarea calităţii apelor - finalizarea staţiei de epurare finală a apelor uzate S.C. SICOMED S.A. (Glina) - salubrizarea albiei râului Colentina	Crearea unor programe specifice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a Capitalei.
	71. disfuncţionalităţi privind alimentarea cu apă	Ameliorarea situaţiei surselor de apă de suprafaţă - îmbunătăţirea calităţii apei la surse, prin reabilitarea staţiilor de epurare din amonte şi eliminarea descărcărilor de ape uzate neepurate - asigurarea zonei de protecţie sanitară la toate elementele sistemului - reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de captare (priză) a apei de suprafaţă la Crivina – Argeş şi în albia râului Argeş - definitivarea cu epiuri de mal a albiei râului Argeş - modernizarea şi corectarea echipamentelor şi construcţiilor la priza Crivina - reabilitarea barajului Brezoaele (lucrări urgente la baraj şi priză: rectificarea şi consolidarea malului stâng între baraj şi intrarea în fereastra de captare principală; regularizarea albiei aval de barajul stăvilar şi consolidarea malului stâng) - reabilitarea aducţiunii Brezoaele – Arcuda (realizarea în perspectivă a două conducte Dn=1,20 m sau a două casete) - modernizarea şi reabilitarea staţiilor de tratare Arcuda şi Roşu	- asigurarea zonei de protecţie sanitară la toate elementele sistemului - modernizarea rezervoarelor de înmagazinare şi a staţiei de pompare; mărirea capacităţii rezervoarelor în vederea creşterii gradului de siguranţă
		- punerea în funcţiune a staţiei de tratare Ogrezeni - reabilitarea şi modernizarea aducţiunilor de apă
		Ameliorarea situaţiei surselor de apă subterane: - reabilitarea, modernizarea şi creşterea capacităţii de apă extrasă din puţurile de la fronturile de captare Ulmi – Vest, Arcuda şi Bragadiru - realizarea de staţii de pompare la noile capacităţi de înmagazinare ce se vor crea în AUB	Ameliorarea situaţiei surselor de apă subterane: - reabilitarea captării de mare adâncime de pe teritoriul Capitalei - realizarea puţurilor de apă potabilă din intravilan pentru creşterea debitului captat (creşterea ponderii acestor surse până la 15%) - modernizarea rezervoarelor de înmagazinare şi a instalaţiilor aferente - realizarea de rezervoare îndeosebi în zonele lipsite de reţele de apă potabilă - modernizarea echipamentelor de pompare în cadrul staţiilor de pompare şi repompare
			Extinderea reţelei de transport şi distribuţie a apei potabile în cartierele: - Chitila – Bucureştii Noi (Str. Marginei, Şos. Chitila, B-dul Bucureştii Noi, B-dul Laminorului, Str. Moldoveni, Str. C. Godeanu) - Ficusului – Avionului (Str. Muşeteşti, Str. Salubrităţii, Str. Avionului, Str. Ficusului) - Petricani (Şos. Petricani, str. Steaua Roşie, str. Râul Colentina, str. Tămâioarei) - Colentina (Şos.Fundeni, Şos. Coletina, CFR Constanţa, Şos. Gherghiţei, str. 7 Noiembrie, str. Galiţa, str. Călmăţui, str. Suhard) - Vitan (Calea Vitan, str. Grădinarilor, Şos. Mihai Bravu, Splaiul Unirii, Baza Sportivă Olimpia) - Nicolae Grigorescu (B-dul Prevederii, str. Ilioara, str. Votioara) - Industriilor (Şos. Gării Căţelu, str. Peleş, str. Gheţu Anghel, str. Zimnicea, Str. Sold. Cristache, str. Tufănele) - Luică – Drumul Bercenarului (str. Luică, Str. Roşiori, Drumul Bercenarului, Str. Pogoanelor) - Alexandru Obregia (Drumul Jilavei, Drumul Campinei, Drumul Cheile Turzii, Sos. Oltenitei)
			- Giurgiului – Alexandria (Sos. Giurgiului, Sos. Antiaeriana, Str. Margeanului, Str. Rahovei, Str. Dumbrava Nouă, Sos. Alexandriei, Sos. Măgurele) - Prelungirea Ghencea (Prelungirea Ghencea, Str. Ghidigeni, Drumul Cooperativei) - Iuliu Maniu – B-dul. Timişoara (B-dul Timişoara, Str. Moineşti, Str. Valea Lungă, Str. Linie) - Militari (Canal Argeş, B-dul Uverturii, Str. Apusu lui, Str. Mărgelelor, Str. Piscul Crăsani, Drumul Bacriului) - Giulesti (Str. Lamaiului, Drumul la Roşu, Poiana Lacului, Calea Giuleşti) Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă industriala: - reabilitarea staţiilor de pompare Cernica si Pantelimon II, inclusiv constructiile - înlocuirea retelelor de transport şi distribuţie - contorizarea debitelor la consumator
