UNIVERSITATEA   DE   ARHITECTURĂ   ȘI    URBANISM    "ION  MINCU"

CENTRUL DE CERCETARE,    PROIECTARE,    EXPERTIZARE    ȘI     CONSULTING

Strada   Academiei   18 - 20,         Telefon:     315.54.82,       313.95.65,        *313.80.80

Fax:(40)1312.39.54,     E-mail:rectorat@iaim.ro,    BUCUREȘTI-70109,      ROMÂNIA

 

 

 

 

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

ETAPA FINALĂ

 

MAPA 5

 

MEMORIU DE SINTEZĂ

Contextul dezvoltării[1]

Procesul evolutiv declanșat în 1990 nu este decât în mică măsură caracteristic Bucureștiului în sensul că a apărut cu un decalaj de aproape 40 de ani față de alte aglomerații urbane din vestul Europei. Acestea au cunoscut modificări în ceea ce privește structura și ocuparea forței de muncă, caracterizate în special prin schimbarea polarității urban – rural, care a pus în dificultate marile centre urbane. Caracteristicile de dezvoltarea pentru fostele mari centre industriale (urbane) sunt legate în special de:

1)     o bază economică slăbită;

2)     mari concentrări de populație fără locuri de muncă și de grupuri defavorizate din punct de vedere social;

3)     degradarea fizică /calitate redusă a factorilor de mediu.

Aceste dezechilibre caracterizează sau definesc o “problem㔠care odată apărută se transmite (fără intervenții exterioare) de la o generație la alta. În plus, se apreciază că problema nu este o problemă a declinului în sine, ci a acumulării caracteristicilor (manifestărilor) declinului.

Principalul dezechilibru manifestat este cel al cererii în relație cu oferta și el s-a dovedit a fi (cel puțin în țările care s-au confruntat până acum cu acesta) rezistent la soluțiile oferite de mecanismele pieței dar și la aplicarea politicilor și principalelor programe de dezvoltare.

Caracteristicile procesului de declin cumulativ care afectează marile centre urbane este legat în principal de:

1)     declinul conurbațiilor în ansamblu – afectate de schimbările structurale și de modificare a polarității urban – rural în domeniul economic (industria) dar mai ales demografic.

2)     relativul declin economic al orașelor cu efecte de multiplicare la nivelul întregului și a teritoriului său de influență.

3)     concentrări crescânde ale grupurilor sociale dezavantajate populație îmbătrânită și interacțiunea locuire – piața forței de muncă.

4)     inadecvare a pieței funciare (structura proprietății) forță de munc㠖 exprimată prin degradarea și /sau părăsirea terenurilor ocupate de industrie.

5)     cererea crescândă în ceea ce privește serviciile publice și locuințele sociale (publice) în relație cu dificultățile financiare (și fiscale).

6)     re – localizare sau demararea afacerilor de către companii în afara orașului. Investițiile interne (orașului) sunt direcționate către alte localități în timp ce populația (forța de muncă) se dispersează.

Explicarea fenomenului de re – polarizare a economiei și a populației între urban – rural oferă ca punct tradițional de sprijin, producția manufacturieră și subliniază:

1)     constrângeri în amplasarea activităților exprimate prin rezerve reduse sau inexistente de terenuri în contextul creșterii intensității fenomenelor pieței de capital (în urban).

2)     costuri de producție în care sunt subliniate diferențele dintre costurile de operare în mediul rural față de cel urban;

3)     restructurarea capitalului indică procesul de industrializare a ruralului ca pe un rezultat al acțiunilor companiilor mari (în restructurare) aflate în căutarea unor profituri mai mari.

Aceste explicații caracterizează răspunsul companiilor care dezvoltă activități economice, precum și implicațiile asupra orașului, și se concentrează în principal asupra modului în care companiile au răspuns la solicitările (presiunile) pieței și cum și-au mobilizat resursele (piețele deservite, răspunsul obținut pentru produsul oferit și diviziunea muncii).

Prin urmare, zonele în extindere /creștere /expandare sunt capabile să atragă o mare parte din întreprinzătorii momentului sau din cei potențiali datorită caracteristicilor de mediu dar și rezidențiale, iar companiile localizate în zone de extindere /creștere /expandare preiau (atrag) o mai mare parte din spiritul antreprenorial asociat succesului în afaceri și care are implicații asupra structurii și ocupării forței de muncă rămase în orașe.

De asemenea, în timp ce companiile situate în mediul urban pun accentul pe piețele tradiționale, deseori prin relații de subcontractare cu un client mai puternic, companiile situate în mediul rural (accesibile) operează în nișe ale pieței, create de cererea celorlalte activități pentru servicii în special legate, de expertiză și tehnologie, ca o consecință a creșterii complexității în mediul de afaceri.

Zonele de extindere din apropierea centrelor urbane găzduiesc de obicei activități inovatoare, care utilizează mai eficient tehnologia în realizarea produselor, sunt mult mai bine orientate către cererea pieței și către export. De asemenea realizează o diviziune a muncii mai eficientă și se concentrează asupra dezvoltării abilităților și calităților profesionale, tehnice și de marketing ale angajaților.

În concluzie, zonele “de succes” sunt cele care conțin sau atrag companii care prezintă caracteristicile de mai jos, structurate pe trei problematici:

1)     Caracteristici de piață: mută (atrag) resurse din piețele mature către cele aflate în dezvoltare.

2)     Tehnologie: utilizează tehnologia pentru a genera și menține competitivitatea, prin aplicarea cu succes a rezultatelor cercetării și dezvoltării în scopul diferențierii produselor și serviciilor oferite.

3)     Resurse: dezvoltă structuri flexibile care permit adaptarea resurselor de capital, forța de muncă și teren în scopul generării de produse noi, și utilizând cele mai potrivite metode tehnologice și organizaționale.

În acest context, este esențială flexibilitatea în ceea ce privește: piața forței de muncă, răspunsul organizațional, dezvoltarea activităților economice (introducerea de noi produse sau servicii, utilizarea tehnologiei pentru a scădea costul unitar, investirea în cercetare și dezvoltare pentru a asigura aplicarea acestora cu succes în generarea produselor), în piețele de capital (adică piața funciară). “Renașterea” economică a zonelor urbane poate apărea în viitor (pe termen lung) dacă aceste zone pot furniza premize de dezvoltare atractive celor care doresc să investească în producerea de bunuri și servicii, și dacă vor prezenta flexibilitate în furnizarea de resurse, pentru a permite apariția comportamentului antreprenorial.

În această accepțiune a problemei, considerăm că politicile de dezvoltare trebuie să se adreseze simultan celor trei componente ale problemei și să aibă ca obiective: întărirea bazei economice, creșterea competitivității pe piața forței de muncă (mai ales pentru grupurile dazavantajate), și îmbunătățirea condițiilor de locuit și de mediu. Atingerea sau abordarea izolată, punctuală a celor trei obiective enunțate mai sus nu este suficientă pentru obținerea de soluții permanente sau pe termen lung, și, în același timp, mici victorii în atingerea izolată a unuia din obiective pot fi ușor umbrite de consecințele neatingerii celorlalte, manifestate în degradarea circumstanțelor referitoare le acestea.

De aceea recomandăm formularea unui pachet de politici – obiective – măsuri strategice la stabilirea căruia să fie asumate următoarele considerente:

1)     recunoașterea nevoii de a atinge o dezvoltare care să poată fi auto – susținută.

2)     recunoașterea rolului îmbunătățirii condițiilor de mediu în vederea regenerării economice pe termen lung.

3)     recunoașterea necesității de a echilibra nevoile părților afectate de proces;

4)     recunoașterea rolului (relativ) pe care îl joacă atât sectorul privat cât și cel public în procesul dezvoltării economice.

 

Introducere

Începând cu anul 1990, sub impactul măsurilor de reformă economică și a procesului de privatizare, industria bucureșteană s-a aflat într-un proces continuu de restructurare spontană. Această restructurare spontană s-a manifestat în cadrul platformelor industriale din Municipiul București cu intensități și direcții diferite. Efectele s-au materializat în modificări substanțiale ale forței de muncă (număr) dar mai ales în gradul de încărcare a terenului cu locuri de muncă (densități) producându-se dezechilibre în structura de ocupare a terenurilor la nivelul municipiului. Datorită faptului că indicii de ocupare a terenului cu locuri de muncă în relație directă cu direcțiile, intențiile și posibilitățile de dezvoltare ale localității determină mărimea suprafețelor ocupate de activități productive și modul lor de amplasare, a fost necesară o investigație asupra indicilor actuali de ocupare a terenurilor cu locuri de muncă determinați de condițiile care au determinat formarea și dezvoltarea întreprinderilor (tehnologie, structura populației active) și compararea acestor indici cu cei similari din țări dezvoltate.

