Sala II- Arheologie
Descoperirile arheologice atesta, pe teritoriul Bucurestilor, urme de locuire datate din cca anul 150.000 i. Chr., ceea ce face din Capitala Romaniei una dintre cele mai vechi zone populate din Europa. Asezarile erau situate pe malurile celor doua riuri ce strabat Bucurestiul Dambovita si Colentina.
Amplasat in mijlocul unei arii bogate in paduri si ape, cu sol propice agriculturii si cresterii animalelor, perimetrul Bucurestiului a fost suficient de dens populat, precum rezulta din descoperirile realizate de arheologii Muzeului in situri ca: Mogosoaia, Chitila, Bordei, Herastrau, Lacul Tei, Plumbuita, Fundenii Doamnei, Catelu, Rosu-Militari, Mihai-Voda, Straulesti, Damaroaia, Giulesti, Popesti-Leordeni etc.
Descoperiri spectaculoase dateaza din neolitic este vorba de obiecte de uz curent, sau piese rituale apartinand unor culturi materiale precum Dudesti, Gumelnita, Boian.
Prelucrarea bronzului este atestata de multitudinea obiectelor: unelte, arme, accesorii, descoperite in diverse zone (Glina, Tei etc.).
Prezenta dacilor este confirmata intr-o serie de asezari ca acelea de la Mihai-Voda si Radu-Voda asezari cu locuire continua, incepand din epoca bronzului sau din dealul Spirii, de la Biserica lui Bucur, Lacul Tei, Pipera, Militari etc. - locuri bine cunoscute bucurestenilor. Din epoca geto-dacica dateaza diverse tezaure de monede grecesti sau de imitatii locale, precum acelea de la Herastrau, cele de la Colentina, Pipera, Fundeni, Popesti-Leordeni. Majoritatea locuintelor perioadei dacice erau amplasate pe platouri si promontorii inalte, fortificate de structuri defensive. Inventarul obiectelor descoperite cuprinde ceramica, unelte, accesorii pentru vesminte, podoabe. Tipica geto-dacilor este ceramica lucrata manual. Ceramica lucrata la roata imita, de regula, vase grecesti sau romane, ceea ce sugereaza existenta intenselor schimburi de marfuri intre locuitorii zonei si intreaga arie balcanica.
Urme romane au fost scoase la iveala la Giulesti, Lacul Tei. Statuete de cult din bronz Apolo si Venus atesta prezenta cultelor romane in Dacia.