	72. disfuncţionalităţi privind canalizarea	Lucrări de reabilitare si extindere a sistemului de evacuare şi epurare:	Lucrări de reabilitare si extindere a sistemului de evacuare şi epurare:
	72. disfuncţionalităţi privind canalizarea	- urgentarea dării în funcţiune a staţiei de epurare S.C.SICOMED S.A. (Glina) – obiectiv comun cu cele de protacţie a calităţii apei) - extinderea canalizării spre Buftea, Otopeni şi în partea de sud (o nouă ramură a colectorului A3 prin microsisteme cu staţii de pompare)	- urgentarea dării în funcţiune a staţiei de epurare S.C.SICOMED S.A. (Glina) – obiectiv comun cu cele de protacţie a calităţii apei) Extinderea retelei de canalizare in cartierele: - Chitila – Bucurestii Noi (str. Marginei, Sos. Chitila, str. Rozelor, str. Acetilenei, str. C. Godeanu, str. Romeo Popescu, str. Naazarcea) - Ficusului – Avionului (str. Pechea, str. Salubritatii, str. Cantonului) - Colentina (str. 7 Noiembrie, str. Gherghitei, str. Galita, str. Calmatui, str. Cumpenei, str. Suhard, Sos. Colentina, str. Suceava, str. Puietilor, str. Banul Nicolae, str. Vasile Predescu, str. Sportului, str. Clopotului) - Industriilor (Sos. Garii Catelu, str. Peles, str. Zimnicea, str. Ghetu Anghel, str. Sold. Cristache, str. Tufanele) - Luică – Drumul Bercenarului (str. Luica, str. Ulmeni, Drumul Bercenarului, str. Pogoanelor) - Alexandru Obregia (str. Dumitru Petrescu, B-dul Alex. Obregia, str. Turnu Magurele, Sos. Oltenitei, str. Cheile Turzii)
			- Giurgiului – Alexandria (Sos. Giurgiului, str. Ionescu Cristea, str. Nufărul Galben, str. Tiparniţei, str. Prelungirea Ferentari, str. Zeţarilor, str. Eternităţii, str. Humuleşti, str. Trompeului, str. Bachus, str. Bucureşti – Măgurele, str. Teiuş, str. Munţii Carpaţi, str. Rupea, Sos. Alexandriei, str. Vârtejului) - Militari (Canal Argeş, str. Mărgelelor, str. Piscul Crăsani, Drumul Bacriului) - Giulesti (str. Lamaiului, Drumul la Roşu, Poiana Lacului, Calea Giuleşti)
		Colectoare noi: - Colector 2A2 (aripa nordica a colectorului A2) Str. Orşova – Republicii (com. Roşu) – Dudu – Chiajna - Colector 2C1 (aripa N-E a colectorului C1) Sos. Pipera – Tunari – sat Pipera – comuna Dobroesti	Colectoare noi: - Sos. Bucuresti – Buftea - Sos. Bucureşti – Ploiesti (intre Sos. de Centură – Piaţa Aviaţiei) - colector 2A2 (aripa nordica a colectorului A2) Str. Orşova – Republicii (com. Roşu) – Dudu – Chiajna - extindere colector A2 pe B-dul Iuliu Maniu – Sos. de Centura - colector 2A3 (aripa sudica a colectorului A3) – Sos. Alexandriei – Sos. Măgurele, pentru canalizarea zonei joase de la limita urbana a Bucureştilor - colector 2C1 (aripa N-E a colectorului C1) Sos. Pipera – Tunari – sat Pipera – comuna Dobroesti - racordare deversor BOANCA (Calea Giulesti) în colectorul existent Reabilitarea staţiilor de pompare Bazine de retenţie şi staţii de pompare în zone depresionare: - Calea Floreasca (biserica) – str. Ţărmului – B-dul M. Eliade - Pasajul Jiului (reabilitare) - Str. Petricani – Sipca – Râul Colentina – str. Steaua Roşie - Str. Plumbuita – Ricinului – Tămâioarei - Str. Arubium – Sucidava – Argedava – Porolissum - Şos. Berceni – Drum Creţeştilor – Drumul Jilavei
			- Şos. Alexandriei – Celofibrei – Luptătorii antifascisti – Vârtejului – Sos. Bucureşti Măgurele - Str. Agnita – Valea Mare – Cornului – Calea Giuleşti - Pasaj Mărăşeşti
			Bazine de retenţie şi staţii de pompare în zone depresionare: - Calea Floreasca (biserica) – str. Ţărmului – B-dul M. Eliade - Pasajul Jiului (reabilitare) - Str. Petricani – Sipca – Râul Colentina – str. Steaua Roşie - Str. Plumbuita – Ricinului – Tămâioarei - Str. Arubium – Sucidava – Argedava – Porolissum - Şos. Berceni – Drum Cretestilor – Drumul Jilavei - Şos. Alexandriei – Celofibrei – Luptatorii antifascisti – Vartejului – Sos. Bucuresti Magurele - Str. Agnita – Valea Mare – Cornului – Calea Giuleşti - Pasaj Mărăşeşti