Concluziile studiilor și cercetărilor[2] derulate pentru municipiul București ilustrează dificultățile pe care le au platformele industriale în adaptarea la schimbare, și care sunt generate de structura funcțională în primul rând dar și de mărimea întreprinderilor, după cum urmează:

 

·         În categoria platformelor cu potențial important de viabilitate  sunt incluse 9 zone industriale, în cea mai mare parte concentrate spațial în jumătatea nordică a orașului (Barbu Văcărescu-Lacul Tei, Plevnei-Orhideelor, Pipera, Colentina, Bucureștii Noi-Laromet, Chitila, Casa Presei Libere) la care se adaugă Panduri-Viilor în sud-vest și Obor în estul spațiului urban. Toate aceste platforme au ca particularitate comună descreșterile de salariați sub media înregistrată de întreaga industrie bucureșteană. Cu excepția platformelor Panaduri-Viilor și Obor care au în componență și întreprinderi mari, toate celelalte se caracterizează prin predominarea întreprinderilor de talie mică, care le avantajează evoluția și explică parțial performanțele economice ale acestora. Mai mult decât atât, 6 din cele 9 platforme incluse în această categorie sunt platforme de talie mică, cu mai puțin de 5000 de salariați. Celelalte elemente analizate își pun amprenta diferențiat asupra ''punctajului'' obținut de platformele industriale: Pipera este avantajată în plus de industriile ''curate'' (electrotehnică și electronică în principal ) care fac parte din industriile de vârf, dinamice, purtătoare de progres și care reprezintă ''poli de creștere’’ în cadrul economiei urbane; această specializare industrială a reprezentat un element de atractivitate pentru influxul de capital străin care s-a manifestat în înființarea a peste 10 societăți mixte la care participă cinci întreprinderi aparținând acestei platforme (ICE Felix, FEA, Pipera, Electronica). Tot profilul industrial a contribuit la includerea platformei Plevnei-Orhideelor în categoria celor cu potențial important de viabilitate, aceasta fiind specializată în industria alimentară, datorită predominanței întreprinderilor de acest tip (Spicul, Libertatea, Bere Grivița, Fabrica de țigarete ). Având un rol strategic în economia urbană, industria alimentară s-a bucurat în ultimul timp de o conjunctură favorabilă, de o cerere constantă în creșterea care îi conferă o evoluție ascendentă. În cadrul acestei platforme, un rol pozitiv l-a jucat și procesul de privatizare stimulat de specificul sectorial al întreprinderilor, concretizat în cadrul celor două întreprinderi de panificație. Potențialul de atractivitate a reprezentat și unul din atuurile înregistrate de evoluția recentă a platformei Barbu Văcărescu-Lacul Tei (în cadrul căreia întreprinderea Automatica a prezentat interes pentru investitorii străini, participând la înființarea a două societăți mixte). Doar câteva din platformele analizate reprezintă și surse de poluare(București Noi-Laromet și Colentina prin întreprinderile metalurgice și Chitila prin fabrica de ceramică), cu efecte atenuate datorită localizării la limita spațiului urban. Printr-o poziție particulară se disting platformele Panduri-Viilor și Obor care nu întrunesc condițiile de mărime ce caracterizează platformele cu potențial important de viabilitate. Ambele fac parte din platformele mari ale Bucureștiului, cu peste 10 mii de salariați prima și cu peste 20 mii de salariați cea de-a doua. Totuși, aceasta nu a reprezentat un handicap pentru evoluția de ansamblu a platformelor, caracterizându-se prin descreșteri situate sub medie. La această traiectorie pozitivă a contribuit pe de o parte diversificarea accentuată a industriei din platformele menționate, și cu impactul cel mai important, dinamica proceselor de privatizare și atractivitatea față de capitalul străin. Din 1994 și până în prezent, au fost privatizate 6 întreprinderi din cadrul platformei Panduri-Viilor (UCR, Inox, Industria iutei, Finitex, Carmen, Trimond) și 5 aparținând platformei Obor (Romfelt, Mobilux, Prodplast, Vinalcool, IMI). În plus, câte trei întreprinderi, Electromagnetica, Hesper, Tubal din prima platformă și Stela, Imeco, Prodplast din cea de-a doua au reușit să atragă capital străin, mărindu-și coeficientul de viabilitate.

 

·         Platformele cu potențial modern de viabilitate sunt cele mai bine reprezentate numeric, concentrând 50% din numărul total al zonelor funcțional-urbane cu profil industrial. Componența acestei categorii este foarte diferențiată: din punct de vedere al taliei, platformele incluse se desfășoară pe tot ecartul de variație, de la cele mici cu mai puțin de 5 mii de salariați (Dudești-Mihai Bravu, Giulești-Constructorilor, Bucureștii Noi-Dacia, Berceni-Emil Racoviță) la cele mai mari platforme industriale cu 20-30 mii de salariați (Militari, Republica-Faur). Aceeași particularizare se remarcă și în cazul profilului sectorial, platformele aparținând tipului dominant de o ramură industrială (IOR-Electroaparataj, Dudești, Popești-Leordeni, Ghencea) sau celui diversificat (Militari, Republica-Faur, Mărășești, Jilava). Din punct de vedere al evoluției numărului de salariați, câteva din platformele incluse acestei categorii se caracterizează prin descreșteri sub medie. Acest element pozitiv însă a fost contra-balansat de ponderea mai mare a indicatorilor cu semnificație negativă: în unele cazuri a fost importantă poziția conflictuală a platformelor industriale cu zonele rezidențiale învecinate cauzată nu numai de localizarea specifică dar și de produsele cu impact asupra mediului realizate în cadrul acestora (Dudești-Mihai Bravu prin întreprinderile Miraj și Metalurgica, Ghencea prin Siderma și Munplast, Splaiul Unirii prin Timpuri Noi, Flaros, Pionierul, Dâmbovița); în altele simptomatică a fost inerția evoluției recente manifestată prin inexistența procesului de privatizare, prin gradul scăzut de atractivitate față de capitalul străin, pasivitatea în fața conjuncturii economice în schimbare, așa cum este cazul platformelor Mărășești și IOR-Electroaparataj; în alte cazuri nefavorabile a fost specializarea sau dominanța unei ramuri industriale aflate în declin, a cărei evoluție descendentă și-a pus amprenta asupra ansamblului (platforma Berceni-Emil Racoviță). Potențialul moderat de viabilitate a fost justificat în cea mai mare parte a cazurilor prin descreșterile peste medie a volumului forței de muncă, care au afectat platformele Bucureștii Noi-Dacia, Giulești-Constructorilor, Dudești, Jilava, Republica-Faur. S-au adăugat în mod diferențiat alte caracteristici cu semnificație negativă: toate exemplele citate reprezintă platforme în producția cărora produsele cu impact asupra mediului dețin ponderi importante (platformele sunt dominate de întreprinderi chimice, constructoare de mașini, metalurgice, de materiale de construcție); toate aceste cazuri se caracterizează prin ritmuri lente de privatizare și posibilități reduse de restructurare și adaptare; dominanța în unele din aceste platforme industriale a întreprinderilor de talie mare, mai ales în cele situate în partea de est a Bucureștiului, greu de administrat și eficientizat, evitate de întreprinzătorii particulari; situația economică falimentară a unora din întreprinderile componente, Republica și Faur consemnate pe lista unităților industriale cu cele mai mari datorii, generatoare de blocaje financiare, deci de disfuncționalități care se transmit și asupra altor întreprinderi incluse în cadrul aceluiași sistem de relații industriale. Din punct de vedere al distribuției spațiale, cea mai densă concentrare de platforme industriale cu potențial moderat de viabilitate se distinge în estul orașului care în perspectiva dezvoltării de lungă durată prezintă vulnerabilitatea economică și fragilitate socială (Republica-Faur, Dudești, IOR-Electroaparataj).

 

·         Trei platforme industriale au potențial redus de viabilitate. Aceste platforme diferențiate ca talie, dar cu aceeași slabă reacție față de contextul în care evoluează sunt cele din Giulești, IMGB și Rocar. Trăsătura comună tuturor este legată de specializarea industrială sau dominanța construcțiilor de mașini, care se distinge ca fiind ramura industrială aflată în plină criză structurală și funcțională la nivelul industriei bucureștene. Din cei 168342 de salariați pe care i-a pierdut industria bucureșteană în intervalul 1990-1995, 124912 salariați provin de la întreprinderile constructoare de mașini. Cele trei platforme industriale sunt specializate în producerea utilajelor ți echipamentelor (Giulești, IMGB) și a mijloacelor de transport rutier (Rocar), adică tocmai în subramurile cu cel mai accentuat declin. În structura producției totale industriale, ponderea mașinilor și echipamentelor ca și a mijloacelor de transport rutier s-a redus la jumătate ( de la 14,2% la 7,2 % în cazul primeia și de la 2,9% la 1,5% în cazul celei de-a doua). Platforma Rocar prin întreprinderea omonimă este principala producătoare de autobuze și troilebuze. Producția industrială a scăzut dramatic: de la 1186 de autobuze în 1990 la 452 în 1995 și de la 141 de troilebuze la 80 de bucăți la sfârșitul perioadei analizate. Specializarea în producerea de utilaje chimice pentru care cererea s-a redus substanțial și de echipamente feroviare care se adresează de asemenea unui sector economic aflat în dificultate, accentuează caracterul de vulnerabilitate în cazul platformei Giulești. Pierderea piețelor de desfacerea tradiționale, decalajul tehnologic, structura sortimentală inadecvată cererii noilor parteneri, randamentul scăzut sunt elemente care converg spre definirea unei conjuncturi nefavorabile pentru evoluția acestor platforme. Primul efect a fost resimțit la nivelul forței de muncă, care s-a redus cu ponderi care depășesc media, antrenând până la 50 % din personal în toate cele trei cazuri. Această tendință puternic

descendentă nu a putut fi atenuată nici în urma procesului de descentralizare productivă experimentată de uzina IMGB, menită să reducă handicapul de talie și să eficientizeze administrarea producției și a forței de muncă. Schimbările funcționale și structurale au fost minime în cazul celorlalte două platforme industriale, deși întreprinderea Rocar a reușit să atragă interesul unei firme italiene cu care a înființat societatea mixtă Rocar Unicocea, dar care nu a avut efecte pozitive asupra evoluției întreprinderii-mamă. În plus toate cele trei platforme influențează negativ, prin produsele lor, calitatea mediului geografic.


