UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM "ION MINCU"

CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZARE ŞI CONSULTING

Strada Academiei 18 - 20, Telefon: 315.54.82, 313.95.65, ^*313.80.80

Fax:(40)1312.39.54, E-mail:rectorat@iaim.ro, BUCUREŞTI-70109, ROMÂNIA

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

ETAPA FINALĂ

MAPA 5

MEMORIU DE SINTEZĂ

Contextul dezvoltării[1]

Procesul evolutiv declanşat în 1990 nu este decât în mică măsură caracteristic Bucureştiului în sensul că a apărut cu un decalaj de aproape 40 de ani faţă de alte aglomeraţii urbane din vestul Europei. Acestea au cunoscut modificări în ceea ce priveşte structura şi ocuparea forţei de muncă, caracterizate în special prin schimbarea polarităţii urban – rural, care a pus în dificultate marile centre urbane. Caracteristicile de dezvoltarea pentru fostele mari centre industriale (urbane) sunt legate în special de:

1) o bază economică slăbită;

2) mari concentrări de populaţie fără locuri de muncă şi de grupuri defavorizate din punct de vedere social;

3) degradarea fizică /calitate redusă a factorilor de mediu.

Aceste dezechilibre caracterizează sau definesc o “problemă” care odată apărută se transmite (fără intervenţii exterioare) de la o generaţie la alta. În plus, se apreciază că problema nu este o problemă a declinului în sine, ci a acumulării caracteristicilor (manifestărilor) declinului.

Principalul dezechilibru manifestat este cel al cererii în relaţie cu oferta şi el s-a dovedit a fi (cel puţin în ţările care s-au confruntat până acum cu acesta) rezistent la soluţiile oferite de mecanismele pieţei dar şi la aplicarea politicilor şi principalelor programe de dezvoltare.

Caracteristicile procesului de declin cumulativ care afectează marile centre urbane este legat în principal de:

1) declinul conurbaţiilor în ansamblu – afectate de schimbările structurale şi de modificare a polarităţii urban – rural în domeniul economic (industria) dar mai ales demografic.

2) relativul declin economic al oraşelor cu efecte de multiplicare la nivelul întregului şi a teritoriului său de influenţă.

3) concentrări crescânde ale grupurilor sociale dezavantajate populaţie îmbătrânită şi interacţiunea locuire – piaţa forţei de muncă.

4) inadecvare a pieţei funciare (structura proprietăţii) forţă de muncă – exprimată prin degradarea şi /sau părăsirea terenurilor ocupate de industrie.

5) cererea crescândă în ceea ce priveşte serviciile publice şi locuinţele sociale (publice) în relaţie cu dificultăţile financiare (şi fiscale).

6) re – localizare sau demararea afacerilor de către companii în afara oraşului. Investiţiile interne (oraşului) sunt direcţionate către alte localităţi în timp ce populaţia (forţa de muncă) se dispersează.

Explicarea fenomenului de re – polarizare a economiei şi a populaţiei între urban – rural oferă ca punct tradiţional de sprijin, producţia manufacturieră şi subliniază:

1) constrângeri în amplasarea activităţilor exprimate prin rezerve reduse sau inexistente de terenuri în contextul creşterii intensităţii fenomenelor pieţei de capital (în urban).

2) costuri de producţie în care sunt subliniate diferenţele dintre costurile de operare în mediul rural faţă de cel urban;

3) restructurarea capitalului indică procesul de industrializare a ruralului ca pe un rezultat al acţiunilor companiilor mari (în restructurare) aflate în căutarea unor profituri mai mari.

Aceste explicaţii caracterizează răspunsul companiilor care dezvoltă activităţi economice, precum şi implicaţiile asupra oraşului, şi se concentrează în principal asupra modului în care companiile au răspuns la solicitările (presiunile) pieţei şi cum şi-au mobilizat resursele (pieţele deservite, răspunsul obţinut pentru produsul oferit şi diviziunea muncii).

Prin urmare, zonele în extindere /creştere /expandare sunt capabile să atragă o mare parte din întreprinzătorii momentului sau din cei potenţiali datorită caracteristicilor de mediu dar şi rezidenţiale, iar companiile localizate în zone de extindere /creştere /expandare preiau (atrag) o mai mare parte din spiritul antreprenorial asociat succesului în afaceri şi care are implicaţii asupra structurii şi ocupării forţei de muncă rămase în oraşe.

De asemenea, în timp ce companiile situate în mediul urban pun accentul pe pieţele tradiţionale, deseori prin relaţii de subcontractare cu un client mai puternic, companiile situate în mediul rural (accesibile) operează în nişe ale pieţei, create de cererea celorlalte activităţi pentru servicii în special legate, de expertiză şi tehnologie, ca o consecinţă a creşterii complexităţii în mediul de afaceri.

Zonele de extindere din apropierea centrelor urbane găzduiesc de obicei activităţi inovatoare, care utilizează mai eficient tehnologia în realizarea produselor, sunt mult mai bine orientate către cererea pieţei şi către export. De asemenea realizează o diviziune a muncii mai eficientă şi se concentrează asupra dezvoltării abilităţilor şi calităţilor profesionale, tehnice şi de marketing ale angajaţilor.

În concluzie, zonele “de succes” sunt cele care conţin sau atrag companii care prezintă caracteristicile de mai jos, structurate pe trei problematici:

1) Caracteristici de piaţă: mută (atrag) resurse din pieţele mature către cele aflate în dezvoltare.

2) Tehnologie: utilizează tehnologia pentru a genera şi menţine competitivitatea, prin aplicarea cu succes a rezultatelor cercetării şi dezvoltării în scopul diferenţierii produselor şi serviciilor oferite.

3) Resurse: dezvoltă structuri flexibile care permit adaptarea resurselor de capital, forţa de muncă şi teren în scopul generării de produse noi, şi utilizând cele mai potrivite metode tehnologice şi organizaţionale.

În acest context, este esenţială flexibilitatea în ceea ce priveşte: piaţa forţei de muncă, răspunsul organizaţional, dezvoltarea activităţilor economice (introducerea de noi produse sau servicii, utilizarea tehnologiei pentru a scădea costul unitar, investirea în cercetare şi dezvoltare pentru a asigura aplicarea acestora cu succes în generarea produselor), în pieţele de capital (adică piaţa funciară). “Renaşterea” economică a zonelor urbane poate apărea în viitor (pe termen lung) dacă aceste zone pot furniza premize de dezvoltare atractive celor care doresc să investească în producerea de bunuri şi servicii, şi dacă vor prezenta flexibilitate în furnizarea de resurse, pentru a permite apariţia comportamentului antreprenorial.

În această accepţiune a problemei, considerăm că politicile de dezvoltare trebuie să se adreseze simultan celor trei componente ale problemei şi să aibă ca obiective: întărirea bazei economice, creşterea competitivităţii pe piaţa forţei de muncă (mai ales pentru grupurile dazavantajate), şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi de mediu. Atingerea sau abordarea izolată, punctuală a celor trei obiective enunţate mai sus nu este suficientă pentru obţinerea de soluţii permanente sau pe termen lung, şi, în acelaşi timp, mici victorii în atingerea izolată a unuia din obiective pot fi uşor umbrite de consecinţele neatingerii celorlalte, manifestate în degradarea circumstanţelor referitoare le acestea.

De aceea recomandăm formularea unui pachet de politici – obiective – măsuri strategice la stabilirea căruia să fie asumate următoarele considerente:

1) recunoaşterea nevoii de a atinge o dezvoltare care să poată fi auto – susţinută.

2) recunoaşterea rolului îmbunătăţirii condiţiilor de mediu în vederea regenerării economice pe termen lung.

3) recunoaşterea necesităţii de a echilibra nevoile părţilor afectate de proces;

4) recunoaşterea rolului (relativ) pe care îl joacă atât sectorul privat cât şi cel public în procesul dezvoltării economice.

Introducere

Începând cu anul 1990, sub impactul măsurilor de reformă economică şi a procesului de privatizare, industria bucureşteană s-a aflat într-un proces continuu de restructurare spontană. Această restructurare spontană s-a manifestat în cadrul platformelor industriale din Municipiul Bucureşti cu intensităţi şi direcţii diferite. Efectele s-au materializat în modificări substanţiale ale forţei de muncă (număr) dar mai ales în gradul de încărcare a terenului cu locuri de muncă (densităţi) producându-se dezechilibre în structura de ocupare a terenurilor la nivelul municipiului. Datorită faptului că indicii de ocupare a terenului cu locuri de muncă în relaţie directă cu direcţiile, intenţiile şi posibilităţile de dezvoltare ale localităţii determină mărimea suprafeţelor ocupate de activităţi productive şi modul lor de amplasare, a fost necesară o investigaţie asupra indicilor actuali de ocupare a terenurilor cu locuri de muncă determinaţi de condiţiile care au determinat formarea şi dezvoltarea întreprinderilor (tehnologie, structura populaţiei active) şi compararea acestor indici cu cei similari din ţări dezvoltate.