	73. disfuncţionalităţi privind alimentarea cu energie electrică	Noi linii LES 110 KV: - Laromet – Otopeni - Otopeni – Buftea Realizarea de noi staţii de transformare: - staţia de transformare Otopeni - rezervarea localizărilor pentru noile staţii de transformare necesare după 2010 (Voluntari - suprafaţă între 0.21 – 0.28 ha)	2000-2010 - construirea şi echiparea staţiei de transformare Timpuri Noi ( 0.27 ha – str. Logofăt Tatu nr. 2) şi Transilvania (0.2 ha între str. Polizu şi Calea Griviţei ) - rezervarea localizărilor pentru noile staţii de transformare necesare după 2010 (Floreasca, Lacul Morii, Drumul Taberei II - fiecare cu o suprafaţă între 0.21 – 0.28 ha) Mărirea numărului de posturi de transformare: - Fundeni - Giurgiului - Toporasi - Măgurele - Prelungirea Ghencea - Iuliu Maniu Reabilitarea iluminatului public prin realizarea unui nivel de iluminare normal cu precădere în zonele de margine ale oraşului
	74. disfuncţionalităţi privind telefonia		Centrale propuse pentru restructurare 2001-05-07 - Est - Pantelimon - Titan 2 - Titan 3 - Titan 4 - Malaxa (unitate distanţă) 2005 - Pajura - Militari 2 Extinderea sistemului cu fibră optică şi a concentratoarelor digitale – etapa 2001 - 2005
	75. disfuncţionalităţi privind alimentarea cu căldură		Noi centrale: - CET nord Gherghiţei (500 Gcal/h), - CET Ferentari Sud (500 Gcal/h) - alte - cu precădere în partea de nord Înlocuirea reţelelor de transport de agent termic primar şi secundar - etapa 2001 - 2005 Reabilitarea construcţiilor anexe - etapa 2001 - 2005
	76. disfuncţionalităţi privind alimentarea cu gaze	Buclarea conductei Şos. Bucureşti - Târgovişte cu conductele de pe Bucureşti -Piteşti,. Realizarea legăturilor dintre : - comuna Chiajna şi cartierul Roşu – Militari, - comuna Otopeni şi Municipiu, - comuna Voluntari şi cartierul Colentina, - comuna Chitila şi Municipiu, - comuna Jilava şi Şos. Giurgiului	Inlocuiri conducte şi branşa-mente uzate şi subdimensionate în cartierele: - Drumul Taberei - Colentina - Pantelimon - Titan
modul de valorifi-care a potenţialului existent,	77. întârzieri în reabilitarea fondului construit			Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală. Program prioritar 7 - reducerea la jumătate a surselor de poluare cu praf din zona centrală.
	78. întârzierea consolidării clădirilor afectate de seismele anterioare			Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
	79. agresarea spaţiilor plantate publice şi reducerea spaţiilor plantate private		PUG + RLU - stabilirea şi protejarea spaţiilor plantate publice	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
cultivarea calităţilor estetic - compoziţionale	80. valorificare necorespuntzătoare a potenţialului construit cu valoare istorică		PUG + RLU - stabilirea şi protejarea zonelor cu valoare istorică şi arhitectural - urbanistică	Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
	81. compromiterea valorificării potenţialului natural		PUG + RLU - stabilirea şi protejarea spaţiilor cu valoare peisagistică	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
	82. compromiterea valorilor configurtiv – estetice existente		PUG + RLU - stabilirea posibilităţii de constituire sau completare a configuraţiei generale volumetrice	Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
perturbări, dezechilibre, conflicte	83. perturbări create în utilizarea terenului agricol din periurban
	84. perturbări create de inerţia unor utilizări şi grupări de activităţi depăşite în raport cu necesităţile actuale
	85. perturbări create de nefinalizarea unor lucrări începute înainte de anul 1990			Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
	86. perturbări create de localizarea diseminată a unor noi activităţi anterior posibilităţii de înţelegere a avantajelor grupărilor în noi zone funcţionale ca efect a acţiunii forţelor economiei de piaţă			Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
	87. perturbări create de presiuni ale unor funcţiuni banale asupra celor mai reprezentative amplasamente disponibile		PUG + RLU - zonificare şi precizarea prin regulament a funcţiunilor admise	Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
	88. stări conflictuale generate de incompatibilităţi funcţionale		PUG + RLU - zonificare şi precizarea prin regulament a funcţiunilor admise