 

Evoluția domeniilor de activitate în cadrul zonelor industriale selectate


Indici caracteristici și date de bilanț

 

BUCUREȘTI

 

Indici caracteristici și date de bilanț pentru platformele industriale București

Intreprinderea

Salariați 98

Suprafața totală a incintei

Densitate Locuri de muncă/ha

CUT

POT

%

Platforma Obor

 

 

 

 

 

Antrefrig

 

71212

0

0,71

84

Frigotehnica

108

20688

52.2

0,53

97

Mobilux

702

 

 

 

 

Promec

248

18602

133.3

1,28

40

Izolatorul

212

22964

92.3

 

 

Sucuri

329

64481

51.0

 

 

Vinalcool

300

54000

55.6

0,6

60

Imeco

17

 

 

2,01

26

Total

1916

251947

76.0

 

 

Platforma Colentina

 

 

 

 

 

Helitube

461

90000

51.2

0,53

75

Total

461

90000

51.2

 

 

Platforma Militari

 

 

 

 

 

Victoria

535

70391

76.0

0,37

68

Urbis

1996

67675

294.9

0,41

39

Mod Conf

1943

 

 

 

 

Spicul

928

25984

357.1

0,88

91

ConfexStyle

600

 

 

 

 

Triconf

1025

15752

650.7

1,15

81

AMA

44

1036

424.7

0,81

42

Modstar

197

3627

543.1

0,41

 

Firos

888

43123

205.9

0,82

95

Setum

326

46400

70.3

0,59

96

Legume fructe

250

43159

57.9

0,36

89

Cesarom

1885

119780

157.4

0,66

82

Stilconf

600

12649

474.3

0,69

41

Frigocom

162

32127

50.4

0,41

38

UMEB

1244

169714

73.3

1,02

93

Electrotehnica

629

43743

143.8

0,98

94

Condor

712

4004

1778.2

0,56

33

Total

13964

699164

199.7

 

 

Platforma Plevnei-Orhideelor

 

 

 

 

 

Fca Tigarete

1032

68104

151.5

1,1

31

IFMA

937

56000

167.3

0,48

 

Grivita

341

28468

119.8

0,5

52

Libertatea

 

14137

 

0,64

90

Plevnei

1040

47318

219.8

0,94

37

Griro

1134

126206

89.9

0,91

91

Textila

200

62000

32.3

0,7

50

At. CFR

2963

153552

193.0

0,62

92

Semanatoarea

1663

367015

45.3

0,49

43

Total

9310

922800

100.9

 

 

Platforma Panduri Viilor

 

 

 

 

 

Fapiro

233

14405

161.7

0,59

96

Muntenia

650

60420

107.6

0,62

20

Tes reunite

533

 

 

 

 

Carmen

360

9000

400.0

0,28

 

Trimond

1017

18288

556.1

1,19

54

Chibro

 

34500

0.0

0,45

38

Bere Rahova

250

34203

73.1

 

 

Hesper

503

16364

307.4

1,25

98

Fca timbre

224

7714

290.4

0,56

46

Inox

389

20121

193.3

0,65

 

Iuta

368

150000

24.5

0,01

10

Vulcan

3482

215387

161.7

0,6

88

Electromagnetica

3453

50095

689.3

 

91

Ventilatorul

600

53391

112.4

0,73

56

Total

12062

683888

176.4

 

 

Platforma Dudesti

 

 

 

 

 

Chimopar

992

365568

27.1

0,45

89

Anticorosiv

669

166509

40.2

0,52

 

ICOA

325

53391

60.9

0,5

 

Sicomed

2575

408603

63.0

0,23

16

Total

4561

994071

45.9

 

 

Platforma Pipera

 

 

 

 

 

IEMI

850

52000

163.5

0,73

 

ICE Felix

480

66214

72.5

0,7

78

Feper

245

27000

90.7

1

49

FEA

500

100000

50.0

 

 

Rom Control

25

5216

47.9

 

 

Electronica

820

18000

455.6

0,7

 

Pipera

1285

278975

46.1

0,43

86

Conect

849

43200

196.5

0,6

54

Total

5054

590605

85.6

 

 

Platforma Stefan cel Mare

 

 

 

 

 

Biofarm

110

2485

442.7

0,54

 

Romcartexim

150

7079

211.9

 

 

Dâmbovita

714

28817

247.8

1,18

43

Frottierex

240

24500

98.0

 

 

URAC

3026

105000

288.2

 

 

Total

4240

167881

252.6

 

 

Platforma Popesti Leordeni

 

 

 

 

 

Glina

376

166512

22.6

0,48

70

Danubiana

3000

160000

187.5

 

 

Viscofil

189

215082

8.8

0,52

77

Total

3565

541594

65.8

 

 

Platforma IMGB

 

 

 

 

 

Univers SDV

281

22738

123.6

0,54

51

General Turbo

988

192849

51.2

0,63

83

Kvaerner IMG

 

804209

0.0

 

 

Castumag

418

99680

41.9

0,46

82

Upetrolam

490

43000

114.0

0,6

 

K FECNE

690

25000

276.0

0,98

92

UMUC

1048

161427

64.9

0,52

49

Total

3915

1348903

29.0

 

 

Platforma Republica Faur

 

 

 

 

 

Romus

12

23000

5.2

0,71

100

T.A.S.

53

4260

124.4

0,94

1

Titan MG

711

38500

184.7

0,85

1

Ind. Bumbac

266

20130

132.1

1,4

74

Faur

5692

911603

62.4

0,63

87

Stiteh

678

25567

265.2

0,62

48

ICMA

358

35969

99.5

0,66

95

Titan EN

177

 

 

 

 

Republica

2332

348653

66.9

0,7

92

Titan MU

214

32451

65.9

0,57

 

Titan CP

96

8000

120.0

0,5

50

Antilopa

2690

76059

353.7

 

 

Titan A

23

2499

92.0

0,29

 

Total

13302

1526691

87.1

 

 

Platforma Splai Abator

 

 

 

 

 

Dâmbovita

1864

44797

416.1

1,3

62

Borangicul

126

18859

66.8

0,83

81

Flaros

1318

25025

526.7

1,54

56

Crinul

558

18238

306.0

0,39

 

Pionierul

1908

11471

1663.3

0,84

 

Biofarm

590

10248

575.7

0,6

99

Total

6364

128638

494.7

 

 

Platforma Dudesti Mihai Bravu

 

 

 

 

 

Metalurgica

233

30170

77.2

 

 

Atric

321

16716

192.0

1,5

57

Miraj

283

31387

90.2

0,91

83

Select

140

8784

159.4

1,09

70

Total

977

87057

112.2

 

 

Platforma Progresul

 

 

 

 

 

Gumoflex

766

104000

73.7

0,75

56

Progresul

302

177542

17.0

0,68

64

Girueta

454

104588

43.4

0,48

36

Pielorex

228

57948

39.3

0,98

98

Bumbacaria

160

78000

20.5

1,2

 

Total

1910

522078

36.6

 

 

 


 

Indici caracteristici și date de bilanț pentru activități productive pe sectoare București

 

Suprafete teren activitati

Densitati locuri munca 1998

 

 

 

 

 

 

 

 

primar

secundar

tertiar

primar

secundar

tertiar

 

ha

ha

ha

locuri munca/ha

locuri munca/ha

locuri munca/ha

sector 1

1852

376

348

4,4

166,3

458,3

sector 2

 

316

1282

 

234,0

73,3

sector 3

555

884

666

4,5

91,8

127,8

sector 4

737

309

372

4,1

129,4

112,5

sector 5

831

250

435

2,8

140,9

135,9

sector 6

909

501

244

3,6

102,1

226,7

Bucuresti

4884

2636

3347

5,5

130,5

147,9

 

 

 

CLUJ-NAPOCA[3]

Iată care erau indicii de ocupare a terenului pentru municipiul Cluj-Napoca în anul 1998

Indici caracteristici și date de bilanț pentru activități productive pe cartiere Cluj-Napoca

 

Suprafete teren activitati

Densitati locuri munca 1998

CARTIER

primar

secundar

tertiar

Nr. sal. / ha medie

Nr. sal. / ha secundar

Nr. sal. / ha tertiar

 

ha

ha

ha

 

 

 

A. Muresanu

0

0

8127

28,30

 

28,30

A. Vlaicu

0

175887

37484

94,11

106,60

35,48

Baciu

0

203988

374674

51,86

74,51

39,53

Centru

0

212747

871702

60,86

146,94

39,85

D. Rotund

0

84206

232033

125,25

127,07

124,59

Gheorghieni

0

140757

26937

88,91

101,59

22,65

Grigorescu

0

0

766

274,15

 

274,15

Gruia

0

0

31690

15,78

 

15,78

Horea

0

9033

12283

684,46

311,08

959,05

Iris

0

352120

32908

200,89

190,28

314,51

Manastur

0

98580

5598

100,12

83,38

394,78

Marasti

0

441617

240818

190,86

167,36

233,95

Plopilor

0

0

1172

4530,72

 

4530,72

Somes Nord

0

758447

190730

87,57

65,01

177,27

Somes Sud

0

870533

757296

121,09

185,62

46,92

Someseni

233100

499699

443867

32,40

45,31

34,88

Zorilor

0

0

1112

44,96

 

44,96

TOTAL

233100

3847614

3269197

99,03

123,63

77,14

 

Indici caracteristici și date de bilanț pentru profilul activității productive pe cartiere Cluj-Napoca

 

Profil

nr sal /ha

POT %

Abrazivi

109,38

53%

Activitate de birou

108,50

32%

Activitate sportiva

15,78

15%

Activitati de constructii montaj si instalatii frigorifice si reparatii

200,00

3%

Alimentatie publica

118,28

100%

Alimentatie publica

123,20

97%

Ambalare mobilier

430,72

30%

At.mecanic

0,00

36%

ATM cu prod.ind.pt.agric.si ind.alim.