Concluziile studiilor şi cercetărilor[2] derulate pentru municipiul Bucureşti ilustrează dificultăţile pe care le au platformele industriale în adaptarea la schimbare, şi care sunt generate de structura funcţională în primul rând dar şi de mărimea întreprinderilor, după cum urmează:

· În categoria platformelor cu potenţial important de viabilitate sunt incluse 9 zone industriale, în cea mai mare parte concentrate spaţial în jumătatea nordică a oraşului (Barbu Văcărescu-Lacul Tei, Plevnei-Orhideelor, Pipera, Colentina, Bucureştii Noi-Laromet, Chitila, Casa Presei Libere) la care se adaugă Panduri-Viilor în sud-vest şi Obor în estul spaţiului urban. Toate aceste platforme au ca particularitate comună descreşterile de salariaţi sub media înregistrată de întreaga industrie bucureşteană. Cu excepţia platformelor Panaduri-Viilor şi Obor care au în componenţă şi întreprinderi mari, toate celelalte se caracterizează prin predominarea întreprinderilor de talie mică, care le avantajează evoluţia şi explică parţial performanţele economice ale acestora. Mai mult decât atât, 6 din cele 9 platforme incluse în această categorie sunt platforme de talie mică, cu mai puţin de 5000 de salariaţi. Celelalte elemente analizate îşi pun amprenta diferenţiat asupra ''punctajului'' obţinut de platformele industriale: Pipera este avantajată în plus de industriile ''curate'' (electrotehnică şi electronică în principal ) care fac parte din industriile de vârf, dinamice, purtătoare de progres şi care reprezintă ''poli de creştere’’ în cadrul economiei urbane; această specializare industrială a reprezentat un element de atractivitate pentru influxul de capital străin care s-a manifestat în înfiinţarea a peste 10 societăţi mixte la care participă cinci întreprinderi aparţinând acestei platforme (ICE Felix, FEA, Pipera, Electronica). Tot profilul industrial a contribuit la includerea platformei Plevnei-Orhideelor în categoria celor cu potenţial important de viabilitate, aceasta fiind specializată în industria alimentară, datorită predominanţei întreprinderilor de acest tip (Spicul, Libertatea, Bere Griviţa, Fabrica de ţigarete ). Având un rol strategic în economia urbană, industria alimentară s-a bucurat în ultimul timp de o conjunctură favorabilă, de o cerere constantă în creşterea care îi conferă o evoluţie ascendentă. În cadrul acestei platforme, un rol pozitiv l-a jucat şi procesul de privatizare stimulat de specificul sectorial al întreprinderilor, concretizat în cadrul celor două întreprinderi de panificaţie. Potenţialul de atractivitate a reprezentat şi unul din atuurile înregistrate de evoluţia recentă a platformei Barbu Văcărescu-Lacul Tei (în cadrul căreia întreprinderea Automatica a prezentat interes pentru investitorii străini, participând la înfiinţarea a două societăţi mixte). Doar câteva din platformele analizate reprezintă şi surse de poluare(Bucureşti Noi-Laromet şi Colentina prin întreprinderile metalurgice şi Chitila prin fabrica de ceramică), cu efecte atenuate datorită localizării la limita spaţiului urban. Printr-o poziţie particulară se disting platformele Panduri-Viilor şi Obor care nu întrunesc condiţiile de mărime ce caracterizează platformele cu potenţial important de viabilitate. Ambele fac parte din platformele mari ale Bucureştiului, cu peste 10 mii de salariaţi prima şi cu peste 20 mii de salariaţi cea de-a doua. Totuşi, aceasta nu a reprezentat un handicap pentru evoluţia de ansamblu a platformelor, caracterizându-se prin descreşteri situate sub medie. La această traiectorie pozitivă a contribuit pe de o parte diversificarea accentuată a industriei din platformele menţionate, şi cu impactul cel mai important, dinamica proceselor de privatizare şi atractivitatea faţă de capitalul străin. Din 1994 şi până în prezent, au fost privatizate 6 întreprinderi din cadrul platformei Panduri-Viilor (UCR, Inox, Industria iutei, Finitex, Carmen, Trimond) şi 5 aparţinând platformei Obor (Romfelt, Mobilux, Prodplast, Vinalcool, IMI). În plus, câte trei întreprinderi, Electromagnetica, Hesper, Tubal din prima platformă şi Stela, Imeco, Prodplast din cea de-a doua au reuşit să atragă capital străin, mărindu-şi coeficientul de viabilitate.

· Platformele cu potenţial modern de viabilitate sunt cele mai bine reprezentate numeric, concentrând 50% din numărul total al zonelor funcţional-urbane cu profil industrial. Componenţa acestei categorii este foarte diferenţiată: din punct de vedere al taliei, platformele incluse se desfăşoară pe tot ecartul de variaţie, de la cele mici cu mai puţin de 5 mii de salariaţi (Dudeşti-Mihai Bravu, Giuleşti-Constructorilor, Bucureştii Noi-Dacia, Berceni-Emil Racoviţă) la cele mai mari platforme industriale cu 20-30 mii de salariaţi (Militari, Republica-Faur). Aceeaşi particularizare se remarcă şi în cazul profilului sectorial, platformele aparţinând tipului dominant de o ramură industrială (IOR-Electroaparataj, Dudeşti, Popeşti-Leordeni, Ghencea) sau celui diversificat (Militari, Republica-Faur, Mărăşeşti, Jilava). Din punct de vedere al evoluţiei numărului de salariaţi, câteva din platformele incluse acestei categorii se caracterizează prin descreşteri sub medie. Acest element pozitiv însă a fost contra-balansat de ponderea mai mare a indicatorilor cu semnificaţie negativă: în unele cazuri a fost importantă poziţia conflictuală a platformelor industriale cu zonele rezidenţiale învecinate cauzată nu numai de localizarea specifică dar şi de produsele cu impact asupra mediului realizate în cadrul acestora (Dudeşti-Mihai Bravu prin întreprinderile Miraj şi Metalurgica, Ghencea prin Siderma şi Munplast, Splaiul Unirii prin Timpuri Noi, Flaros, Pionierul, Dâmboviţa); în altele simptomatică a fost inerţia evoluţiei recente manifestată prin inexistenţa procesului de privatizare, prin gradul scăzut de atractivitate faţă de capitalul străin, pasivitatea în faţa conjuncturii economice în schimbare, aşa cum este cazul platformelor Mărăşeşti şi IOR-Electroaparataj; în alte cazuri nefavorabile a fost specializarea sau dominanţa unei ramuri industriale aflate în declin, a cărei evoluţie descendentă şi-a pus amprenta asupra ansamblului (platforma Berceni-Emil Racoviţă). Potenţialul moderat de viabilitate a fost justificat în cea mai mare parte a cazurilor prin descreşterile peste medie a volumului forţei de muncă, care au afectat platformele Bucureştii Noi-Dacia, Giuleşti-Constructorilor, Dudeşti, Jilava, Republica-Faur. S-au adăugat în mod diferenţiat alte caracteristici cu semnificaţie negativă: toate exemplele citate reprezintă platforme în producţia cărora produsele cu impact asupra mediului deţin ponderi importante (platformele sunt dominate de întreprinderi chimice, constructoare de maşini, metalurgice, de materiale de construcţie); toate aceste cazuri se caracterizează prin ritmuri lente de privatizare şi posibilităţi reduse de restructurare şi adaptare; dominanţa în unele din aceste platforme industriale a întreprinderilor de talie mare, mai ales în cele situate în partea de est a Bucureştiului, greu de administrat şi eficientizat, evitate de întreprinzătorii particulari; situaţia economică falimentară a unora din întreprinderile componente, Republica şi Faur consemnate pe lista unităţilor industriale cu cele mai mari datorii, generatoare de blocaje financiare, deci de disfuncţionalităţi care se transmit şi asupra altor întreprinderi incluse în cadrul aceluiaşi sistem de relaţii industriale. Din punct de vedere al distribuţiei spaţiale, cea mai densă concentrare de platforme industriale cu potenţial moderat de viabilitate se distinge în estul oraşului care în perspectiva dezvoltării de lungă durată prezintă vulnerabilitatea economică şi fragilitate socială (Republica-Faur, Dudeşti, IOR-Electroaparataj).