OBIECTIV STRATEGIC NR. II - SUSŢINEREA VITALITĂŢII ŞI ATRACTIVITĂŢII MUNICIPIULUI BUCUREŞTI POTRIVIT ROLULUI DE CAPITALĂ A ROMÂNIEI.
IMPERATIVE STRATEGICE		OBIECTIVE URBANISTICE		MĂSURI PRIORITARE ÎN AFARA TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA CAPITALEI	MĂSURI URBANISTICE PRIORITARE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL CAPITALEI PREVĂZUTE ÎN PLANUL URBANISTIC GENERAL	PROGRAME PRIORITARE „NON – URBANISTICE” CU IMPLICAŢII ÎN FUNCŢIONAREA ŞI DEZVOLTAREA URBANISTICĂ A CAPITALEI
II.A	Dezvoltarea funcţiunilor reprezentative şi de autoritate naţionale şi supra-municipale.	21	Rezervarea spaţiilor urbane semnificative pentru localizarea funcţiunilor publice de autoritate cu valoare emblematică pentru Capitala României.		Aplicare PUG - care prevede consolidarea locurilor reprezentative pentru imaginea Capitalei prin afectarea sau rezervarea pentru viitoare funcţiuni publice a localizărilor disponibile: Piaţa Victoriei, Piaţa Revoluţiei, Piaţa Unirii, Dealul Arsenalului, zona Văcăreşti, zona Cotroceni, zona "Bucureşti 2000" (conform proiectului premiat), Dealul.Mitropoliei, Dealul Radu Vodă, Piaţa Presei Libere.	Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
					Prevederea prin R.L.U. a condiţiilor constituirii cadrului înconjurător al instituţiilor publice.
II.B	Restructurarea sectorială şi strimularea cu precădere a dezvoltării activităţilor economice cu valoare adăugată ridicată şi a celor cu rol “tractant” pentru economia naţională.	22	Asigurarea posibilităţii de reorganizare a activităţilor productive de bunuri şi servicii, în localizări atractive din proximitatea arterelor structurante, a noilor gări, a platformelor industriale şi în centrele de greutate ale marilor ansambluri rezidenţiale.		Aplicare PUG - care prevede crearea posibilităţii dezvoltării sectorului terţiar autonom şi a celui de servicii pentru întreprinderi în grupări funcţionale (nuclee comerciale şi de afaceri, poli urbani), acompaniate de servicii profesionale, comerţ, hoteluri, restaurante, recreere, alte servicii, spaţii pietonale, scuaruri şi parcaje.	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
					Crearea prin R.L.U a unor largi posibilităţi de modernizare, diversificare şi reconversie funcţională în cadrul platformelor industriale.
					Aplicare PUG - care prevede asigurarea posibilităţii de afirmare a diversităţi iniţiativelor private prin instituirea zonelor mixte în lungul principalelor artere şi în centrele de cartier.
		23	Crearea posibilităţii dezvoltării în forme moderne a cercetării şi învăţământului superior.		Aplicare PUG - care prevede rezervarea unor localizări pentru parcuri ştiinţifice şi campusuri universitare şi de cercetare.	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
		24	Dezvoltarea turismului		Aplicare PUG - care prevede diversificarea ofertei de turism şi extinderea zonelor atractive pentru iniţierea de servicii turistice.	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului. Program prioritar 3 - amenajarea şi crearea unor spaţii pietonale în zona centrală.
II.C	Atragerea selectivă a migranţilor tineri cu nivel ridicat de pregătire.	25	Asigurarea disponibilităţilor de locuri de muncă, locuinţe şi servicii.		Aplicare PUG - care prevede diversificarea ofertei de localizare pentru noi locuri de muncă în domenii de vârf ale tehnologiei şi cercetării, în informatică şi în servicii superioare.	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului. Program prioritar 6 - ameliorarea echipamentelor şi amenajărilor publice pentru copii şi tineret (la şcoli şi în cartere).