39,81

49%

Autogara 1

0,00

4%

Autogara 2

0,00

9%

Baza sportiva

0,00

1%

Birouri

1194,03

100%

Birouri cu specific administrativ

277,78

47%

Birouri sediu central

693,15

99%

Camin nefamilisti

0,00

68%

Cariere

0,00

86%

Carmelaj, hlva, rahat, expandate, CO2, specialitati de ciocolata

307,48

49%

Cazare, alim.publica

146,50

36%

Cercetare proiectare în metalurgie

261,55

36%

Cercetare si proiectare

145,05

43%

Cercetare si prospectiuni geologice

1566,31

36%

Cercetare-proiectare

756,35

45%

Cioplitorie

0,00

78%

Ciupercarie 300t/an

0,00

0%

Colectare si con.piei brute si lâna nespalata

65,53

37%

Colectarea si valorificarea mat.refolosibile feroase si neferoase din activ.ind si populatie

54,73

0%

Comercializare benzine, motorine, uleiuri, bitumuri, petrol

19,29

23%

Comercializare benzine, motorine, uleiuri, bitumuri, petrol

5,19

23%

Comercializare si fabricare produse panific si patiserie

432,18

100%

Comert

142,95

49%

Comert

192,31

100%

Comert

217,39

100%

Comert

120,69

100%

Comert

136,19

100%

Comert

0,00

100%

Comert

113,15

100%

Comert

388,28

60%

Comert

238,10

100%

Comert

101,69

100%

Comert

44,69

100%

Comert

51,45

100%

Comert

128,65

100%

Comert

260,12

100%

Comert

12,03

25%

Comert

12,38

30%

Comert

48,05

60%

Comert

102,89

53%

Comert

61,84

47%

Comert

44,96

100%

Comert, alimentatie publica

19,50

100%

Conditionare si ambalare seminte 2500 to/an

11,94

110%

Conf.metalice bobinaj

96,70

69%

Conf.metalice, instalatii aferente consructiilor; transport, statie betoane, depozitare, tâmplarie

60,77

24%

Confectii 264000buc/an

997,97

54%

Confectii me, marochinarie, morarit si panificatie

0,00

76%

Confectii metal; confectii lemn; activitate comerciala; materiale constr.instalatii

60,60

32%

Confectii sportive sistem lohn

192,68

64%

Confectii textile femei 12000 buc/an

5354,11

100%

Constructii

401,26

58%

Constructii

61,87

78%

Constructii de masini, piese de schimb pt.tractor, piese de schimb pt.masini agricole, masini si utilaje agricole

125,49

62%

Constructii metalice, cazane pt.încalzit locuinte, boliere, rezervoare de combustiibil, vase de expansiune si alte lucrari cu specific de cosntructii metalice

600,00

100%

Constructii montaj

155,16

48%

Constructii si instalatii , betoane 25000mc/an, pref.2000mc/an

128,39

7%

Consultanta tehnica

28,30

16%

Coop.Igiena; Spalatorie, frizerie, reprezenatnta depozit en-gros SC "CLASIMOD" SRL

723,47

100%

Corpuri de iluminat pt.uz casnic pt.interior si exterior; masini de tâmplarie; balante, confectii metalice la cerere si pt.ambient; obiecte de podoaba; aparate de joasa tensiune

79,28

60%

Depozit materiale, dep.psticide, atelier mecanic

20,95

55%

Depozitare prod.conserve

35,67

0%

Depozitari

0,00

52%

Depozitari

274,15

100%

Depozitari

156,97

38%

Depozitari

0,00

20%

Distilerie

0,00

58%

Executare de fete încaltaminte 479.615 perechi pe an

0,00

0%

Exploatare; reparatii utilaje de cale

789,62

59%

Fabrica de caramida

0,00

82%

Fabricarea cazanelor de încalzire; centrale termice, turbine de abur, dispozitive electrice pt.încalzit vagoane CFR, cercetare, proiectare, pompe dozatoare

149,92

31%

Fabricarea pastelor fainoase lungi (spagheti, macaroane)

157,91

25%

F-ca de Gheata

0,00

0%

Indsutrie, transport amrfa, service auto, comert piese auto

58,45

24%

Instalatii în constr.

89,01

38%

Îmbuteliere

0,00

69%

Încarcat stingatoare; depozitare si valorificare produse

18,78

24%

Întretinere si reparatii drumuri, poduri

389,43

28%

Întretinere si reparatii drumuri, poduri; întretinere si reparatii masini si utilaje drumuri

222,49

45%

Întretinere, reparatii lucrari de îmbunatatire funciare, exploatere

463,19

29%

Lucrari energetice

223,73

44%

Macinare cereale

222,93

56%

Magazia tehnica

37,31

46%

Magazin de desfacere art. nealimentare

1666,67

100%

Magazin de desfacere; reprezentanta SC INTEREXPO SRL TG-SECUIESC

384,62

100%

Masini textile, masini pt.prelucr.lemn si ind.metalurgica, masini unelte, confectii metalice

117,64

68%

Masini unelte, utilaje instalatii mecanice si hidraulice, piese de schimb diverse

77,90

71%

Microproductie

138,30

47%

Organizare constructii montaj

0,00

55%

Ornamente de sticla pentru craciun

1445,31

53%

Ornamente de sticla, ornamente si jucarii din mase plastice

796,91

50%

Parc auto

0,00

3%

Piese auto, magneti turnati, prod.fer.si nef.

177,02

50%

Piese de schimb, reparatii la instalatii de cale ferata (CT,TTR)

#DIV/0!

#VALUE!

Piese forjate si matritate din otel si fonta

34,54

146%

Piese schimb auto

46,84

31%

Pigmenti ceramici, prefabricate din ipsos, ceramica tehncia

61,19

37%

Poligon prefabricate

0,00

29%

Pref.beton conf.metalice

120,71

35%

Prelucrare lapte

170,67

48%

Prelucrare mase plastice

114,93

40%

Prelucrare mase plastice

114,93

40%

Prelucrare plante emdicinale, extracte pe baza de plante concentrate si siropuri naturale, ambalari ceaiuri

74,15

44%

Prelucrari mecanice, acoperiri metalice

220,04

84%

Prelucrari metalice

#DIV/0!

#DIV/0!

Preparare, transport si distribtie enrgie termica 975 Gcal/h

26,50

30%

Prest.servicii

#DIV/0!

#DIV/0!

Prest.servicii pielarie încaltaminte, marochinarie

206,16

38%

Prest.serviciii, pielarie încaltaminte, marochinarie

206,16

38%

Prestari de servicii catre populatie- atelier mecanic - spalatorie autor

30,31

23%

Prestari geamuri

625,00

100%

Prestari servciii în constr, transp.

40,99

42%

Prestari servicii

88,59

31%

Prestari servicii

12,64

1%

Prestari servicii

45,94

24%

Prestari servicii

169,61

12%

Prestari servicii

12,64

1%

Prestari servicii în domeniul foto

851,43

100%

Prestari servicii în domeniul foto

808,19

100%

Prestari servicii în domeniul foto

933,92

100%

Prestari servicii în domeniul foto

745,99

100%

Prestari servicii în domeniul optica

253,16

100%

Prestari servicii în domeniul optica; cabinet oftamologic

576,92

100%

Prestari servicii în domeniul optica; cabinet oftamologic

1448,38

100%

Prestari servicii în domeniul optica; cabinet oftamologic

576,92

100%

Prestari servicii pentru populatie

909,27

0%

Prestari servicii pentru populatie

909,27

0%

Prestari servicii: cosntructii, ascensoare, transport, proeiectare constructii, vânzari locuinte, comert

324,30

46%

Prestari servicii: geamuri si oglinzi, pictori firme

21,34

100%

Prestari servicii; reparatii si comercializare ceasuri

2586,21

100%

Prod.ceramica fina pentru constr.

146,21

57%

Prod.încalt. mobilier, textile, mat.

213,10

29%

Prod.încaltaminte 20000per./zi

292,22

46%

Prod.masini si piese de schimb

127,07

61%

Prod.mobilier si jucarii

315,18

40%

Prod.peste

38,62

40%

Prod.piese auto reparatii auto

138,38

58%

Prod.poligrafica

240,77

36%

Prod.Portelanuri

400,91

63%

Prod.si depo.mat.constr.