· Trei platforme industriale au potenţial redus de viabilitate. Aceste platforme diferenţiate ca talie, dar cu aceeaşi slabă reacţie faţă de contextul în care evoluează sunt cele din Giuleşti, IMGB şi Rocar. Trăsătura comună tuturor este legată de specializarea industrială sau dominanţa construcţiilor de maşini, care se distinge ca fiind ramura industrială aflată în plină criză structurală şi funcţională la nivelul industriei bucureştene. Din cei 168342 de salariaţi pe care i-a pierdut industria bucureşteană în intervalul 1990-1995, 124912 salariaţi provin de la întreprinderile constructoare de maşini. Cele trei platforme industriale sunt specializate în producerea utilajelor ţi echipamentelor (Giuleşti, IMGB) şi a mijloacelor de transport rutier (Rocar), adică tocmai în subramurile cu cel mai accentuat declin. În structura producţiei totale industriale, ponderea maşinilor şi echipamentelor ca şi a mijloacelor de transport rutier s-a redus la jumătate ( de la 14,2% la 7,2 % în cazul primeia şi de la 2,9% la 1,5% în cazul celei de-a doua). Platforma Rocar prin întreprinderea omonimă este principala producătoare de autobuze şi troilebuze. Producţia industrială a scăzut dramatic: de la 1186 de autobuze în 1990 la 452 în 1995 şi de la 141 de troilebuze la 80 de bucăţi la sfârşitul perioadei analizate. Specializarea în producerea de utilaje chimice pentru care cererea s-a redus substanţial şi de echipamente feroviare care se adresează de asemenea unui sector economic aflat în dificultate, accentuează caracterul de vulnerabilitate în cazul platformei Giuleşti. Pierderea pieţelor de desfacerea tradiţionale, decalajul tehnologic, structura sortimentală inadecvată cererii noilor parteneri, randamentul scăzut sunt elemente care converg spre definirea unei conjuncturi nefavorabile pentru evoluţia acestor platforme. Primul efect a fost resimţit la nivelul forţei de muncă, care s-a redus cu ponderi care depăşesc media, antrenând până la 50 % din personal în toate cele trei cazuri. Această tendinţă puternic

descendentă nu a putut fi atenuată nici în urma procesului de descentralizare productivă experimentată de uzina IMGB, menită să reducă handicapul de talie şi să eficientizeze administrarea producţiei şi a forţei de muncă. Schimbările funcţionale şi structurale au fost minime în cazul celorlalte două platforme industriale, deşi întreprinderea Rocar a reuşit să atragă interesul unei firme italiene cu care a înfiinţat societatea mixtă Rocar Unicocea, dar care nu a avut efecte pozitive asupra evoluţiei întreprinderii-mamă. În plus toate cele trei platforme influenţează negativ, prin produsele lor, calitatea mediului geografic.

Evoluţia domeniilor de activitate în cadrul zonelor industriale selectate

Indici caracteristici şi date de bilanţ

BUCUREŞTI

Indici caracteristici şi date de bilanţ pentru platformele industriale Bucureşti

Intreprinderea	Salariaţi 98	Suprafaţa totală a incintei	Densitate Locuri de muncă/ha	CUT	POT %
Platforma Obor
Antrefrig		71212	0	0,71	84
Frigotehnica	108	20688	52.2	0,53	97
Mobilux	702
Promec	248	18602	133.3	1,28	40
Izolatorul	212	22964	92.3
Sucuri	329	64481	51.0
Vinalcool	300	54000	55.6	0,6	60
Imeco	17			2,01	26
Total	1916	251947	76.0
Platforma Colentina
Helitube	461	90000	51.2	0,53	75
Total	461	90000	51.2
Platforma Militari
Victoria	535	70391	76.0	0,37	68
Urbis	1996	67675	294.9	0,41	39
Mod Conf	1943
Spicul	928	25984	357.1	0,88	91
ConfexStyle	600
Triconf	1025	15752	650.7	1,15	81
AMA	44	1036	424.7	0,81	42
Modstar	197	3627	543.1	0,41
Firos	888	43123	205.9	0,82	95
Setum	326	46400	70.3	0,59	96
Legume fructe	250	43159	57.9	0,36	89
Cesarom	1885	119780	157.4	0,66	82
Stilconf	600	12649	474.3	0,69	41
Frigocom	162	32127	50.4	0,41	38
UMEB	1244	169714	73.3	1,02	93
Electrotehnica	629	43743	143.8	0,98	94
Condor	712	4004	1778.2	0,56	33
Total	13964	699164	199.7
Platforma Plevnei-Orhideelor
Fca Tigarete	1032	68104	151.5	1,1	31
IFMA	937	56000	167.3	0,48
Grivita	341	28468	119.8	0,5	52
Libertatea		14137		0,64	90
Plevnei	1040	47318	219.8	0,94	37
Griro	1134	126206	89.9	0,91	91
Textila	200	62000	32.3	0,7	50
At. CFR	2963	153552	193.0	0,62	92
Semanatoarea	1663	367015	45.3	0,49	43
Total	9310	922800	100.9
Platforma Panduri Viilor
Fapiro	233	14405	161.7	0,59	96
Muntenia	650	60420	107.6	0,62	20
Tes reunite	533
Carmen	360	9000	400.0	0,28
Trimond	1017	18288	556.1	1,19	54
Chibro		34500	0.0	0,45	38
Bere Rahova	250	34203	73.1
Hesper	503	16364	307.4	1,25	98
Fca timbre	224	7714	290.4	0,56	46
Inox	389	20121	193.3	0,65
Iuta	368	150000	24.5	0,01	10
Vulcan	3482	215387	161.7	0,6	88
Electromagnetica	3453	50095	689.3		91
Ventilatorul	600	53391	112.4	0,73	56
Total	12062	683888	176.4
Platforma Dudesti
Chimopar	992	365568	27.1	0,45	89
Anticorosiv	669	166509	40.2	0,52
ICOA	325	53391	60.9	0,5
Sicomed	2575	408603	63.0	0,23	16
Total	4561	994071	45.9
Platforma Pipera
IEMI	850	52000	163.5	0,73
ICE Felix	480	66214	72.5	0,7	78
Feper	245	27000	90.7	1	49
FEA	500	100000	50.0
Rom Control	25	5216	47.9
Electronica	820	18000	455.6	0,7
Pipera	1285	278975	46.1	0,43	86
Conect	849	43200	196.5	0,6	54
Total	5054	590605	85.6
Platforma Stefan cel Mare
Biofarm	110	2485	442.7	0,54
Romcartexim	150	7079	211.9
Dâmbovita	714	28817	247.8	1,18	43
Frottierex	240	24500	98.0
URAC	3026	105000	288.2
Total	4240	167881	252.6
Platforma Popesti Leordeni
Glina	376	166512	22.6	0,48	70
Danubiana	3000	160000	187.5
Viscofil	189	215082	8.8	0,52	77
Total	3565	541594	65.8
Platforma IMGB
Univers SDV	281	22738	123.6	0,54	51
General Turbo	988	192849	51.2	0,63	83
Kvaerner IMG		804209	0.0
Castumag	418	99680	41.9	0,46	82
Upetrolam	490	43000	114.0	0,6
K FECNE	690	25000	276.0	0,98	92
UMUC	1048	161427	64.9	0,52	49
Total	3915	1348903	29.0
Platforma Republica Faur
Romus	12	23000	5.2	0,71	100
T.A.S.	53	4260	124.4	0,94	1
Titan MG	711	38500	184.7	0,85	1
Ind. Bumbac	266	20130	132.1	1,4	74
Faur	5692	911603	62.4	0,63	87
Stiteh	678	25567	265.2	0,62	48
ICMA	358	35969	99.5	0,66	95
Titan EN	177
Republica	2332	348653	66.9	0,7	92
Titan MU	214	32451	65.9	0,57
Titan CP	96	8000	120.0	0,5	50
Antilopa	2690	76059	353.7
Titan A	23	2499	92.0	0,29
Total	13302	1526691	87.1
Platforma Splai Abator
Dâmbovita	1864	44797	416.1	1,3	62
Borangicul	126	18859	66.8	0,83	81
Flaros	1318	25025	526.7	1,54	56
Crinul	558	18238	306.0	0,39
Pionierul	1908	11471	1663.3	0,84
Biofarm	590	10248	575.7	0,6	99
Total	6364	128638	494.7
Platforma Dudesti Mihai Bravu
Metalurgica	233	30170	77.2
Atric	321	16716	192.0	1,5	57
Miraj	283	31387	90.2	0,91	83
Select	140	8784	159.4	1,09	70
Total	977	87057	112.2
Platforma Progresul
Gumoflex	766	104000	73.7	0,75	56
Progresul	302	177542	17.0	0,68	64
Girueta	454	104588	43.4	0,48	36
Pielorex	228	57948	39.3	0,98	98
Bumbacaria	160	78000	20.5	1,2
Total	1910	522078	36.6

Indici caracteristici şi date de bilanţ pentru activităţi productive pe sectoare Bucureşti

	Suprafete teren activitati			Densitati locuri munca 1998
	primar	secundar	tertiar		primar	secundar	tertiar
	ha	ha	ha		locuri munca/ha	locuri munca/ha	locuri munca/ha
sector 1	1852	376	348		4,4	166,3	458,3
sector 2		316	1282			234,0	73,3
sector 3	555	884	666		4,5	91,8	127,8
sector 4	737	309	372		4,1	129,4	112,5
sector 5	831	250	435		2,8	140,9	135,9
sector 6	909	501	244		3,6	102,1	226,7
Bucuresti	4884	2636	3347		5,5	130,5	147,9

CLUJ-NAPOCA[3]

Iată care erau indicii de ocupare a terenului pentru municipiul Cluj-Napoca în anul 1998

Indici caracteristici şi date de bilanţ pentru activităţi productive pe cartiere Cluj-Napoca