OBIECTIV STRATEGIC NR. III - DEZVOLTAREA CAPITALEI CA O AGLOMERAŢIE URBANĂ AVÂND UN ROL ACTIV ŞI STIMULATIV LA NIVEL REGIONAL ŞI METROPOLITAN.
IMPERATIVE STRATEGICE		OBIECTIVE URBANISTICE .		MĂSURI PRIORITARE ÎN AFARA TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA CAPITALEI	MĂSURI URBANISTICE PRIORITARE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL CAPITALEI PREVĂZUTE ÎN PLANUL URBANISTIC GENERAL	PROGRAME PRIORITARE „NON – URBANISTICE” CU IMPLICAŢII ÎN FUNCŢIONAREA ŞI DEZVOLTAREA URBANISTICĂ A CAPITALEI
III.A	Echilibrarea şi stimularea utilizării resurselor şi a potenţialului de dezvoltare a zonei metropolitane a Bucureştilor prin corelarea strategiei de dezvoltare a Regiuni 8 Bucureşti Ilfov cu cea a Regiunii 3.	26	Dezvoltarea Zonei Metropolitane conform studiilor Centrului de Proiectare Urbană a Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti..	Intrări din direcţia necesităţilor de dezvoltare a Bucureştilor: · dezvoltarea concentrată a localităţilor şi limitarea extinderilor prin benzi înguste în lungul drumurilor naţionale şi judeţene; · corelarea programelor de dezvoltare a infrastructurii tehnice majore inclusiv continuarea lucrărilor hidrotehnice de pe râurile Argeş şi Dâmboviţa; · rezolvarea în sistem regional a problemei reciclării şi depozitării deşeurilor; · refacerea lacurilor şi dezvoltarea zonei de agrement de pe malul Dunării; · instituirea şi protejarea centurii verzi – galbene; · reducerea poluării; · refacerea peisajului degradat; · extinderea suprafeţelor împădurite.		Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului. Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
III.B	Dezvoltarea la nivel inter-comunal a Aglomeraţiei Urbane Bucureşti.	27	Corelarea prin Planul de Amenajare a Teritoriului Intercomunal a Planurilor Urbanistice Generale ale componentelor Aglomeraţiei Urbane Bucureşti.	Intrări din direcţia necesităţilor de dezvoltare a Bucureştilor: · dezvoltarea concentrată a localităţilor şi limitarea extinderii locuinţelor prin benzi înguste înşiruite în lungul drumurilor naţionale şi judeţene; · dezvoltarea în sistem a infrastructurii tehnice majore şi racordarea tuturor localităţilor la sistemele centralizate de alimentare cu apă şi canalizare; · rezolvarea în sistem a transportului public la scara Aglomeraţiei Urbane Bucureşti; · participarea tuturor componentelor la rezolvarea în sistem regional a problemei reciclării şi depozitării deşeurilor; · rezervarea terenurilor pentru dezvoltarea unor poli strategici în proximitatea viitoarelor porturi şi a noului aeroport din sudul Capitalei; · rezervarea unor zone de transfer, distribuţie, producţie şi servicii in lungul liniei de centură în proximitatea principalelor accese radiale în Capitală; · rezervarea unor localizări pentru funcţiuni complementare celor din Bucureşti pentru producţie şi servicii;
				· rezervarea unor localizări pentru a doua rezidenţă permanentă a locuitorilor din Bucureşti; · rezervarea unor localizări pentru recreere şi case de vacanţă; · amenajarea ca zonă de agrement a lacului Mihăileşti şi a malurilor Argeşului între lac şi viitorul port; · refacerea debitului minim necesar din punct de vedere ecologic şi calităţii apei râului Ciorogârla; · reducerea poluării; · protejarea centurii verzi – galbene; · extinderea suprafeţelor împădurite în zonele de nord – est şi sud – vest ale Capitalei şi crearea inelului verde al liniei de centură pentru îmbunătăţirea climatului urban în perioadele de caniculă şi diminuarea aportului de praf în perioadele fără vegetaţie sau zăpadă.