0,00

38%

Prod.si prelucrare carne

0,00

96%

Prod.utilaj alim.si frigorific

153,08

51%

Produce produse de: uz casnic, uz gospodaresc, administrativ si articole de vânatoare

79,16

35%

Produce produse de: uz casnic, uz gospodaresc, administrativ si articole de vânatoare

79,16

35%

Produce: nisip natural de feleac; caolin ceramic uscat; nisip uscat; bentonita 7500 TO/AN masa de stampare acida 43.000 TO/AN; praf de curatat; nisip brut caolinos de Popesti si Sumurduc

90,70

24%

Producere si valorificare semintelor de legume, material saditor si floral

33,50

84%

Producerea si comercializarea produselor cosmetice si chimico-casnice din mase plastice si aluminiu

542,56

86%

Producerea si comercializarea produselor cosmetice si chimico-casnice din mase plastice si aluminiu

542,56

86%

Producerea si îmbutelierea berii si racoritoarelor; îmbutelierea bauturilor alcoolice, bere 10000 t/an

106,76

20%

Productie cernelii

982,32

100%

Productie de robinete industriale

0,00

64%

Productie mobila

150,98

41%

Productie nutreturi

28,75

272%

Productie pensule

741,61

66%

Productie tricotaje 4000 buc.tricotaje/luna

442,42

33%

Productie tricotaje, încaltaminte

1526,60

100%

Productie utilaj energetic

189,03

70%

Product-si îmbuteliere alcool

0,00

53%

Produse din lemn

86,05

17%

Produse din portelan 5544 to/an

372,97

60%

Produse farmaceutice

99,69

38%

Produse panific.

359,71

31%

Produse panificatie

81,38

21%

Produse panificatie

501,25

66%

Produse panificatie

569,68

77%

Produse panificatie

255,62

66%

Produse panificatie

171,93

39%

Produse panificatie

111,40

33%

Produse panificatie

557,51

53%

Produse papetarie

234,76

61%

Produse stomatologice; produse chimice de mic tonaj

283,88

61%

Proiectare, uzinare, montaj, asistenta tehnica

453,63

77%

Realizare îmbracaminte copii

655,77

56%

Rep.Utilaje si Masini agricole

68,00

20%

Rep.Utilaje si mijl.transport

92,13

45%

Reparatii masini agricole

54,89

31%

Reparatii si întretinere autoturisme; reparatii mecanice, reparatii electrice, tinichigerie si vopsitorie la autoturisme de productie româneasca

114,44

51%

Reprezentanta TOSHIBA

2083,33

100%

Revizii si reparatii locomotive

173,12

36%

Revizuire tehnica; reparatii pregatire tehnica vagoane calatori si marfa

245,33

33%

Sacrific.Animale prelucrarea carnii

482,76

66%

Santier constr.

0,00

11%

Santier instalatii

0,00

39%

Santier sediu

334,37

15%

Sectia ulei

0,00

35%

Sectie productie

0,00

65%

Sediu Administrativ

1326,70

60%

Sediu birouri, proiectare, prod.marfa 60.000 lei/an

350,00

93%

Sediu central

829,55

65%

Sediu central - Constructii

4530,72

70%

Sediu central rep.mat.feroviar si auto

128,80

44%

Sediu district magazie materiale pentru sectia C.T.A.

500,00

100%

Sediul cu activitate de conducere si coordonare a subunitatilor aflate în subordine

3020,13

76%

Service auto, scoala soferi, transp.comert

123,33

62%

Servicii pt.utilaje comerciale de tip frigorific si nefrigorific; aparate de masura si control (A.M.C.); comert specializat pt.instalatii frigorifice

36,46

46%

Servicii, reparatii auto, conf.metalice

83,35

45%

Sticlarie menaj

284,41

38%

Transp. reziduri menajere, stradale si ind

375,12

32%

Transp. reziduri menajere, stradale si ind

375,12

32%

Transp. reziduri menajere, stradale si ind

375,12

32%

Transp.distrib en.electrica (sediu central)

62,73

12%

Transp.persoane

165,64

21%

Transport, scoala soferi, rep.auto, comert

58,21

16%

Unicate serie mica, utilaj metalurgic, prese, turbine, piese de schimb, prestari diferite; utilaj metalurgic 1420/  ; utilaj de formare plastica 125 MN; turbine 25 MW; piese de schimb 325 mil./lei

91,87

80%

 

 

 

 

 

 

 

ROMÂNIA 1974-1989

Legea fondului funciar nr.54/1974 prevede următorii indici de ocupare a terenului și de încărcare cu locuri de muncă pentru activități productive:

 

INDICI SINTETICI

cuprinzând gradul de ocupare a terenurilor cu

obiective de investiții productive și neproductive,

 precum și de producție

 

 

Nr. crt.

1.1               Ministerul

Denumirea obiectivului

Gradul de ocupare a terenurilor %

0

1

2

3

1.

Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții

a. Fabrici pentru industria lemnului:

- fabrici de cherestea

- fabrici de placaje

- fabrici de PFL

- fabrici de PAL

- fabrici de mobilă

- fabrici de hârtie, celuloză sau confecții

 

 

81-86

83-87

80-89

85-89

83-90

 

82-85

 

 

b. Industria materialelor de construcții:

- fabrica de ciment și var

- fabrici de azbociment

- fabrici de ceramică

- fabrici de geamuri

- fabrici de materiale izolatoare

- fabrici de prelucrare a maselor plastice pentru construcții

- fabrici de prefabricate

- industria produselor de balastieră

- uzine de utilaje și piese de schimb

 

 

82

85

82-90

82

 

82

 

 

80

82-83

 

82

 

82

2.

Ministerul Aprovizionării Tehnico – Materiale și Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe

 

 

- depozite și platforme

 

 

90-95

3.

Ministrul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor

a. Construcții zootehnice

- ferme de 600-1000 vaci

- ferme îngrășătorii tineret taurin

- ferme îngrășătorii porci

- ferme creștere ovine

- ferme găini ouătoare

- ferme găini reproducție

- ferme pui carne

- silozuri de cereale

- fabrici de nutrețuri combinate

- stații de uscat furaje verzi

Spații construite %

 

 

80

 

70

60

60

50

50

70

90

 

80

 

75

Spații de producție cultivate %

 

 

10

 

20

32

30

37

40

20

5

 

10

 

15

 

 

 

 

90

 

90

92

90

87

90

90

95

 

90

 

90

 

 

b. Industria alimentară

- fabrici de zahăr

- fabrici de ulei

- fabrici de bere

- centre de depozitare și condiționat vin

- abatoare

- complexe de morărit și panificație

- mori de porumb

- fabrici de pâine

- antrepozite frigorifice

- fabrici de conserve de legume și fructe, struguri, etc.

- secții de pastă de tomate

- fabrici de produse lactate

- fabrici de lapte praf

 

85-90

85-90

85-90

85-90

85-90

85-90

85-90

85-90

85-90

 

85-90

85-90

85-90

85-90

 

 

c. Construcții hortiviticole:

- complexe de sere

- solarii

- depozite pentru condiționarea și valorificarea legumelor și fructelor

 

80-83

80-85

 

82-84

 

 

d. Îmbunătățiri funciare:

- lucrări de îmbunătățiri funciare

- sedii de secție și cantoane

 

96-99

89-90

4.

Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești

 

 

- ateliere diverse

- spălătorii, curățătorii, vopsitorii

- depozite de materiale

- complexe de deservire

 

 

84-86

86

85

90

5.

Ministerul Comerțului Interior

 

- depozite alimentare și nealimentare

- depozite de ambalaje

 

85-86

88-94

6.

Ministrul Industriei Metalurgice

 

- uzine siderurgice

- fabrici de produse refractare

- uzine metalurgice extractive și de prelucrare a metalelor neferoase

- baze de prelucrare a deșeurilor metalice

- baze de aprovizionare

 

75-80

80

 

80

85

85

7.

Ministerul Educației și Învățământului

 

- școli generale

- licee

- grădinițe – creșe

- școli profesionale

- licee de specialitate

 

80-85

82-84

80

80-82

80-83

8.

Ministerul Construcțiilor Industriale

 

- baze de producție

- ateliere de prefabricate

- stații de sortare a agregatelor

- ateliere de utilaje, piese de schimb, confecții și tâmplărie metalică

- stații de întreținere și re parații

- tabere de cazare

 

82

80

85

 

82-85

85

60-70

9.

Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei

 

a. Sectorul de minerit:

- incinte miniere de extracție sau (și) de preparație pentru cărbuni, neferoase și nemetalifere

- haldă, iaz de decantare, stații de captare, tratare a apei, epurare, rezervoare, etc.

- depozite de suprafață, funiculare, trasee de benzi transportatoare, cariere

 

 

 

 

70-80

 

90-100

 

100

 

 

b. Sectorul de petrol și gaze:

- instalații pentru forajul sondelor

- instalații pentru punerea în producție a sondelor de mare adâncime

- parcuri de separatoare pentru țiței, gaze și apă

- depozite de țiței și stații de tratare

- instalații de degazolinare

- stații de uscare a gazelor

- stații de compresoare

- instalații pentru epurarea apelor reziduale

- stații pentru injectarea apelor în zăcământ

- distribuitoare de injecție

- baterii de cazane

- posturi de transformare

 

50-80

 

75-86

 

58-67

39-44

57-65

30-58

55-86

 

28-48

 

45-71

65-81

37-61

77-90

 

 

c. Sectorul geologic

- lucrări de seismometrie

- lucrări de electrometrie

- foraje cu sondeze

- foraje cu sonde

- galerii

- puțuri

- incinte de acces

- depozite pentru materii explozive

- conducte de transport

- grupuri social - administrative

 

100

10

70-81

60-75

66-72

65-81

33-41

17

100

65-70

10.

Ministerul Industriei Chimice

- instalații de fibre polinitrilacrilice, de fire și fibre poliesterice și poliamidice

- fabrici de medicamente

- uzine de lacuri, vopsele, rășini, cerneluri, anvelope și pentru prelucrarea maselor plastice

- fabrici de sinteze organice

- industria chimiei anorganice și îngrășămintelor (uzine și combinate de îngrășăminte de azot, fosfor, potasiu, sodă etc.)