	Suprafete teren activitati			Densitati locuri munca 1998
CARTIER	primar	secundar	tertiar	Nr. sal. / ha medie	Nr. sal. / ha secundar	Nr. sal. / ha tertiar
	ha	ha	ha
A. Muresanu	0	0	8127	28,30		28,30
A. Vlaicu	0	175887	37484	94,11	106,60	35,48
Baciu	0	203988	374674	51,86	74,51	39,53
Centru	0	212747	871702	60,86	146,94	39,85
D. Rotund	0	84206	232033	125,25	127,07	124,59
Gheorghieni	0	140757	26937	88,91	101,59	22,65
Grigorescu	0	0	766	274,15		274,15
Gruia	0	0	31690	15,78		15,78
Horea	0	9033	12283	684,46	311,08	959,05
Iris	0	352120	32908	200,89	190,28	314,51
Manastur	0	98580	5598	100,12	83,38	394,78
Marasti	0	441617	240818	190,86	167,36	233,95
Plopilor	0	0	1172	4530,72		4530,72
Somes Nord	0	758447	190730	87,57	65,01	177,27
Somes Sud	0	870533	757296	121,09	185,62	46,92
Someseni	233100	499699	443867	32,40	45,31	34,88
Zorilor	0	0	1112	44,96		44,96
TOTAL	233100	3847614	3269197	99,03	123,63	77,14

Indici caracteristici şi date de bilanţ pentru profilul activităţii productive pe cartiere Cluj-Napoca

Profil	nr sal /ha	POT %
Abrazivi	109,38	53%
Activitate de birou	108,50	32%
Activitate sportiva	15,78	15%
Activitati de constructii montaj si instalatii frigorifice si reparatii	200,00	3%
Alimentatie publica	118,28	100%
Alimentatie publica	123,20	97%
Ambalare mobilier	430,72	30%
At.mecanic	0,00	36%
ATM cu prod.ind.pt.agric.si ind.alim.	39,81	49%
Autogara 1	0,00	4%
Autogara 2	0,00	9%
Baza sportiva	0,00	1%
Birouri	1194,03	100%
Birouri cu specific administrativ	277,78	47%
Birouri sediu central	693,15	99%
Camin nefamilisti	0,00	68%
Cariere	0,00	86%
Carmelaj, hlva, rahat, expandate, CO2, specialitati de ciocolata	307,48	49%
Cazare, alim.publica	146,50	36%
Cercetare proiectare în metalurgie	261,55	36%
Cercetare si proiectare	145,05	43%
Cercetare si prospectiuni geologice	1566,31	36%
Cercetare-proiectare	756,35	45%
Cioplitorie	0,00	78%
Ciupercarie 300t/an	0,00	0%
Colectare si con.piei brute si lâna nespalata	65,53	37%
Colectarea si valorificarea mat.refolosibile feroase si neferoase din activ.ind si populatie	54,73	0%
Comercializare benzine, motorine, uleiuri, bitumuri, petrol	19,29	23%
Comercializare benzine, motorine, uleiuri, bitumuri, petrol	5,19	23%
Comercializare si fabricare produse panific si patiserie	432,18	100%
Comert	142,95	49%
Comert	192,31	100%
Comert	217,39	100%
Comert	120,69	100%
Comert	136,19	100%
Comert	0,00	100%
Comert	113,15	100%
Comert	388,28	60%
Comert	238,10	100%
Comert	101,69	100%
Comert	44,69	100%
Comert	51,45	100%
Comert	128,65	100%
Comert	260,12	100%
Comert	12,03	25%
Comert	12,38	30%
Comert	48,05	60%
Comert	102,89	53%
Comert	61,84	47%
Comert	44,96	100%
Comert, alimentatie publica	19,50	100%
Conditionare si ambalare seminte 2500 to/an	11,94	110%
Conf.metalice bobinaj	96,70	69%
Conf.metalice, instalatii aferente consructiilor; transport, statie betoane, depozitare, tâmplarie	60,77	24%
Confectii 264000buc/an	997,97	54%
Confectii me, marochinarie, morarit si panificatie	0,00	76%
Confectii metal; confectii lemn; activitate comerciala; materiale constr.instalatii	60,60	32%
Confectii sportive sistem lohn	192,68	64%
Confectii textile femei 12000 buc/an	5354,11	100%
Constructii	401,26	58%
Constructii	61,87	78%
Constructii de masini, piese de schimb pt.tractor, piese de schimb pt.masini agricole, masini si utilaje agricole	125,49	62%
Constructii metalice, cazane pt.încalzit locuinte, boliere, rezervoare de combustiibil, vase de expansiune si alte lucrari cu specific de cosntructii metalice	600,00	100%
Constructii montaj	155,16	48%
Constructii si instalatii , betoane 25000mc/an, pref.2000mc/an	128,39	7%
Consultanta tehnica	28,30	16%
Coop.Igiena; Spalatorie, frizerie, reprezenatnta depozit en-gros SC "CLASIMOD" SRL	723,47	100%
Corpuri de iluminat pt.uz casnic pt.interior si exterior; masini de tâmplarie; balante, confectii metalice la cerere si pt.ambient; obiecte de podoaba; aparate de joasa tensiune	79,28	60%
Depozit materiale, dep.psticide, atelier mecanic	20,95	55%
Depozitare prod.conserve	35,67	0%
Depozitari	0,00	52%
Depozitari	274,15	100%
Depozitari	156,97	38%
Depozitari	0,00	20%
Distilerie	0,00	58%
Executare de fete încaltaminte 479.615 perechi pe an	0,00	0%
Exploatare; reparatii utilaje de cale	789,62	59%
Fabrica de caramida	0,00	82%
Fabricarea cazanelor de încalzire; centrale termice, turbine de abur, dispozitive electrice pt.încalzit vagoane CFR, cercetare, proiectare, pompe dozatoare	149,92	31%
Fabricarea pastelor fainoase lungi (spagheti, macaroane)	157,91	25%
F-ca de Gheata	0,00	0%
Indsutrie, transport amrfa, service auto, comert piese auto	58,45	24%
Instalatii în constr.	89,01	38%
Îmbuteliere	0,00	69%
Încarcat stingatoare; depozitare si valorificare produse	18,78	24%
Întretinere si reparatii drumuri, poduri	389,43	28%
Întretinere si reparatii drumuri, poduri; întretinere si reparatii masini si utilaje drumuri	222,49	45%
Întretinere, reparatii lucrari de îmbunatatire funciare, exploatere	463,19	29%
Lucrari energetice	223,73	44%
Macinare cereale	222,93	56%
Magazia tehnica	37,31	46%
Magazin de desfacere art. nealimentare	1666,67	100%
Magazin de desfacere; reprezentanta SC INTEREXPO SRL TG-SECUIESC	384,62	100%
Masini textile, masini pt.prelucr.lemn si ind.metalurgica, masini unelte, confectii metalice	117,64	68%
Masini unelte, utilaje instalatii mecanice si hidraulice, piese de schimb diverse	77,90	71%
Microproductie	138,30	47%
Organizare constructii montaj	0,00	55%
Ornamente de sticla pentru craciun	1445,31	53%
Ornamente de sticla, ornamente si jucarii din mase plastice	796,91	50%
Parc auto	0,00	3%
Piese auto, magneti turnati, prod.fer.si nef.	177,02	50%
Piese de schimb, reparatii la instalatii de cale ferata (CT,TTR)	#DIV/0!	#VALUE!
Piese forjate si matritate din otel si fonta	34,54	146%