OBIECTIV STRATEGIC NR. IV - RIDICAREA CALITĂŢII VIEŢII LOCUITORILOR.
IMPERATIVE STRATEGICE		OBIECTIVE URBANISTICE		MĂSURI PRIORITARE ÎN AFARA TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA CAPITALEI	MĂSURI URBANISTICE PRIORITARE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL CAPITALEI PREVĂZUTE ÎN PLANUL URBANISTIC GENERAL	PROGRAME PRIORITARE „NON – URBANISTICE” CU IMPLICAŢII ÎN FUNCŢIONAREA ŞI DEZVOLTAREA URBANISTICĂ A CAPITALEI
IV.A	Prevederea unor oportunităţi diversificate de creare de locuri de muncă şi locuinţe, asigurarea infrastructurii serviciilor sociale şi a infrastructurii tehnice la nivelul capitalelor europene, în condiţii de asigurare a calităţii mediului, a integrării sociale şi a securităţii.	28	Asigurarea securităţii sociale şi individuale.			Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului. Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală. Program prioritar 6 - ameliorarea echipamentelor şi amenajărilor publice pentru copii şi tineret (la şcoli şi în cartere). Program prioritar 1 - staţionarea şi organizarea traficului în zona centrală. Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor. Program prioritar 3 - amenajarea şi crearea unor spaţii pietonale în zona centrală.
		29	Ridicarea nivelului stării de sănătate şi a duratei medii de viaţă a locuitorilor .			Program prioritar 7 - reducerea la jumătate a surselor de poluare cu praf din zona centrală. Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
		30	Ameliorarea comportamentului demografic al locuitorilor.		Asigurarea în anul 2025 a indicelui de confort de o persoană pe cameră şi a unei suprafeţe minime 15 mp. locuibili pe un locuitor.	Program prioritar 6 - ameliorarea echipamentelor şi amenajărilor publice pentru copii şi tineret (la şcoli şi în cartere).
		31	Asigurarea menţinerii valorii proprietăţii.		Limitarea inserţiei altor activităţi în clădirile colective de locuit cu excepţia celor situate în zone mixte.
		31	Asigurarea menţinerii valorii proprietăţii.		Evitarea inserţiilor de activităţi şi volume incompatibile cu caracterul zonei şi cu vecinătăţile imediate care pot conduce la scăderea valorii proprietăţii şi, în consecinţă, la diminuarea bugetului local.
		32	Asigurarea condiţiilor de adecvare a locuinţei la nivelul veniturilor şi stilul de viaţă.		Diversificarea locuinţelor prin creşterea semnificativă a locuinţelor colective mici şi individuale.
		32
		33	Asigurarea pentru toţi locuitorii a accesului la infrastructura serviciilor şi amenajărilor publice.			Program prioritar 6 - ameliorarea echipamentelor şi amenajărilor publice pentru copii şi tineret (la şcoli şi în cartere).
		34	Generalizarea accesului la infrastructura tehnico-edilitară publică.		Prevederea prin R.L.U. a interdicţiei de construire fără racordarea la reţele publice de alimentare cu apă şi canalizare.
					Prevederea prin R.L.U. a interdicţiei de construire fără acces direct la un drum public sau fără drept de trecere legal obţinut.
					Aplicarea P.U.G. care prevede eliminare / reducerea disfuncţionalităţilor intra şi interzonale.
					Aplicarea P.U.G. care prevede ameliorarea circulaţiilor majore.	Program prioritar 1 - staţionarea şi organizarea traficului în zona centrală.
					Aplicarea P.U.G. care prevede ameliorarea situaţiei parcajelor.	Program prioritar 1 - staţionarea şi organizarea traficului în zona centrală.
					Aplicarea P.U.G. care prevede dezvoltarea unui transport public performant.
					Aplicarea R.L.U. care prevede asigurarea dreptului fiecărei proprietăţi la lumină, însorire şi intimitate.
					Aplicarea P.U.G. care prevede ameliorarea serviciilor edilitare.
					Aplicarea P.U.G. care prevede posibilitatea de consolidare a vieţii sociale la nivel de complex rezidenţial şi de cartier prin dezvoltarea facilităţilor pentru comerţ, servicii şi loisir.
		36	Creşterea suprafeţei spaţiilor plantate publice şi a celor ecologic necesare.		Aplicarea P.U.G. care prevede amplificarea spaţiilor publice urbane şi interzicerea diminuării spaţiilor publice plantate.	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
					Aplicarea R.L.U.. care prevede introducerea normei de plantare a suprafeţelor libere a terenului locuinţelor cu un arbore la fiecare 100 mp.
					Aplicarea R.L.U. care prevede introducerea normei de plantare a suprafeţelor libere a terenului utilizat de activităţi productive şi de servicii cu un arbore la fiecare 200 mp.
					Aplicarea R.L.U. care prevede plantarea parcajelor având peste 12 maşini cu un arbore la fiecare 4 maşini.
					Aplicarea R.L.U.. care prevede Plantarea în proporţie de minim 40% a spaţiilor din faţa instituţiilor şi unităţilor productive şi de servicii.
		37	Diversificarea condiţiilor de recreare în cadrul urban		Aplicarea P.U.G. care prevede favorizarea în zona centrală a unor facilităţi pentru recreare de nivel metropolitan şi cultural elevat având ca ţintă turismul de afaceri şi turismul cultural.
					Aplicarea P.U.G. care prevede facilitarea în zona protejată a Centrului Vechi a dezvoltării recreerii de tip urban cu un standard ridicat.	Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
					Aplicarea P.U.G. care prevede crearea unor noi poli de recreare în zona lacurilor Colentinei şi Dâmboviţei.
					Aplicarea P.U.G. care prevede inserarea în polii urbani a unor diferite tipuri de servicii pentru loisir şi a unor facilităţi pentru distracţii având ca grupuri ţintă populaţia din ansamblurile rezidenţiale învecinate, angajaţii şi clienţii polului.	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
					Aplicarea P.U.G. care prevede transformarea, în zona centrală, a unor străzi comerciale în trasee pietonale şi desschiderea pasajelor comerciale.	Program prioritar 3 - amenajarea şi crearea unor spaţii pietonale în zona centrală.
					Aplicarea P.U.G. care prevede crearea unor noi străzi şi pieţe pietonale în toţi poli urbani propuşi.
					Aplicarea P.U.G. care prevede crearea unor trasee pentru ciclişti pe malurile lacurilor Colentinei, pe cornişa Dâmboviţei, între marile ansambluri şi polii urbani.
		38	Diversificarea şi creşterea accesibilităţii zonelor extraurbane de recreare.	Asigurarea unui transport public pentru zonele exterioare de recreere.
				Crearea unor trasee pentru ciclişti în lungul penetraţiilor de spaţii plantate către centrul oraşului şi în paralel cu principalele accese rutiere în Capitală dinspre şi către zonele periurbane de recreere.
					Limitarea localizării locuinţelor, a echipamentelor publice şi a amenajărilor pentru odihnă şi sport în zone poluate.	Program prioritar 7 - reducerea la jumătate a surselor de poluare cu praf din zona centrală.
		40	Protecţia împotriva riscurilor naturale şi tehnologice.		Introducerea noilor standarde de protecţie antiseismică în concordanţă cu noua microzonare a teritoriului Bucureştilor.
					Asigurarea Lacului Morii pentru a nu mai prezenta riscul de inundare a Capitalei.
					Asigurarea respectării limitelor de protecţie împotriva riscurilor tehnologice.