- industria chimică organică de bază și petrochimică (piroliză, acrilonitril, grup CIAN, polietilenă, oxid etilenă și glicoli, etilbenzen, stiren, polimer și copolimeri, prometrin, complex cauciuc, poliizoprenic, produse clorosodice, electroliză, instalații tiocoli etc.)

- rafinării – carburanți

- carburanți și prelucrare

- depozite

- stații îmbuteliere gaze

- stații PECO

 

82-85

80

 

 

78-85

75-78

 

 

 

73-97

 

 

 

 

 

 

76-86

69-72

78-82

70-83

74-76

80

11.

Ministrul Industriei Construcțiilor de Mașini Grele și Ministrul Industriei Construcțiilor de Mașini – Unelte și Electrotehnicii

- utilaje tehnologice

- construcții de agregate și utilaje mecanice

- construcții metalice și cazangerie

- mecanică fină

- autovehicule, mașini agricole

- construcții navale

- produse metalice

- material rulant și accesorii

- electrotehnice

- baze de aprovizionare și desfacere

- electrotehnică

75

 

75-85

75-80

80-85

75-80

70-80

75-80

75-80

80-85

80-90

80-90

12.

Ministerul Industriei Ușoare

- fabrici de tricotaje și confecții, încălțăminte, porțelan sticlă și tăbăcării

- filaturi și țesătorii, fabrici de articole de cauciuc casnice și de piese de schimb

- topitorii de in și cânepă

 

85

 

90

60-75

13.

Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum

- magazine sătești, complexe comerciale, restaurante și unități prestări servicii

- unități turistice

- brutării și depozite mărfuri

 

85

70

80-85

14.

Consiliul Culturii și Educației Socialiste

- cămine culturale

- case de cultură

- teatre, cinematografe, biblioteci

80-85

75-80

80-85

15.

Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare

a. Construcții:

- baze de producție, ateliere și poligoane de prefabricate, de confecții și tâmplărie metalică, de utilaje și piese de schimb

- stații de sortare a agregatelor de întreținere și repartiții

 

 

 

80

 

85

 

 

b. Gospodărie comunală:

- stații de tratare a apei potabile

- rezervoare pentru înmagazinarea apei

- stații orășenești de epurare a apelor uzate

- baze de exploatare, întreținere și parcare pentru autovehicule

 

80-85

80-85

 

80

 

80

 

 

c. Industria locală:

- fabrici de pâine, moară de porumb

- moară de grâu, unități de îmbuteliat ape minerale

- unități de băuturi răcoritoare

- fabrici de gheață

- fabrici de CO2

- fabrici de ceramică brută

- stații de sortare agregate

- stații auto – service, spălătorii și curățătorii chimice

- restul de obiective ale industriei locale

 

80-81

 

80-82

82-84

83-85

84-86

82-90

82-85

 

85

83-87

 

 

d. Drumuri (lucrări sau construcții anexe aferente drumurilor publice):

- cantoane, stații de întreținere a drumurilor

- sedii de brigăzi complexe și baze de dezăpezire

- stații sau ateliere de întreținere pentru utilaje, stații de concasare, sortare și spălare a agregatelor

- stații de preparare a betonului de ciment – minim

- stații de preparare a mixturilor asfaltice – minim

- ateliere și poligoane de prefabricate

 

 

 

80

 

85

 

 

80-85

 

85

 

75

80-85

16.

Ministerul Sănătății

- dispensare

- policlinici

- spitale

- centre stomatologice

- creșe

- oficii farmaceutice

- creșe + grădinițe rurale

84-85

85

85

84-85

85

85

85

17.

Ministrul Transporturilor și Telecomunicațiilor

- stații de întreținere auto

- autogări

- stații intermediare de c.f.

- stații tehnice de c.f.

- triaje de cale ferată

- depouri de locomotive

- puncte de echipare locomotive, ateliere, ST, L, MAC, SUC

- grupă tehnică vagoane de călători, reviziile de vagoane

- stații spălare vagoane, ateliere de zonă

- dezvoltarea uzinelor mecanice de material rulant și a uzinelor de impregnat existente

80

90

75

80

85

70

 

65

 

75

70

 

 

80

18.

Ministerul Energiei Electrice

- centrale electrice

- organizări de șantier

80-85

80-85

 

 

- La suprafața necesară pentru obiective industriale se adaugă, de la caz la caz, suprafețe de teren pentru:

·       amplasarea unor obiective industriale care nu se cunosc la data elaborării proiectului de sistematizare, dar pentru care există elemente de bază cărora se justifică rezervarea terenului în zonă;

·       rețeaua de deservire feroviară și rutieră cu parcajele necesare;

·       rețeaua de canale și porturi industriale, dacă este cazul;

·       unitățile auxiliare și de deservire care sunt necesare pentru unitățile de producție din zonă;

·       dotările social – culturale, administrative, comerciale, de învățământ și altele, în raport cu necesitățile zonei industriale, dacă amplasarea acestora în zonă este justificată și nu pot fi rezolvate în cadrul zonei de locuit;

·       zone de protecție sanitară în interiorul zonei industriale, dacă este cazul, sau în afară către zona de locuit, dacă aceasta este în apropiere.

 

- Numărul personalului muncitor care lucrează în zona industrială este necesar a fi cunoscut pentru determinarea capacității dotărilor social – culturale, rezolvarea transportului personalului la locul de muncă și determinarea numărului de apartamente necesar pentru cazarea personalului (pentru cei ce vin din alte localități, deoarece pentru navetiști și cei din localitate trebuie soluționată problema transportului).

 

- În lipsa unor modalități mai precise de stabilire a numărului personalului muncitor care lucrează în zona industrială se pot utiliza indicii orientativi de densitate a personalului muncitor pe hectar în raport cu natura industriei respective (tabel 2).

- Numărul personalului muncitor dintr-o zonă industrială nu ar trebui să fie mai mare de 25.000-30.000 persoane, în special datorită necesității rezolvării corespunzătoare a transportului în comun.


Personalul muncitor din

unitățile industriale

 

Întreprinderea

Numărul personalului pe un ha teren

Turnătorii de fontă

75-150

Turnătorii de metale neferoase

250-500

Fabrici de strunguri

100-180

Fabrici de construcții metalice

100-150

Fabrici de mașini agricole

80-120

Fabrici de mașini pentru fileturi

160-200

Ateliere de vagoane de căi ferate

100-150

Ateliere de locomotive

100-150

Fabrici de motoare cu explozie

100-200

Fabrici de cazane

100-150

Fabrici de motoare electrice

100-200

Fabrici de aparate electrice

250-500

Fabrici de acumulatoare

80-120

Șantiere navale maritime

125-250

Șantiere navale fluviale

100-200

Centrale electrice de 50-30 kw

50-100

Fabrici de cabluri

100-200

Fabrici de parate de radio

800-1500

Fabrici de instrumente chirurgicale

300-450

Fabrici de rulmenți cu bile

100-150

Fabrici de ciment

30-50

Fabrici de cărămidă

30-50

Fabrici de geamuri

30-60

Fabrici de sticlă tehnică

200-300

Fabrici de sticlă de menaj

300-500

Fabrici de cherestea

40-60

Fabrici de tâmplărie de construcții

100-200

Fabrici de mobilă

250-500

Fabrici de celuloză

15-30

Fabrici de hârtie

100-150

Ateliere poligrafice

250-400

Filaturi

30-50

Țesătorii de bumbac, lână, in

30-50

Fabrici de confecții

1000-1500

Tăbăcării pentru talpă

60-100

Tăbăcării pentru piele

150-200

Fabrici de încălțăminte

500-1000

Fabrici de compuși de azot

30-50

Fabrici de lacuri și vopsele

250-400

Mori și silozuri de cereale

25-50

Fabrici de zahăr

30-45

Fabrici de amidon

40-60

Combinate de carne

200-400

Fabrici de prelucrare a cărnii

100-150

Fabrici de prelucrare a peștelui

300-450

Fabrici de produse lactate

50-100

Fabrici de bere

60-120

Fabrici de pâine

150-200

 

Elvetia propuneri Neuchatel 1994 - obiectivele amenajarii planului director

prima estimare a potentialului construibil

suprafete de teren libere  (ha)

suprafata bruta planseu util (ha)

ADC (spu=60% din ADC)

CUT

locuri de munca

locuri de munca

total

locuri de munca/ha

locuitori/ha

teren/loc

% locuri munca

 

 

 

 

 

sector

sector

 

 

 

 

sector

secundar

sector tertiar

 

 

 

 

 

secundar

tertiar

 

 

 

 

 

 

poli de dezvoltare strategica in sit urban

15

29

48

3

300

3000

3300

220

213

47

9%

91%

poli de dezvoltare in afara sitului urban

9

9

15

2

400

0

400

44

67

150

100%

0

sector industrial, artizanal,camercial si administrativ

4

13

22

5

600

1500

2100

525

0

0

29%

71%

proiecte, proiecte avizate si alte terenuri libere

46

39

65

1

400

2800

3200

70

115

87

13%

87%

total general

74

90

150

2

1700

7300

9000

122

123

81

19%

81%


 

Elvetia[4]

rezultatele analizei a 70 de zone[5]

zone tipice de activitati

inaltimea medie a cladirii (m)

indice de ocupare - %

 

1975

1985

1990

1975

1985

1990

localizari in apropierea aeroporturilor

 

 

 

 

 

 

  - zona densa (Zurich)

10,8

9,9

9,8

20

30

30

  - zona mai putin densa (Geneva)