Piese schimb auto	46,84	31%
Pigmenti ceramici, prefabricate din ipsos, ceramica tehncia	61,19	37%
Poligon prefabricate	0,00	29%
Pref.beton conf.metalice	120,71	35%
Prelucrare lapte	170,67	48%
Prelucrare mase plastice	114,93	40%
Prelucrare mase plastice	114,93	40%
Prelucrare plante emdicinale, extracte pe baza de plante concentrate si siropuri naturale, ambalari ceaiuri	74,15	44%
Prelucrari mecanice, acoperiri metalice	220,04	84%
Prelucrari metalice	#DIV/0!	#DIV/0!
Preparare, transport si distribtie enrgie termica 975 Gcal/h	26,50	30%
Prest.servicii	#DIV/0!	#DIV/0!
Prest.servicii pielarie încaltaminte, marochinarie	206,16	38%
Prest.serviciii, pielarie încaltaminte, marochinarie	206,16	38%
Prestari de servicii catre populatie- atelier mecanic - spalatorie autor	30,31	23%
Prestari geamuri	625,00	100%
Prestari servciii în constr, transp.	40,99	42%
Prestari servicii	88,59	31%
Prestari servicii	12,64	1%
Prestari servicii	45,94	24%
Prestari servicii	169,61	12%
Prestari servicii	12,64	1%
Prestari servicii în domeniul foto	851,43	100%
Prestari servicii în domeniul foto	808,19	100%
Prestari servicii în domeniul foto	933,92	100%
Prestari servicii în domeniul foto	745,99	100%
Prestari servicii în domeniul optica	253,16	100%
Prestari servicii în domeniul optica; cabinet oftamologic	576,92	100%
Prestari servicii în domeniul optica; cabinet oftamologic	1448,38	100%
Prestari servicii în domeniul optica; cabinet oftamologic	576,92	100%
Prestari servicii pentru populatie	909,27	0%
Prestari servicii pentru populatie	909,27	0%
Prestari servicii: cosntructii, ascensoare, transport, proeiectare constructii, vânzari locuinte, comert	324,30	46%
Prestari servicii: geamuri si oglinzi, pictori firme	21,34	100%
Prestari servicii; reparatii si comercializare ceasuri	2586,21	100%
Prod.ceramica fina pentru constr.	146,21	57%
Prod.încalt. mobilier, textile, mat.	213,10	29%
Prod.încaltaminte 20000per./zi	292,22	46%
Prod.masini si piese de schimb	127,07	61%
Prod.mobilier si jucarii	315,18	40%
Prod.peste	38,62	40%
Prod.piese auto reparatii auto	138,38	58%
Prod.poligrafica	240,77	36%
Prod.Portelanuri	400,91	63%
Prod.si depo.mat.constr.	0,00	38%
Prod.si prelucrare carne	0,00	96%
Prod.utilaj alim.si frigorific	153,08	51%
Produce produse de: uz casnic, uz gospodaresc, administrativ si articole de vânatoare	79,16	35%
Produce produse de: uz casnic, uz gospodaresc, administrativ si articole de vânatoare	79,16	35%
Produce: nisip natural de feleac; caolin ceramic uscat; nisip uscat; bentonita 7500 TO/AN masa de stampare acida 43.000 TO/AN; praf de curatat; nisip brut caolinos de Popesti si Sumurduc	90,70	24%
Producere si valorificare semintelor de legume, material saditor si floral	33,50	84%
Producerea si comercializarea produselor cosmetice si chimico-casnice din mase plastice si aluminiu	542,56	86%
Producerea si comercializarea produselor cosmetice si chimico-casnice din mase plastice si aluminiu	542,56	86%
Producerea si îmbutelierea berii si racoritoarelor; îmbutelierea bauturilor alcoolice, bere 10000 t/an	106,76	20%
Productie cernelii	982,32	100%
Productie de robinete industriale	0,00	64%
Productie mobila	150,98	41%
Productie nutreturi	28,75	272%
Productie pensule	741,61	66%
Productie tricotaje 4000 buc.tricotaje/luna	442,42	33%
Productie tricotaje, încaltaminte	1526,60	100%
Productie utilaj energetic	189,03	70%
Product-si îmbuteliere alcool	0,00	53%
Produse din lemn	86,05	17%
Produse din portelan 5544 to/an	372,97	60%
Produse farmaceutice	99,69	38%
Produse panific.	359,71	31%
Produse panificatie	81,38	21%
Produse panificatie	501,25	66%
Produse panificatie	569,68	77%
Produse panificatie	255,62	66%
Produse panificatie	171,93	39%
Produse panificatie	111,40	33%
Produse panificatie	557,51	53%
Produse papetarie	234,76	61%
Produse stomatologice; produse chimice de mic tonaj	283,88	61%
Proiectare, uzinare, montaj, asistenta tehnica	453,63	77%
Realizare îmbracaminte copii	655,77	56%
Rep.Utilaje si Masini agricole	68,00	20%
Rep.Utilaje si mijl.transport	92,13	45%
Reparatii masini agricole	54,89	31%
Reparatii si întretinere autoturisme; reparatii mecanice, reparatii electrice, tinichigerie si vopsitorie la autoturisme de productie româneasca	114,44	51%
Reprezentanta TOSHIBA	2083,33	100%
Revizii si reparatii locomotive	173,12	36%
Revizuire tehnica; reparatii pregatire tehnica vagoane calatori si marfa	245,33	33%
Sacrific.Animale prelucrarea carnii	482,76	66%
Santier constr.	0,00	11%
Santier instalatii	0,00	39%
Santier sediu	334,37	15%
Sectia ulei	0,00	35%
Sectie productie	0,00	65%
Sediu Administrativ	1326,70	60%
Sediu birouri, proiectare, prod.marfa 60.000 lei/an	350,00	93%
Sediu central	829,55	65%
Sediu central - Constructii	4530,72	70%
Sediu central rep.mat.feroviar si auto	128,80	44%
Sediu district magazie materiale pentru sectia C.T.A.	500,00	100%
Sediul cu activitate de conducere si coordonare a subunitatilor aflate în subordine	3020,13	76%
Service auto, scoala soferi, transp.comert	123,33	62%
Servicii pt.utilaje comerciale de tip frigorific si nefrigorific; aparate de masura si control (A.M.C.); comert specializat pt.instalatii frigorifice	36,46	46%
Servicii, reparatii auto, conf.metalice	83,35	45%
Sticlarie menaj	284,41	38%
Transp. reziduri menajere, stradale si ind	375,12	32%
Transp. reziduri menajere, stradale si ind	375,12	32%
Transp. reziduri menajere, stradale si ind	375,12	32%
Transp.distrib en.electrica (sediu central)	62,73	12%
Transp.persoane	165,64	21%
Transport, scoala soferi, rep.auto, comert	58,21	16%
Unicate serie mica, utilaj metalurgic, prese, turbine, piese de schimb, prestari diferite; utilaj metalurgic 1420/ ; utilaj de formare plastica 125 MN; turbine 25 MW; piese de schimb 325 mil./lei	91,87	80%