OBIECTIV STRATEGIC NR. V - VALORIFICAREA ŞI PROTEJAREA POTENŢIALULUI NATURAL ŞI ARHITECTURAL - URBANISTIC.
IMPERATIVE STRATEGICE.		OBIECTIVE URBANISTICE .		MĂSURI PRIORITARE ÎN AFARA TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA CAPITALEI	MĂSURI URBANISTICE PRIORITARE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL CAPITALEI PREVĂZUTE ÎN PLANUL URBANISTIC GENERAL	PROGRAME PRIORITARE „NON – URBANISTICE” CU IMPLICAŢII ÎN FUNCŢIONAREA ŞI DEZVOLTAREA URBANISTICĂ A CAPITALEI
V.A	Valorificarea potenţialului natural.	41	Punerea în valoare a lacurilor şi cursurilor de apă .		Aplicare PUG - care prevede reabilitarea şi punerea în valoare a lacurilor şi versanţilor Colentinei pe întreg tronsonul cuprins în interiorul liniei de centură, crearea zonei de protecţie de minim 50 metri a oglinzii lacurilor, realizarea drumului de halaj şi asigurarea constituirii unor circuite publice în lungul acestora.	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
		42	Punerea în valoare a reliefului.		Aplicare PUG - care prevede crearea unui circuit predominant plantat al cornişei sudice a Dâmboviţei şi a unor puncte de belvedere pe promontoriile malului nordic.
		43	Punerea în valoare a amenajărilor peisagistice protejate şi conservarea arborilor protejaţi.		Aplicare PUG - care prevede restaurarea parcurilor, grădinilor şi cimitirelor protejate conform proiectelor originale şi protejarea arborilor valoroşi.	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
					Aplicare PUG - care prevede înverzirea cursului mineralizat al Dâmboviţei şi finalizarea sistemului riveran de drenare.
					Aplicare PUG - care prevede crearea unor noi lacuri în zona de vest si refacerea lacului Morii
				Crearea unor noi lacuri în zona de est pe fostul curs al Dâmboviţei	Aplicare PUG - care prevede refacerea corectă a cuvei lacului Văcăreşti.
		44	Refacerea peisajului natural degradat.		Aplicare PUG - care prevede refacerea prin afectare funcţională şi juridică precisă a terenurilor degradate, cu obligaţia de întreţinere, a tuturor spaţiilor neutilizate.	Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor.
V.B	Valorificarea potenţialului construit.	45	Conservarea şi punerea în valoare într-o condiţie de existenţă contemporană a patrimoniului construit.		Aplicare PUG - care prevede punerea în valoare, prin conceptul contemporan al renovării integrate, a centrului istoric şi a altor zone şi monumente protejate precum şi a siturilor arheologice din Bucureşti.	Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
				Punerea în valoare a zonelor şi monumente protejate şi a siturilor arheologice la scară teritorială ca bază a unor circuite de interes pentru turismul cultural.
					Aplicare PUG - care prevede protejarea calităţii lotizărilor cu valoare arhitectural-urbanistică
		46	Reabilitarea, reutilizarea şi postutilizarea fondului construit.			Program prioritar 6 - ameliorarea echipamentelor şi amenajărilor publice pentru copii şi tineret (la şcoli şi în cartere).