8,5

7,8

9,1

20

20

30

noi zone de expansiune pentru industrie si comert de gros

 

 

 

 

 

 

  - zone recente

8,8

8,3

8,6

10

20

20

  - zone densificate langa intersecta unor drumuri principale

9,3

9,2

9

30

30

40

marea aglomeratie Zurich-Zoug-Lucerne

 

 

 

 

 

 

  - zona in plina crestere

6

9,8

12,4

20

30

30

  - densificare interioara

11,4

12

12

30

30

30

banlieu-ri ale marilor orase

 

 

 

 

 

 

  - zona cu presiune redusa dar oferind terenuri intinse

7,2

7,3

8

10

10

20

  - zone in care centreloe comerciale sunt dominante

9,1

8,9

8,9

20

30

30

  - industrie de la periferia unei loca;litati

10,9

10,75

 

20

30

 

localizari ale industriilor traditionale (intreprinderi mari)

 

 

 

 

 

 

  - industrie chimica

20,9

22

21,4

40

40

40

  - industrie in mutatie (industrie electrica)

12

12,1

12,9

50

50

50

  - zona deja restructurata

10,4

9,9

10,1

40

40

50

localizari ale industriilor de baza de importanta nationala

 

 

 

 

 

 

  - fabrici de hirtie

12,1

12,1

12

30

30

30

  - fabrici de ciment

16,9

16,8

16,8

 

 

 

centre de localitati

 

 

 

 

 

 

  - centru dominat de activitati bancare si de asigurari

24,3

24,4

24,4

50

60

60

  - centru istoric dominat de comert de detaliu,hoteluri , restaurante

16,6

16,7

16,7

40

40

40

  - cartier de locuit apropiat de centru continind servicii

18,3

18,3

 

0,5

0,5

 

 localizari de servicii de baza de importanta nationala

 

 

 

 

 

 

  - clinici universitare

15,1

16,6

16,5

30

40

40

  - alt ansamblu spitalicesc

 

 

 

231

 

 

regiuni in restructurare ( zone relativ mici in declin )

 

 

 

 

 

 

  - in restructurare

7,3

7,3

7,3

40

40

40

  - in restructurare

9,2

9,2

9,2

30

30

30

spatii frontaliere

 

 

 

 

 

 

  - industrie textila

5

4,9

4,9

0,6

0,6

0,6

  - industrie textila

6,1

5,8

 

30

40

 

mic artizanat rural

 

 

 

 

 

 

  - artizanat si comert relativ dens

7,1

6,9

6,9

20

30

30

  - artizanat si comert putin dens si locuinte

8,5

8,5

8,5

20

20

20

localitati turistice

 

 

 

 

 

 

  - statiune traditionala montana

11,7

11,7

11,9

50

50

50

  - statiune pe malul unui lac

8,5

8,8

8,8

30

30

30

 


 

Elvetia

Sol et economie - Dr.Rudolf Burkhalter, Aarproiect, Bern, Office federel de l'amenagement du territoire,Berne, avril 1993

zone tipice de activitati

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

localizari in apropierea aeroporturilor

 

locuri de munca/ha.

mc.cladire pe persoana ocupata

  - zona densa (Zurich)

 

1975

1985

1975

1985

1990

  - zona mai putin densa (Geneva)

 

 

 

 

 

 

noi zone de expansiune pentru industrie si comert de gros

 

69

93

 

 

 

  - zone recente

 

12

50

 

 

 

  - zone densificate langa intersecta unor drumuri principale

 

 

 

 

 

 

marea aglomeratie Zurich-Zoug-Lucerne

 

10

25

1013

538

 

  - zona in plina crestere

 

35

73

830

412

 

  - densificare interioara

 

 

 

 

 

 

banlieu-ri ale marilor orase

 

20

83

 

 

 

  - zona cu presiune redusa dar oferind terenuri intinse

 

62

126

 

 

 

  - zone in care centreloe comerciale sunt dominante

 

 

 

 

 

 

  - industrie de la periferia unei loca;litati

 

7

11

 

 

 

localizari ale industriilor traditionale (intreprinderi mari)

 

54

63

 

 

 

  - industrie chimica

 

28

63

 

 

 

  - industrie in mutatie (industrie electrica)

 

 

 

 

 

 

  - zona deja restructurata

 

2,93

285

 

 

 

localizari ale industriilor de baza de importanta nationala

 

417

309

 

 

 

  - fabrici de hirtie

 

61

90

 

 

 

  - fabrici de ciment

 

 

 

 

 

 

centre de localitati

 

56

104

 

 

 

  - centru dominat de activitati bancare si de asigurari

 

8

27

 

 

 

  - centru istoric dominat de comert de detaliu,hoteluri , restaurante

 

 

 

 

 

 

  - cartier de locuit apropiat de centru continind servicii

 

864

1322

 

 

 

 localizari de servicii de baza de importanta nationala

 

226

339

 

 

 

  - clinici universitare

 

218

339

 

 

 

  - alt ansamblu spitalicesc

 

 

 

 

 

 

regiuni in restructurare ( zone relativ mici in declin )

 

247

263

 

 

 

  - in restructurare

 

797

 

 

 

 

  - in restructurare

 

 

 

 

 

 

spatii frontaliere

 

102

126

 

 

 

  - industrie textila

 

247

1,82

 

 

 

  - industrie textila

 

 

 

 

 

 

mic artizanat rural

 

137

273

206

107

 

  - artizanat si comert relativ dens

 

153

313

125

66

 

  - artizanat si comert putin dens si locuinte

 

 

 

 

 

 

localitati turistice

 

42

51

 

 

 

  - statiune traditionala montana

 

21

24

 

 

 

  - statiune pe malul unui lac

 

 

 

 

 

 

 

 

124

170

 

 

 

 

 

53

72

 

 

 


S.U.A.

 

Business and Industrial Park Development Handbook the Urban Land Institute, Washington, D.C., 1998

 

 

 

Braker Center

 

Carlsbad Research Center

 

Chippewa County Air Industrial Park

 

 

 

 

Austin

 

Carlsbad

 

Kincheloe

 

 

 

 

Texas

 

California

ha/m/mp

Michigan

ha/m/mp

 

 

 

activități productive cu tehnologie de vârf

parc cercetare, dezvoltare la 40 mile nord de San Diego și 3 mile vest de O. Pacific, deservit de aeroportul Palomar, 2 mile de Interstate 5

 

Este conversia unei baze militare de 4221 acri închise în 1978 în parc industrial la 1850 acri, la 18 mile de frontiera canadiană, acces rutier la autostradă, port, aeroport și cale ferată

 

 

 

 

construcții care oferă flexibilitate în utilizare

combină activități tehnologice de vârf cu cele industriale și cuprinde birouri, densitate redusă

 

include un aeroport 851.5 acri și funcțiuni industriale plus instituționale 579 acri, 2871 acri comerț și servicii, 1383 acri unități de locuit

 

 

 

 

centre de servicii (birouri, depozitare, cerecetare - dezvoltare)

centre de servicii (birouri, depozitare, cerecetare - dezvoltare)

 

industrie militară

 

 

 

 

depozitare

 

depozitare

 

 

 

 

 

 

spații de prezentare

spații de prezentare

 

 

 

Faze de construcție

 

 

3,00

 

5,00

 

 

 

Suprafața totală (HA) din care

 

78.1

77,17

560,00

226,63

1.850,00

748,68

 

Suprafața Locuințe multifamiliale (acri)

11.3

11,20

 

 

1.383,00

559,69

 

Suprafața comerț

 

2

2,00

 

 

2.871,00

1.161,86

 

Suprafața activități parc industrial (acri) din care

64.7

63,97

 

 

579,00

234,32

 

 

Tehnologie înaltă și Cercetare Dezvoltare (acri)

45.3

44,78

336,00

135,98

155,00

62,73

 

 

Depozitare, distribuție

9.7

9,60

33,60

13,60

55,00

22,26

 

 

Expoziții și depozitare

6

6,00

 

0,00

 

0,00

 

 

Industrie și servicii, birouri

1.6

1,60

72,80

29,46

 

0,00

 

 

Birouri

 

 

117,60

47,59

3,00

1,21

 

 

Circulații și spațiu deschis

 

 

35%

 

 

0,00

 

 

Spații plantate

 

 

15% și primii 10 feet ai fiecărui lot

15% și primii 3m

 

0,00

 

 

 

Correctional facility Școală corecție

 

 

 

117,00

47,35

 

 

Correctional facility Școală corecție

 

 

 

90,00

36,42

 

 

Fabrică muniție

 

 

 

 

64,00

25,90

 

 

Industrie grea

 

 

 

 

105,00

42,49

 

 

Industrie manufacturieră ușoară

 

 

 

35,00

14,16

 

 

Servicii de personal și profesionale (medicale, financiare, juridice)

 

 

12,00

4,86

 

 

Comerț

 

 

 

 

5,00

2,02

 

 

Hotel

 

 

 

 

2,00

0,81

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S construită desfășurată brută spații industriale (ha) din care

18.58

18,40

520.000,00

4,83

1.181.217,00

10,97

 

 

Tehnologie înaltă și Cercetare Dezvoltare (acri)

13

12,94

 

 

13.988,00

0,13

 

 

Depozitare, distribuție

4.36

4,32

 

 

16.687,00

0,16

 

 

Expoziții și depozitare

1.22

1,22

 

 

 

0,00

 

 

Industrie și servicii, birouri

0.09

0,09

 

 

 

0,00

 

 

Industrie grea

 

 

 

 