ROMÂNIA 1974-1989

Legea fondului funciar nr.54/1974 prevede următorii indici de ocupare a terenului şi de încărcare cu locuri de muncă pentru activităţi productive:

INDICI SINTETICI

cuprinzând gradul de ocupare a terenurilor cu

obiective de investiţii productive şi neproductive,

precum şi de producţie

Nr. crt.	1.1 Ministerul		Denumirea obiectivului	Gradul de ocupare a terenurilor %
0	1		2	3
1.	Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii		a. Fabrici pentru industria lemnului: - fabrici de cherestea - fabrici de placaje - fabrici de PFL - fabrici de PAL - fabrici de mobilă - fabrici de hârtie, celuloză sau confecţii	81-86 83-87 80-89 85-89 83-90 82-85
			b. Industria materialelor de construcţii: - fabrica de ciment şi var - fabrici de azbociment - fabrici de ceramică - fabrici de geamuri - fabrici de materiale izolatoare - fabrici de prelucrare a maselor plastice pentru construcţii - fabrici de prefabricate - industria produselor de balastieră - uzine de utilaje şi piese de schimb	82 85 82-90 82 82 80 82-83 82 82
2.	Ministerul Aprovizionării Tehnico – Materiale şi Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe		- depozite şi platforme	90-95
3.	Ministrul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor a. Construcţii zootehnice - ferme de 600-1000 vaci - ferme îngrăşătorii tineret taurin - ferme îngrăşătorii porci - ferme creştere ovine - ferme găini ouătoare - ferme găini reproducţie - ferme pui carne - silozuri de cereale - fabrici de nutreţuri combinate - staţii de uscat furaje verzi	Spaţii construite % 80 70 60 60 50 50 70 90 80 75	Spaţii de producţie cultivate % 10 20 32 30 37 40 20 5 10 15	90 90 92 90 87 90 90 95 90 90
		b. Industria alimentară - fabrici de zahăr - fabrici de ulei - fabrici de bere - centre de depozitare şi condiţionat vin - abatoare - complexe de morărit şi panificaţie - mori de porumb - fabrici de pâine - antrepozite frigorifice - fabrici de conserve de legume şi fructe, struguri, etc. - secţii de pastă de tomate - fabrici de produse lactate - fabrici de lapte praf		85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90 85-90
		c. Construcţii hortiviticole: - complexe de sere - solarii - depozite pentru condiţionarea şi valorificarea legumelor şi fructelor		80-83 80-85 82-84
		d. Îmbunătăţiri funciare: - lucrări de îmbunătăţiri funciare - sedii de secţie şi cantoane		96-99 89-90
4.	Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti	- ateliere diverse - spălătorii, curăţătorii, vopsitorii - depozite de materiale - complexe de deservire		84-86 86 85 90
5.	Ministerul Comerţului Interior	- depozite alimentare şi nealimentare - depozite de ambalaje		85-86 88-94
6.	Ministrul Industriei Metalurgice	- uzine siderurgice - fabrici de produse refractare - uzine metalurgice extractive şi de prelucrare a metalelor neferoase - baze de prelucrare a deşeurilor metalice - baze de aprovizionare		75-80 80 80 85 85
7.	Ministerul Educaţiei şi Învăţământului	- şcoli generale - licee - grădiniţe – creşe - şcoli profesionale - licee de specialitate		80-85 82-84 80 80-82 80-83
8.	Ministerul Construcţiilor Industriale	- baze de producţie - ateliere de prefabricate - staţii de sortare a agregatelor - ateliere de utilaje, piese de schimb, confecţii şi tâmplărie metalică - staţii de întreţinere şi re paraţii - tabere de cazare		82 80 85 82-85 85 60-70
9.	Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei	a. Sectorul de minerit: - incinte miniere de extracţie sau (şi) de preparaţie pentru cărbuni, neferoase şi nemetalifere - haldă, iaz de decantare, staţii de captare, tratare a apei, epurare, rezervoare, etc. - depozite de suprafaţă, funiculare, trasee de benzi transportatoare, cariere		70-80 90-100 100
		b. Sectorul de petrol şi gaze: - instalaţii pentru forajul sondelor - instalaţii pentru punerea în producţie a sondelor de mare adâncime - parcuri de separatoare pentru ţiţei, gaze şi apă - depozite de ţiţei şi staţii de tratare - instalaţii de degazolinare - staţii de uscare a gazelor - staţii de compresoare - instalaţii pentru epurarea apelor reziduale - staţii pentru injectarea apelor în zăcământ - distribuitoare de injecţie - baterii de cazane - posturi de transformare		50-80 75-86 58-67 39-44 57-65 30-58 55-86 28-48 45-71 65-81 37-61 77-90
		c. Sectorul geologic - lucrări de seismometrie - lucrări de electrometrie - foraje cu sondeze - foraje cu sonde - galerii - puţuri - incinte de acces - depozite pentru materii explozive - conducte de transport - grupuri social - administrative		100 10 70-81 60-75 66-72 65-81 33-41 17 100 65-70
10.	Ministerul Industriei Chimice	- instalaţii de fibre polinitrilacrilice, de fire şi fibre poliesterice şi poliamidice - fabrici de medicamente - uzine de lacuri, vopsele, răşini, cerneluri, anvelope şi pentru prelucrarea maselor plastice - fabrici de sinteze organice - industria chimiei anorganice şi îngrăşămintelor (uzine şi combinate de îngrăşăminte de azot, fosfor, potasiu, sodă etc.) - industria chimică organică de bază şi petrochimică (piroliză, acrilonitril, grup CIAN, polietilenă, oxid etilenă şi glicoli, etilbenzen, stiren, polimer şi copolimeri, prometrin, complex cauciuc, poliizoprenic, produse clorosodice, electroliză, instalaţii tiocoli etc.) - rafinării – carburanţi - carburanţi şi prelucrare - depozite - staţii îmbuteliere gaze - staţii PECO		82-85 80 78-85 75-78 73-97 76-86 69-72 78-82 70-83 74-76 80
11.	Ministrul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele şi Ministrul Industriei Construcţiilor de Maşini – Unelte şi Electrotehnicii	- utilaje tehnologice - construcţii de agregate şi utilaje mecanice - construcţii metalice şi cazangerie - mecanică fină - autovehicule, maşini agricole - construcţii navale - produse metalice - material rulant şi accesorii - electrotehnice - baze de aprovizionare şi desfacere - electrotehnică		75 75-85 75-80 80-85 75-80 70-80 75-80 75-80 80-85 80-90 80-90
12.	Ministerul Industriei Uşoare	- fabrici de tricotaje şi confecţii, încălţăminte, porţelan sticlă şi tăbăcării - filaturi şi ţesătorii, fabrici de articole de cauciuc casnice şi de piese de schimb - topitorii de in şi cânepă		85 90 60-75
13.	Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum	- magazine săteşti, complexe comerciale, restaurante şi unităţi prestări servicii - unităţi turistice - brutării şi depozite mărfuri		85 70 80-85
14.	Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste	- cămine culturale - case de cultură - teatre, cinematografe, biblioteci		80-85 75-80 80-85
15.	Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare	a. Construcţii: - baze de producţie, ateliere şi poligoane de prefabricate, de confecţii şi tâmplărie metalică, de utilaje şi piese de schimb - staţii de sortare a agregatelor de întreţinere şi repartiţii		80 85
		b. Gospodărie comunală: - staţii de tratare a apei potabile - rezervoare pentru înmagazinarea apei - staţii orăşeneşti de epurare a apelor uzate - baze de exploatare, întreţinere şi parcare pentru autovehicule		80-85 80-85 80 80
		c. Industria locală: - fabrici de pâine, moară de porumb - moară de grâu, unităţi de îmbuteliat ape minerale - unităţi de băuturi răcoritoare - fabrici de gheaţă - fabrici de CO2 - fabrici de ceramică brută - staţii de sortare agregate - staţii auto – service, spălătorii şi curăţătorii chimice - restul de obiective ale industriei locale		80-81 80-82 82-84 83-85 84-86 82-90 82-85 85 83-87
		d. Drumuri (lucrări sau construcţii anexe aferente drumurilor publice): - cantoane, staţii de întreţinere a drumurilor - sedii de brigăzi complexe şi baze de dezăpezire - staţii sau ateliere de întreţinere pentru utilaje, staţii de concasare, sortare şi spălare a agregatelor - staţii de preparare a betonului de ciment – minim - staţii de preparare a mixturilor asfaltice – minim - ateliere şi poligoane de prefabricate		80 85 80-85 85 75 80-85
16.	Ministerul Sănătăţii	- dispensare - policlinici - spitale - centre stomatologice - creşe - oficii farmaceutice - creşe + grădiniţe rurale		84-85 85 85 84-85 85 85 85
17.	Ministrul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor	- staţii de întreţinere auto - autogări - staţii intermediare de c.f. - staţii tehnice de c.f. - triaje de cale ferată - depouri de locomotive - puncte de echipare locomotive, ateliere, ST, L, MAC, SUC - grupă tehnică vagoane de călători, reviziile de vagoane - staţii spălare vagoane, ateliere de zonă - dezvoltarea uzinelor mecanice de material rulant şi a uzinelor de impregnat existente		80 90 75 80 85 70 65 75 70 80
18.	Ministerul Energiei Electrice	- centrale electrice - organizări de şantier		80-85 80-85

- La suprafaţa necesară pentru obiective industriale se adaugă, de la caz la caz, suprafeţe de teren pentru:

· amplasarea unor obiective industriale care nu se cunosc la data elaborării proiectului de sistematizare, dar pentru care există elemente de bază cărora se justifică rezervarea terenului în zonă;

· reţeaua de deservire feroviară şi rutieră cu parcajele necesare;

· reţeaua de canale şi porturi industriale, dacă este cazul;

· unităţile auxiliare şi de deservire care sunt necesare pentru unităţile de producţie din zonă;

· dotările social – culturale, administrative, comerciale, de învăţământ şi altele, în raport cu necesităţile zonei industriale, dacă amplasarea acestora în zonă este justificată şi nu pot fi rezolvate în cadrul zonei de locuit;

· zone de protecţie sanitară în interiorul zonei industriale, dacă este cazul, sau în afară către zona de locuit, dacă aceasta este în apropiere.

- Numărul personalului muncitor care lucrează în zona industrială este necesar a fi cunoscut pentru determinarea capacităţii dotărilor social – culturale, rezolvarea transportului personalului la locul de muncă şi determinarea numărului de apartamente necesar pentru cazarea personalului (pentru cei ce vin din alte localităţi, deoarece pentru navetişti şi cei din localitate trebuie soluţionată problema transportului).

- În lipsa unor modalităţi mai precise de stabilire a numărului personalului muncitor care lucrează în zona industrială se pot utiliza indicii orientativi de densitate a personalului muncitor pe hectar în raport cu natura industriei respective (tabel 2).

- Numărul personalului muncitor dintr-o zonă industrială nu ar trebui să fie mai mare de 25.000-30.000 persoane, în special datorită necesităţii rezolvării corespunzătoare a transportului în comun.

Personalul muncitor din

unităţile industriale

Întreprinderea	Numărul personalului pe un ha teren
Turnătorii de fontă	75-150
Turnătorii de metale neferoase	250-500
Fabrici de strunguri	100-180
Fabrici de construcţii metalice	100-150
Fabrici de maşini agricole	80-120
Fabrici de maşini pentru fileturi	160-200
Ateliere de vagoane de căi ferate	100-150
Ateliere de locomotive	100-150
Fabrici de motoare cu explozie	100-200
Fabrici de cazane	100-150
Fabrici de motoare electrice	100-200
Fabrici de aparate electrice	250-500
Fabrici de acumulatoare	80-120
Şantiere navale maritime	125-250
Şantiere navale fluviale	100-200
Centrale electrice de 50-30 kw	50-100
Fabrici de cabluri	100-200
Fabrici de parate de radio	800-1500
Fabrici de instrumente chirurgicale	300-450
Fabrici de rulmenţi cu bile	100-150
Fabrici de ciment	30-50
Fabrici de cărămidă	30-50
Fabrici de geamuri	30-60
Fabrici de sticlă tehnică	200-300
Fabrici de sticlă de menaj	300-500
Fabrici de cherestea	40-60
Fabrici de tâmplărie de construcţii	100-200
Fabrici de mobilă	250-500
Fabrici de celuloză	15-30
Fabrici de hârtie	100-150
Ateliere poligrafice	250-400
Filaturi	30-50
Ţesătorii de bumbac, lână, in	30-50
Fabrici de confecţii	1000-1500
Tăbăcării pentru talpă	60-100
Tăbăcării pentru piele	150-200
Fabrici de încălţăminte	500-1000
Fabrici de compuşi de azot	30-50
Fabrici de lacuri şi vopsele	250-400
Mori şi silozuri de cereale	25-50
Fabrici de zahăr	30-45
Fabrici de amidon	40-60
Combinate de carne	200-400
Fabrici de prelucrare a cărnii	100-150
Fabrici de prelucrare a peştelui	300-450
Fabrici de produse lactate	50-100
Fabrici de bere	60-120
Fabrici de pâine	150-200