FACTORI	DISFUNCŢIONALITĂŢI INTERCORELATE	PRIORITĂŢI INTERCORELATE
FACTORI	DISFUNCŢIONALITĂŢI INTERCORELATE	MĂSURI PRIORITARE ÎN AFARA TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA CAPITALEI	MĂSURI PRIORITARE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL CAPITALEI PREVĂZUTE ÎN PLANUL URBANISTIC GENERAL	PROGRAME PRIORITARE „NON – URBANISTICE” CU IMPLICAŢII ÎN FUNCŢIONAREA ŞI DEZVOLTAREA URBANISTICĂ A CAPITALEI
profilul socio –economic al localităţii	83. discrepanţă între rolul de capitală şi profilul socio – economic actual			Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
mărimea, dinamica, structura demografică, fenomene demografice	84. situaţie nefavorabilă a fenomenelor demografice, cu tendinţă de agravare în viitor			Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
potenţial şi grad de ocupare a forţei de munca	85. subutilizarea forţei de muncă şi în special a celei cu pregătire medie şi ridicată			Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
nivelul de instruire	86. pondere comparativ redusă a persoanelor cu studii post-liceale şi universitare			Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
starea de sănătate	87. stare de sănătate necorespunzătoare reflectată în scăderea duratei medii de viaţă			Program prioritar 6 - ameliorarea echipamentelor şi amenajărilor publice pentru copii şi tineret (la şcoli şi în cartere). Program prioritar 7 - reducerea la jumătate a surselor de poluare cu praf din zona centrală.
nivelul PIB (PPC) / locuitor	88. nivel scăzut al produsului intern brut pe locuitor (la paritate putere de cumpărare), deşi superior celui naţional (dar nu la diferenţele existente în cazul altor capitale)			Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
nivelul veniturilor	89. nivel scăzut al veniturilor
situaţia proprietăţii	90. situaţie incertă, nefiind finalizate privatizarea, retrocedarea proprietăţilor abuziv naţionalizate, cadastrul
comportamentul sub aspectul consumului şi al utilizării timpului liber	91. nivel scăzut, similar cu cel din ţările în curs de dezvoltare		PUG + RLU - anticiparea reducerii decalajelor faţă de alte capitale în privinţa oferte de spaţii publice	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului. Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală. Program prioritar 2 - ameliorarea şi recuperarea spaţiilor plantate publice ale parcurilor, grădinilor, scuarurilor şi malurilor lacurilor. Program prioritar 3 - amenajarea şi crearea unor spaţii pietonale în zona centrală.
densitatea populaţiei	92. densitate foarte ridicată pe teritoriul administrativ		PUG + RLU - precizarea indicilor în concordanţă cu practica europeană
densitatea populaţiei	93. densitate foarte ridicată in intravilan		PUG + RLU - reechilibrarea, în conformitate cu shimbarea profilului funcţional, a relaţiilor dintre locuinţe şi locuri de muncă	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
caracteristici spaţiale ale grupării forţei de muncă, ale producţiei, distribuţiei si consumului	94. dezechilibre cauzate de supraîncărcarea zonei centrale		PUG + RLU - rezervarea terenului pentru crearea unor noi poli principali şi a zonelor mixte	Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
	95. dezechilibre cauzate de crearea unor concentrări perimetrale sau exterioare ântâmplătoare		PUG + RLU - claarificarea specializării / diversificării funcţionale	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului.
nivelul de asigurare al serviciilor publice	96. întârzierea conturării centrelor marilor ansambluri		PUG + RLU - rezervarea terenului pentru crearea unor noi poli principali în centrele marilor ansambluri	Program prioritar 4 - pregătirea operaţiunilor funciare şi urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activităţi şi software ca şi pentru extinderea intravilanului. Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
	97. conturarea modestă a centrelor de sector şi de cartier		PUG + RLU - rezerverea zonei mixte areale / liniare pentru completarea centrelor de cartier	Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală. Program prioritar 6 - ameliorarea echipamentelor şi amenajărilor publice pentru copii şi tineret (la şcoli şi în cartiere).
	98. nivel scăzut de asigurare a echipamentelor publice aferente rezidenţialului		PUG + RLU - rezervarea terenului conform unor norme provizorii	Program prioritar 6 - ameliorarea echipamentelor şi amenajărilor publice pentru copii şi tineret (la şcoli şi în cartiere).
nivelul de asigurare cu infrastructură tehnică şi servicii de salubritate	99. nivel deficitar de asigurare cu infrastructură tehnică şi servicii de salubritate		PUG + RLU - priorităţi detaliate la prevederile de reducere a disfuncţionalităţilor legate de factorii spaţiali funcţonali (II)
segregări sociale în teritoriu	100. accentuarea segregării sociale la nivel zonal		PUG + RLU
	101. menţinerea segregării sociale intrazonale ( a) pe fâşii paralele cu fronturile principale ale străzilor din zona centrală; (b) prin menţinerea în perimetrul central şi în toate sectoarele a unor enclave de locuinţe “semi-rurale” sau insalubre			Program prioritar 5 - pregătirea deschiderii unor operaţiuni de restructurare - renovare şi promovare a investiţiilor în locuri reprezentative pentru Capitală.
	102. persistenţa persoanelor fără adăpost şi a copiilor străzii			Program prioritar 6 - ameliorarea echipamentelor şi amenajărilor publice pentru copii şi tineret (la şcoli şi în cartiere).
capacitatea de participare, convivialitate, securitate personală	103. ţa facilităţilor pentru toate categoriile de pietoni necesare în zona centrală, în centrele de sector şi de cartier, ca locuri de contact social		PUG + RLU - specificarea prin refgulament a necesităţii spaţiilor pietonale	Program prioritar 6 - ameliorarea echipamentelor şi amenajărilor publice pentru copii şi tineret (la şcoli şi în cartiere).
	104. creşterea infracţionalităţii în general şi a insecurităţii în spaţiile publice urbane			Program prioritar 6 - ameliorarea echipamentelor şi amenajărilor publice pentru copii şi tineret (la şcoli şi în cartiere).

COLECTIV DE ELABORARE

Prof.dr.arh. Alexandru M. SANDU – şef proiect complex

PLAN SCARA 1 / 20 000 / PRIORITĂŢI INTERCORELATE

PRIORITĂŢI

STRATEGIE DE ECHILIBRARE

PRIORITĂŢI NON – URBANISTICE

PRIORITĂŢI LA SCARĂ TERITORIALĂ

IMPERATIVE STRATEGICE.

PRIORITĂŢI INTERCORELATE

PRIORITĂŢI INTERCORELATE

PRIORITĂŢI INTERCORELATE

- îmbunătăţirea calităţii apei la surse, prin reabilitarea staţiilor de epurare din amonte şi eliminarea descărcărilor de ape uzate neepurate

Inlocuiri conducte şi branşa-mente uzate şi subdimensionate în cartierele:

PRIORITĂŢI INTERCORELATE