560.672,00

5,21

 

 

Industrie manufacturieră ușoară

 

 

 

381.288,00

3,54

 

 

Birouri

 

 

 

 

31.113,00

0,29

 

 

Servicii de personal și profesionale (medicale, financiare, juridice)

 

 

117.170,00

1,09

 

 

Comerț

 

 

 

 

36.567,00

0,34

 

 

Hotel

 

 

 

 

23.732,00

0,22

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Suprafața comerț  (ha)

 

0.27 la 0.46

 

 

 

 

 

Parcaje nr. Locuri per 1000 mp

Tehnologie înaltă și Cercetare Dezvoltare (acri)

43.06

1,60

 

 

 

 

 

 

Depozitare, distribuție

între 16 și 21

0.5 la 0.8

 

 

9,17

 

 

 

Expoziții și depozitare

între 29 și 32

1.08 la1.2

 

 

 

 

 

 

Industrie și servicii, birouri

 

 

 

 

 

 

 

Mărimea medie a parcelelor

Tehnologie înaltă și Cercetare Dezvoltare (ha)

1.6

1,60

2,30

0,93

77,50

31,36

 

 

Depozitare, distribuție

2.4

2,40

 

 

 

 

 

 

Expoziții și depozitare

2

2,00

 

 

 

 

 

 

Industrie și servicii, birouri

 

0,00

 

 

 

 

 

 

Comerț

2

2,00

 

 

 

 

 

 

Locuințe multifamiliale

11.3

11,20

 

 

 

 

 

 

Correctional facility Școală corecție plus fabrică de muniție

 

 

103,50

41,89

 

 

Industrie grea

 

 

 

 

5,53

2,24

 

 

Industrie manufacturieră ușoară

 

 

 

2,19

0,89

 

 

Birouri

 

 

 

 

1,00

0,40

 

 

Servicii de personal și profesionale (medicale, financiare, juridice)

 

 

1,20

0,49

 

 

Comerț

 

 

 

 

1,67

0,67

 

 

Hotel

 

 

 

 

2,00

0,81

 

S construită desfășurată brută uzuală (medie) a unei clădiri (ha) din care

Tehnologie înaltă și Cercetare Dezvoltare

0.46

19.991,60

 

 

13.988,00

0,13

 

 

Depozitare, distribuție

0.46 la 0.65

19991 la 27987

 

 

2.383,86

0,02

 

 

Expoziții și depozitare

0.27

11.994,96

 

 

 

 

 

 

Industrie și servicii, birouri

 

 

1.500,00

607,04

 

 

 

 

Comerț

 

 

 

 

 

 

 

 

Locuințe multifamiliale

 

 

 

 

 

 

 

 

Correctional facility Școală corecție plus fabrică de muniție

 

 

 

 

 

 

Industrie grea

 

 

 

 

1.666,82

0,02

 

 

Industrie manufacturieră ușoară

 

 

 

23.830,50

0,22

 

 

Birouri

 

 

 

 

10.371,00

0,10

 

 

Servicii de personal și profesionale (medicale, financiare, juridice)

 

 

11.717,00

0,11

 

 

Comerț

 

 

 

 

12.189,00

0,11

 

 

Hotel

 

 

 

 

23.732,00

0,22

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Retrageri (fooot)

străzi principale

 

 

30,00

9,14

 

 

 

 

străzi secundare

 

 

20,00

6,10

 

 

 

POT maxim

 

 

 

50,00%

50,00%

 

 

 

Regim H (ft)

 

 

 

35

10,67

 

 

 

 

Cercetare dezvoltare, act. Manufacturiere, asamblare, testare, depozitare

12 la 16

4 la 5

 

 

 

FAR feet per acru max.

 

 

 

35,00

 

 

 

 

CUT volumetric mc per mp

 

 

 

2,42

2,42

 

 

 

Număr salariați

 

 

 

1.150

1.150

1.168,00

1.168,00

 

 

Tehnologie înaltă și Cercetare Dezvoltare

 

 

 

 

 

 

Depozitare, distribuție

 

 

 

 

26,00

26,00

 

 

Expoziții și depozitare

 

 

 

 

 

 

 

 

Industrie și servicii, birouri

 

 

 

 

 

 

 

 

Comerț

 

 

 

 

 

 

 

 

Locuințe multifamiliale

 

 

 

 

 

 

 

 

Correctional facility Școală corecție plus fabrică de muniție

 

 

 

 

 

 

Industrie grea

 

 

 

 

 

 

 

 

Industrie manufacturieră ușoară

 

 

 

307,00

307,00

 

 

Birouri

 

 

 

 

225,00

225,00

 

 

Servicii de personal și profesionale (medicale, financiare, juridice)

 

 

72,00

72,00

 

 

Comerț

 

 

 

 

 

 

 

 

Hotel plus comerț

 

 

 

 

10,00

10,00

 

 

Guvernamental (administrație)

 

 

 

515,00

515,00

 


 

 

Ordonanța de Zoning (ZONING ORDINANCES)

Indici de ocupare a terenurilor destinate activităților productive

Suprafața minimă a lotului mp

Deschidere minimă m

Deschidere pe latura cu accesul principal m

Retragere minimă la stradă m

Retrageri laterale minime m

Retrageri minime spate m

Înălțime maximă m

POT maxim

8,360

6,10

61

15,25 /18,30[6]

9,15

9,15

9,15

25%

 


 

AUSTRALIA[7]

 

Studiul comparativ privind utilizarea terenurilor din Australia de vest arată că suprafața construită totală ocupată a crescut în regiune cu 12% între 1993 și 1997. Între 1990 și 1993, suprafața ocupată în regiune a crescut cu 797,672 m2  (10%), în timp modificarea ponderii suprafețelor neocupate a fost în perioada redusă în perioada 1993 - 1997, crescând cu 5,018 m2 sau 0.5%. Aceste evoluții arată o mai mare încredere în economie și faptul că spațiile sunt ocupate mult mai rapid indică faptul că noi afaceri sunt pornite și că întreprinderile își extind activitatea. Se mai înregistrează o creștere a suprafeței alocate unui salariat din industrie în același interval 1993 – 1997 cu 8.9% la o încărcare medie de 115 salariați/ha și de 95 salariați/ha pentru un salariat din industrie.

 


 


 

 



[1] Premise de dezvoltare a aglomerației urbane (zona metropolitană București), Urban Design 1999

 

[2]

1. Analiza potențialului și a structurilor economice din Municipiul București, elaborator Eco – Soft Consult, beneficiar Urban Design, martie 2000;

2. Studiu privind reabilitarea zonelor industriale destructurate ale Municipiului București – Sinteză, elaborator Academia Român㠖 Institutul de Economie Națională, beneficiar Urban Design, martie 2000;

3. Potențialul demografic – evoluții ale structurilor demografice, Urban Design, ianuarie 2000;

4. Estimări ale potențialului economic. Premise de dezvoltare a aglomerației urbane Zona Metropolitană București, Urban Design, 1999;

5. Estimări ale potențialului demografic Distribuția spațială a principalelor fenomene demografice pentru Municipiul București, Urban Design, 1999;

6. Aspecte demografice în Municipiul București, Urban Design, 1999;

7. Caracteristici ale evoluțiilor economice în Municipiul București – Sinteza studiilor realizate între 1994 – 1999 sub coordonarea Centrului de Proiectare Urbană a Municipiului București, Urban Design, 1999;

8. Sinteze din studii și chestionarea privind dezvoltarea activităților economice în raport cu relațiile spațiale ale platformelor industriale, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, catedra de geografie Umană și Economică, Arhitext Intelsoft, București, 2000;

9. Studiu privind reabilitarea zonelor industriale destructurate ale Municipiului București. Analiza economică a zonelor industriale, Academia Română, Institutul de Economie Națională, București 1998;

10. Evoluția spațio – temporală, caracteristicile structurale și funcționale ale zonelor industriale din Municipiul București, Universitatea București, Facultatea de Geografie, Catedra de Geografie Umană și Economică, București, 1999;

11. Studiu privind reabilitarea zonelor industriale destructurate ale Municipiului București, studii de caz, academia Română, Institutul de Economie Națională, București, 1998;

12. Direcții, sensuri și intensități de dezvoltare a Municipiului București, Centrul de proiectare Urbană al Municipiului București, 1997.

13. Academia Română, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare ROMÂNIA  2020, Editura CONSPRESS, București  1998.

14. Plan de dezvoltare al regiunii București Ilfov, Agenția pentru dezvoltare regională, București Ilfov, 25 octombrie 1999.

 

[3] PUG Municipiul Cluj-Napoca, Urban Design, 1998

[4] Sol et economie - Dr.Rudolf Burkhalter, Aarproiect, Bern, Office federel de l'amenagement du territoire,Berne, avril 1993

[5] Prof.Dr.arh.Doina Cristea, Universitatea de Arhitectură și urbanism, Ion Mincu, București

[6] 15,24m (50 ft) la zoneleindustriale limitate funcțional  prin utilizările care sunt permise (depozitare și servicii de vânzare en-gros a substanțelor care nu sunt toxice și nu prezintă pericol de contaminare a mediului, industrie mică și unități de asamblare, unități de cercetare- dezvoltare, birouri profesionale sau de afaceri, bănci, firme de arhitectură, proiectare, centre de operare pe calculator, spații pentru recreere, servicii de gospodărie comunală ) și 18,29m (60 ft) pentru zonele în care sunt amplasate preponderent spații de producție.

[7] Ministry for Planning Australia, Industrial Land Use Survey 1997