Elvetia propuneri Neuchatel 1994 - obiectivele amenajarii planului director
prima estimare a potentialului construibil	suprafete de teren libere (ha)	suprafata bruta planseu util (ha)	ADC (spu=60% din ADC)	CUT	locuri de munca	locuri de munca	total	locuri de munca/ha	locuitori/ha	teren/loc	% locuri munca
					sector	sector					sector secundar	sector tertiar
					secundar	tertiar
poli de dezvoltare strategica in sit urban	15	29	48	3	300	3000	3300	220	213	47	9%	91%
poli de dezvoltare in afara sitului urban	9	9	15	2	400	0	400	44	67	150	100%	0
sector industrial, artizanal,camercial si administrativ	4	13	22	5	600	1500	2100	525	0	0	29%	71%
proiecte, proiecte avizate si alte terenuri libere	46	39	65	1	400	2800	3200	70	115	87	13%	87%
total general	74	90	150	2	1700	7300	9000	122	123	81	19%	81%

Elvetia[4] rezultatele analizei a 70 de zone[5]
zone tipice de activitati	inaltimea medie a cladirii (m)			indice de ocupare - %
	1975	1985	1990	1975	1985	1990
localizari in apropierea aeroporturilor
- zona densa (Zurich)	10,8	9,9	9,8	20	30	30
- zona mai putin densa (Geneva)	8,5	7,8	9,1	20	20	30
noi zone de expansiune pentru industrie si comert de gros
- zone recente	8,8	8,3	8,6	10	20	20
- zone densificate langa intersecta unor drumuri principale	9,3	9,2	9	30	30	40
marea aglomeratie Zurich-Zoug-Lucerne
- zona in plina crestere	6	9,8	12,4	20	30	30
- densificare interioara	11,4	12	12	30	30	30
banlieu-ri ale marilor orase
- zona cu presiune redusa dar oferind terenuri intinse	7,2	7,3	8	10	10	20
- zone in care centreloe comerciale sunt dominante	9,1	8,9	8,9	20	30	30
- industrie de la periferia unei loca;litati	10,9	10,75		20	30
localizari ale industriilor traditionale (intreprinderi mari)
- industrie chimica	20,9	22	21,4	40	40	40
- industrie in mutatie (industrie electrica)	12	12,1	12,9	50	50	50
- zona deja restructurata	10,4	9,9	10,1	40	40	50
localizari ale industriilor de baza de importanta nationala
- fabrici de hirtie	12,1	12,1	12	30	30	30
- fabrici de ciment	16,9	16,8	16,8
centre de localitati
- centru dominat de activitati bancare si de asigurari	24,3	24,4	24,4	50	60	60
- centru istoric dominat de comert de detaliu,hoteluri , restaurante	16,6	16,7	16,7	40	40	40
- cartier de locuit apropiat de centru continind servicii	18,3	18,3		0,5	0,5
localizari de servicii de baza de importanta nationala
- clinici universitare	15,1	16,6	16,5	30	40	40
- alt ansamblu spitalicesc				231
regiuni in restructurare ( zone relativ mici in declin )
- in restructurare	7,3	7,3	7,3	40	40	40
- in restructurare	9,2	9,2	9,2	30	30	30
spatii frontaliere
- industrie textila	5	4,9	4,9	0,6	0,6	0,6
- industrie textila	6,1	5,8		30	40
mic artizanat rural
- artizanat si comert relativ dens	7,1	6,9	6,9	20	30	30
- artizanat si comert putin dens si locuinte	8,5	8,5	8,5	20	20	20
localitati turistice
- statiune traditionala montana	11,7	11,7	11,9	50	50	50
- statiune pe malul unui lac	8,5	8,8	8,8	30	30	30

Elvetia Sol et economie - Dr.Rudolf Burkhalter, Aarproiect, Bern, Office federel de l'amenagement du territoire,Berne, avril 1993
zone tipice de activitati
localizari in apropierea aeroporturilor	locuri de munca/ha.		mc.cladire pe persoana ocupata
- zona densa (Zurich)	1975	1985	1975	1985	1990
- zona mai putin densa (Geneva)
noi zone de expansiune pentru industrie si comert de gros	69	93
- zone recente	12	50
- zone densificate langa intersecta unor drumuri principale
marea aglomeratie Zurich-Zoug-Lucerne	10	25	1013	538
- zona in plina crestere	35	73	830	412
- densificare interioara
banlieu-ri ale marilor orase	20	83
- zona cu presiune redusa dar oferind terenuri intinse	62	126
- zone in care centreloe comerciale sunt dominante
- industrie de la periferia unei loca;litati	7	11
localizari ale industriilor traditionale (intreprinderi mari)	54	63
- industrie chimica	28	63
- industrie in mutatie (industrie electrica)
- zona deja restructurata	2,93	285
localizari ale industriilor de baza de importanta nationala	417	309
- fabrici de hirtie	61	90
- fabrici de ciment
centre de localitati	56	104
- centru dominat de activitati bancare si de asigurari	8	27
- centru istoric dominat de comert de detaliu,hoteluri , restaurante
- cartier de locuit apropiat de centru continind servicii	864	1322
localizari de servicii de baza de importanta nationala	226	339
- clinici universitare	218	339
- alt ansamblu spitalicesc
regiuni in restructurare ( zone relativ mici in declin )	247	263
- in restructurare	797
- in restructurare
spatii frontaliere	102	126
- industrie textila	247	1,82
- industrie textila
mic artizanat rural	137	273	206	107
- artizanat si comert relativ dens	153	313	125	66
- artizanat si comert putin dens si locuinte
localitati turistice	42	51
- statiune traditionala montana	21	24
- statiune pe malul unui lac
	124	170
	53	72

S.U.A.

Business and Industrial Park Development Handbook the Urban Land Institute, Washington, D.C., 1998

			Braker Center		Carlsbad Research Center					Chippewa County Air Industrial Park
			Austin		Carlsbad					Kincheloe
			Texas		California		ha/m/mp			Michigan		ha/m/mp
			activităţi productive cu tehnologie de vârf		parc cercetare, dezvoltare la 40 mile nord de San Diego şi 3 mile vest de O. Pacific, deservit de aeroportul Palomar, 2 mile de Interstate 5					Este conversia unei baze militare de 4221 acri închise în 1978 în parc industrial la 1850 acri, la 18 mile de frontiera canadiană, acces rutier la autostradă, port, aeroport şi cale ferată
			construcţii care oferă flexibilitate în utilizare		combină activităţi tehnologice de vârf cu cele industriale şi cuprinde birouri, densitate redusă					include un aeroport 851.5 acri şi funcţiuni industriale plus instituţionale 579 acri, 2871 acri comerţ şi servicii, 1383 acri unităţi de locuit
			centre de servicii (birouri, depozitare, cerecetare - dezvoltare)		centre de servicii (birouri, depozitare, cerecetare - dezvoltare)					industrie militară
			depozitare		depozitare
			spaţii de prezentare		spaţii de prezentare
Faze de construcţie			3,00		5,00
Suprafaţa totală (HA) din care			78.1	77,17	560,00		226,63			1.850,00		748,68
	Suprafaţa Locuinţe multifamiliale (acri)		11.3	11,20						1.383,00		559,69
	Suprafaţa comerţ		2	2,00						2.871,00		1.161,86
	Suprafaţa activităţi parc industrial (acri) din care		64.7	63,97						579,00		234,32
		Tehnologie înaltă şi Cercetare Dezvoltare (acri)	45.3	44,78	336,00		135,98			155,00		62,73
		Depozitare, distribuţie	9.7	9,60	33,60		13,60			55,00		22,26
		Expoziţii şi depozitare	6	6,00			0,00					0,00
		Industrie şi servicii, birouri	1.6	1,60	72,80		29,46					0,00
		Birouri			117,60		47,59			3,00		1,21
		Circulaţii şi spaţiu deschis			35%							0,00
		Spaţii plantate			15% şi primii 10 feet ai fiecărui lot	15% şi primii 3m		0,00
		Correctional facility Şcoală corecţie								117,00		47,35
		Correctional facility Şcoală corecţie								90,00		36,42
		Fabrică muniţie								64,00		25,90
		Industrie grea								105,00		42,49
		Industrie manufacturieră uşoară								35,00		14,16
		Servicii de personal şi profesionale (medicale, financiare, juridice)							12,00				4,86
		Comerţ								5,00		2,02
		Hotel								2,00		0,81
	S construită desfăşurată brută spaţii industriale (ha) din care		18.58	18,40	520.000,00		4,83			1.181.217,00		10,97
		Tehnologie înaltă şi Cercetare Dezvoltare (acri)	13	12,94						13.988,00		0,13
		Depozitare, distribuţie	4.36	4,32						16.687,00		0,16
		Expoziţii şi depozitare	1.22	1,22								0,00
		Industrie şi servicii, birouri	0.09	0,09								0,00
		Industrie grea								560.672,00		5,21
		Industrie manufacturieră uşoară								381.288,00		3,54
		Birouri								31.113,00		0,29
		Servicii de personal şi profesionale (medicale, financiare, juridice)									117.170,00		1,09
		Comerţ								36.567,00		0,34
		Hotel								23.732,00		0,22
	Suprafaţa comerţ (ha)		0.27 la 0.46
	Parcaje nr. Locuri per 1000 mp	Tehnologie înaltă şi Cercetare Dezvoltare (acri)	43.06	1,60
		Depozitare, distribuţie	între 16 şi 21	0.5 la 0.8						9,17
		Expoziţii şi depozitare	între 29 şi 32	1.08 la1.2
		Industrie şi servicii, birouri
	Mărimea medie a parcelelor	Tehnologie înaltă şi Cercetare Dezvoltare (ha)	1.6	1,60	2,30		0,93			77,50		31,36
		Depozitare, distribuţie	2.4	2,40
		Expoziţii şi depozitare	2	2,00
		Industrie şi servicii, birouri		0,00
		Comerţ	2	2,00
		Locuinţe multifamiliale	11.3	11,20
		Correctional facility Şcoală corecţie plus fabrică de muniţie								103,50		41,89
		Industrie grea								5,53		2,24
		Industrie manufacturieră uşoară								2,19		0,89
		Birouri								1,00		0,40
		Servicii de personal şi profesionale (medicale, financiare, juridice)									1,20		0,49
		Comerţ								1,67		0,67
		Hotel								2,00		0,81
	S construită desfăşurată brută uzuală (medie) a unei clădiri (ha) din care	Tehnologie înaltă şi Cercetare Dezvoltare	0.46	19.991,60						13.988,00		0,13
		Depozitare, distribuţie	0.46 la 0.65	19991 la 27987						2.383,86		0,02
		Expoziţii şi depozitare	0.27	11.994,96
		Industrie şi servicii, birouri			1.500,00		607,04
		Comerţ
		Locuinţe multifamiliale
		Correctional facility Şcoală corecţie plus fabrică de muniţie
		Industrie grea								1.666,82		0,02
		Industrie manufacturieră uşoară								23.830,50		0,22
		Birouri								10.371,00		0,10
		Servicii de personal şi profesionale (medicale, financiare, juridice)									11.717,00		0,11
		Comerţ								12.189,00		0,11
		Hotel								23.732,00		0,22
	Retrageri (fooot)	străzi principale			30,00		9,14
		străzi secundare			20,00		6,10
	POT maxim				50,00%		50,00%
	Regim H (ft)				35		10,67
		Cercetare dezvoltare, act. Manufacturiere, asamblare, testare, depozitare			12 la 16		4 la 5
	FAR feet per acru max.				35,00
	CUT volumetric mc per mp				2,42		2,42
	Număr salariaţi				1.150		1.150			1.168,00		1.168,00
		Tehnologie înaltă şi Cercetare Dezvoltare
		Depozitare, distribuţie								26,00		26,00
		Expoziţii şi depozitare
		Industrie şi servicii, birouri
		Comerţ
		Locuinţe multifamiliale
		Correctional facility Şcoală corecţie plus fabrică de muniţie
		Industrie grea
		Industrie manufacturieră uşoară								307,00		307,00
		Birouri								225,00		225,00
		Servicii de personal şi profesionale (medicale, financiare, juridice)									72,00		72,00
		Comerţ
		Hotel plus comerţ								10,00		10,00
		Guvernamental (administraţie)								515,00		515,00

Ordonanţa de Zoning (ZONING ORDINANCES)

Indici de ocupare a terenurilor destinate activităţilor productive

Suprafaţa minimă a lotului mp	Deschidere minimă m	Deschidere pe latura cu accesul principal m	Retragere minimă la stradă m	Retrageri laterale minime m	Retrageri minime spate m	Înălţime maximă m	POT maxim
8,360	6,10	61	15,25 /18,30[6]	9,15	9,15	9,15	25%

AUSTRALIA[7]

Studiul comparativ privind utilizarea terenurilor din Australia de vest arată că suprafaţa construită totală ocupată a crescut în regiune cu 12% între 1993 şi 1997. Între 1990 şi 1993, suprafaţa ocupată în regiune a crescut cu 797,672 m2 (10%), în timp modificarea ponderii suprafeţelor neocupate a fost în perioada redusă în perioada 1993 - 1997, crescând cu 5,018 m2 sau 0.5%. Aceste evoluţii arată o mai mare încredere în economie şi faptul că spaţiile sunt ocupate mult mai rapid indică faptul că noi afaceri sunt pornite şi că întreprinderile îşi extind activitatea. Se mai înregistrează o creştere a suprafeţei alocate unui salariat din industrie în acelaşi interval 1993 – 1997 cu 8.9% la o încărcare medie de 115 salariaţi/ha şi de 95 salariaţi/ha pentru un salariat din industrie.

---

[1] Premise de dezvoltare a aglomeraţiei urbane (zona metropolitană Bucureşti), Urban Design 1999

[2]

1. Analiza potenţialului şi a structurilor economice din Municipiul Bucureşti, elaborator Eco – Soft Consult, beneficiar Urban Design, martie 2000;

2. Studiu privind reabilitarea zonelor industriale destructurate ale Municipiului Bucureşti – Sinteză, elaborator Academia Română – Institutul de Economie Naţională, beneficiar Urban Design, martie 2000;

3. Potenţialul demografic – evoluţii ale structurilor demografice, Urban Design, ianuarie 2000;

4. Estimări ale potenţialului economic. Premise de dezvoltare a aglomeraţiei urbane Zona Metropolitană Bucureşti, Urban Design, 1999;

5. Estimări ale potenţialului demografic Distribuţia spaţială a principalelor fenomene demografice pentru Municipiul Bucureşti, Urban Design, 1999;

6. Aspecte demografice în Municipiul Bucureşti, Urban Design, 1999;

7. Caracteristici ale evoluţiilor economice în Municipiul Bucureşti – Sinteza studiilor realizate între 1994 – 1999 sub coordonarea Centrului de Proiectare Urbană a Municipiului Bucureşti, Urban Design, 1999;

8. Sinteze din studii şi chestionarea privind dezvoltarea activităţilor economice în raport cu relaţiile spaţiale ale platformelor industriale, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie, catedra de geografie Umană şi Economică, Arhitext Intelsoft, Bucureşti, 2000;

9. Studiu privind reabilitarea zonelor industriale destructurate ale Municipiului Bucureşti. Analiza economică a zonelor industriale, Academia Română, Institutul de Economie Naţională, Bucureşti 1998;

10. Evoluţia spaţio – temporală, caracteristicile structurale şi funcţionale ale zonelor industriale din Municipiul Bucureşti, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie, Catedra de Geografie Umană şi Economică, Bucureşti, 1999;

11. Studiu privind reabilitarea zonelor industriale destructurate ale Municipiului Bucureşti, studii de caz, academia Română, Institutul de Economie Naţională, Bucureşti, 1998;

12. Direcţii, sensuri şi intensităţi de dezvoltare a Municipiului Bucureşti, Centrul de proiectare Urbană al Municipiului Bucureşti, 1997.

13. Academia Română, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare ROMÂNIA 2020, Editura CONSPRESS, Bucureşti 1998.

14. Plan de dezvoltare al regiunii Bucureşti Ilfov, Agenţia pentru dezvoltare regională, Bucureşti Ilfov, 25 octombrie 1999.

[3] PUG Municipiul Cluj-Napoca, Urban Design, 1998

[4] Sol et economie - Dr.Rudolf Burkhalter, Aarproiect, Bern, Office federel de l'amenagement du territoire,Berne, avril 1993

[5] Prof.Dr.arh.Doina Cristea, Universitatea de Arhitectură şi urbanism, Ion Mincu, Bucureşti

[6] 15,24m (50 ft) la zoneleindustriale limitate funcţional prin utilizările care sunt permise (depozitare şi servicii de vânzare en-gros a substanţelor care nu sunt toxice şi nu prezintă pericol de contaminare a mediului, industrie mică şi unităţi de asamblare, unităţi de cercetare- dezvoltare, birouri profesionale sau de afaceri, bănci, firme de arhitectură, proiectare, centre de operare pe calculator, spaţii pentru recreere, servicii de gospodărie comunală ) şi 18,29m (60 ft) pentru zonele în care sunt amplasate preponderent spaţii de producţie.

[7] Ministry for Planning Australia, Industrial Land Use Survey 1997